Financial Times: Italia dorește să aprobe o controversată inițiativă a Chinei, provocând rumoare la Washington și alarmă la Bruxelles ● Viziunea lui Macron pentru UE primește sprijin eurosceptic ● Les Echos: Creșterea economică a Europei încetinește ● The Washington Times: Deficitul comercial al SUA a atins în 2018 nivelul maxim din ultimii 10 ani ●Știri pe scurt ● Lectură plăcută!

Subiectele zilei in presa occidentalaFoto: sxc.hu

• Financial Times: Italia dorește să aprobe o controversată inițiativă a Chinei, provocând rumoare la Washington și alarmă la Bruxelles

Italia se pregătește să devină prima țară din G7 care aprobă în mod oficial controversata inițiativă Belt & Road (BRI), într-un gest care a atras un răspuns puternic din partea Casei Albe și a provocat alarmă la Bruxelles.

Michele Geraci, subsecretar în ministerul dezvoltării economice, a declarat pentru Financial Times că Roma intenționează să semneze un memorandum de înțelegere prin care va sprijini programul chinez în timpul unei vizite în Italia a președintelui chinez Xi Jinping.

"Negocierile nu s-au încheiat încă, dar este posibil ca aceasta să se încheie până la vizita lui [Xi]", a spus Geraci într-un interviu. "Vrem să ne asigurăm că produsele" Made in Italy "pot avea mai mult succes pe piața Chinei, care este cea mai rapidă piață din lume".

Planul chinez (BRI) vizează finanțarea și construirea infrastructurii în peste 80 de țări din Eurasia, Orientul Mijlociu și Africa. Statele americane și marile țări europene sunt preocupate de favorizarea companiilor chineze, dar și de faptul că aceste inițiative ale Chinei sunt niște capcane în care statele care ad ajung să se îndatoreze, fiind apoi utilizate pentru a crește influența influența strategică și militară a Beijingului. Mai multe țări din Europa Centrală și de Est, precum și unele state din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, au semnat memorandumuri bilaterale care susțin BRI.

Aceste memorandumuri, fără caracter obligatoriu, conturează un cadru de cooperare între China și celelalte state în domenii precum proiectele comerciale și de infrastructură. Acestea includ adesea fraze care confirmă faptul că țara "apreciază și susține BRI" , fiind ”preludiul” unor investițiilor și împrumuturi venite dinspre China.

Sprijinul acordat de Italia BRI ar submina presiunea exercitată de SUA asupra Chinei asupra comerțului, spulberând de asemenea eforturile depuse de Bruxelles care caută o mai bună abordare a investițiilor chineze. Italia este membru fondator al UE.

Dl Xi urmează să sosească în Italia pe 22 martie, fiind prima sa vizită acolo. El se va întâlni pe Sergio Mattarella, președintele italian și va participa la o cină oficială oferită de președintele italian. Liderul chinez se va întâlni și cu Giuseppe Conte, prim-ministrul italian, și va participa la o ceremonie militară înainte de a călători în Sicilia.

Casa Albă a declarat că este puțin probabil ca planurile Romei să ajute economia Italiei și ar putea deteriora în mod semnificativ imaginea internațională a țării.

"Considerăm că BRI este o inițiativă" făcută de China, pentru China ", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate al Casei Albe, Garrett Marquis, pentru Financial Times. "Suntem sceptici că aprobarea guvernului italian va aduce beneficii economice susținute cetățenilor italieni . Mai mult, ea ar putea dăuna reputației globale a Italiei pe termen lung".

Statele membre ale UE, cum ar fi Germania și Franța, au impus criterii mai severe de screening pentru investițiile chineze. Ele doresc ca blocul comunitar să dezvolte o strategie unificată pe fondul tensiunilor crescânde privind implicațiile utilizării tehnologiei chineze de la companii precum Huawei.

Alte țări, inclusiv Grecia și Portugalia, unde grupurile chineze au investit deja miliarde de euro în ultimii 10 ani, au adoptat o abordare mai îngăduitoare.

Theresa May, prim-ministrul britanic, a refuzat anul trecut să ofere sprijin scris BIR în timpul unei călătorii la Beijing după săptămâni de tensiune diplomatică între cele două țări.

