Coreea de Nord lucrează la un plan pentru a deveni un hub regional de transport, țara fiind inspirată de succesele Elveției și Singapore, și va fi deschisă să se alături instituțiilor internaționale precum FMI, dacă statele membre renunță la „politicile ostile”, a declarat un economist guvernamental nord-coreean pentru The Associated Press, scrie The Korea Herald.
Ri Ki Song, cercetător la Institutul Economic a Academiei de Științe Sociale din Nord, spune că deși sancțiunile internaționale au fost implementate pentru ca țara să renunțe la programul nuclear, Coreea de Nord și-a menținut creșterea economică – PIB-ul a urcat de la 24,998 miliarde dolari în 2013, la 29,595 miliarde dolari în 2016 și la 30,704 miliarde în 2017.
Unii experți externi contestă statisticile Coreei de Nord. O estimare publicată în iulie de Banca Centrală din Coreea de Sud arată că economia a scăzut cu 3,5%, în Nord, anul trecut, fiind cea mai mare contracție de la anii de foamete, de la sfârșitul anilor 1990.
Ri a vorbit cu The Associated Press în Pyongyang săptămâna trecută. Creșterea a reflectat modul în care sancțiunile au avut loc, spune el, adică anumite părți ale economiei au devenit mai eficiente și independente.
Nordul a dezvoltat un îngrășământ, pe post de cărbune, în loc să importe produsele petroliere, și a îmbunătățit metoda de producere a oțelului, a spus el.
Oficialul nord-coreean nu a menționat dezvoltarea unor piețe de tip capitalist, care nu prea sunt recunoscute, iar mulți spun că reprezintă un factor major de creștere a economiei.
Ri și-a exprimat optimismul cu privire la climatul actual în ceea ce privește summit-urile din acest an cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cel al SUA, Donald Trump.
„Vedem multe schimbări în atmosfera ce înconjoară țara noastră”, a spus el.
De asemenea, a mai afirmat că, dacă sancțiunile ar fi ridicate, climatul politic s-ar îmbunătăți, iar Nordul va putea să imite țări precum Elveția și Singapore, „care au puține resurse și teritoriu mic, dar folosesc locația geografică în avantajul propriu”.
„Suntem situați în centrul Asiei de Est, așa că peninsula noastră coreeană reprezintă o locație geografică avantajoasă. În viitor vom încerca să cooperăm cu țările vecine pentru a dezvolta industria de transport. Dacă vom folosi căile ferate din Sud către Siberia, multe țări vor prefera calea ferată, în loc să ducă produsele pe mare”, a mai arătat Ri.
Această idee există de multă vreme, dacă nu chiar de zeci de ani. Nordul are deja calea ferată legată de Rusia, China și Coreea de Sud și președintele sud-coreean Moon Jae-in a spus public că susține planul de reporni operațiunile feroviare cât mai repede.
Alăturarea la instituțiile financiare internaționale va deschide ușa dezvoltării și fondurilor necesare, spun experții. Președintele Coreei de Sud a spus recent că liderul nord-coreean Ki Jong-un și-a exprimat interesul de a se alătura FMI și Băncii Mondiale. Pentru a face asta este nevoie de reforme structurale și de un nivel al transparenței pe care Nordul nu vrea să le ofere.
Când a fost întrebat dacă Pyongyang este gata să îndeplinească cerințele, Ri a spus că Nordul oferă statisticile sale referitoare la PIB și a refuzat să spună mai multe lucruri. El a sugerat că mingea se află acum în curtea instituțiilor internaționale.
„Din cauza sancțiunilor și a „mutărilor” ostile ale unor țări precum SUA și Japonia, încercările noastre de a adera la organizațiile internaționale nu au fost realizate până acum”, a spus el, menționând că Nordul a încercat, fără succes, să se alăture Băncii de Dezvoltare a Asiei în anii ‘90.
„Dacă nu ne putem alătura nici măcar organizației regionale, va fi mult mai greu să se alăturăm organizațiilor internaționale”, a mai arătat economistul nord-coreean.
Citește și:
4
1