Zhang Yesui, purtătorul de cuvânt al Congresului Național al Poporului, a declarat în această săptămână că 67 de țări au semnat până în anul trecut BRI în ultimul an. Aceasta ar duce numărul total de țări sau organizații internaționale care au aprobat oficial BRI la 152.

Alte articole din FT:

• Viziunea lui Macron pentru UE primește sprijin eurosceptic

Sprijinul exprimat de Ungaria și România indică modul în care ar putea încerca populiștii să influențeze dezbaterea

Ideile președintelui francez Emmanuel Macron privind o „renaștere europeană” au primit susținere dintr-o zonă surprinzătoare - unii dintre liderii mai eurosceptici din Europa de Est.

Premierul naționalist al Ungariei Viktor Orban, ghimpele de serviciu din coasta establishment-ului UE, și cel mai influent politician al României, Liviu Dragnea, care s-a ciocnit repetat cu Bruxelles-ul pentru nerespectarea statului de drept, au aprobat programul dlui Macron.

Susținerea lor lasă să se înțeleagă cum speră liderii iliberali ai Europei să se folosească de un proces de reformă a UE pentru a reconfigura blocul în conformitate cu interesele lor. Dacă dl Orban este obsedat de reformarea politicii de migrație a UE iar dl Dragnea de controlul sistemului judiciar, ambii lideri caută mai multă suveranitate națională și mai puțină supraveghere de la Bruxelles.

Dl Macron, care se consideră un apărător al unei Europe liberale și integrate, a anunțat săptămâna aceasta o serie de propuneri menite, afirmă el, să unifice UE. Propunerile lui includ o forță de grăniceri comună și o agenție de azil europeană pentru statele din spațiul fără pașapoarte Schengen, sub autoritatea unui consiliu de securitate; un Consiliu European de Securitate cu atribuții externe, care să includă și Regatul Unit; precum și inițiative contra schimbării climei.

Dl Orban a afirmat că el crede că propunerile „pot marca începutul unei dezbateri europene serioase”.

„La detalii, evident, avem diferențe de opinie, dar cu mult mai important decât aceste opinii diferite este ca această inițiativă să fie un început bun pentru un dialog serios și constructiv privind viitorul Europei”, a declarat premierul ungar pentru Reuters.

Dl Orban este unul dintre cei mai feroce opozanți ai imigrației în UE și a construit un zid la granița sudică a Ungariei cu Serbia după ce un milion de refugiați și solicitanți de azil traversaseră țara în 2015. De atunci, el s-a ciocnit repetat cu Bruxelles-ul pe tema politicilor de azil, fiind improbabil ca el să accepte viziunea lui Macron privind o „unică politică de azil cu aceleași reguli de acceptare și respingere”.

Într-un interviu acordat ziarului german Die Welt, dl Orban a cerut un „consiliu foarte puternic” compus din miniștri de interne ai statelor Schengen, în care experții, iar nu politicienii, să stabilească politica de migrație.

Răspunsul ceva mai cald dat de dl Orban dlui Macron vine după ce purtătorul de cuvânt al guvernului său îl criticase pe președintele francez, calificându-l drept „politician pro-imigrație”.

Edit Zgut, analistă de politici la Academia Poloneză de Științe, a observat că declarația dlui Orban e făcută în contextul unei „lupte pentru putere” în interiorul Partidului Popular European (PPE) - grupul paneuropean care include și formațiunea Fidesz a dlui Orban.

Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, l-a criticat pe dl Orban pentru instigarea unei campanii cu afișe publicitare împotriva lui Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei, și el tot membru PPE.

Zsuzsanna Vegh, cercetătoare asociată la Consiliul European pentru Relații Externe, a remarcat că purtătorul de cuvânt al guvernului a publicat ulterior noi mesaje pe Twitter, în care aproba inițiativa dlui Macron. Acest fapt „semnalează că în actuala situație tensionată dl Orban încă mai încearcă să intre în grațiile dlui Weber”, a declarat ea.

Dl Dragnea, care nu poate ocupa funcția de premier datorită unei condamnări penale pentru corupție, s-a declarat într-o postare pe Facebook de acord cu multe dintre ideile dlui Macron.

„Total de acord cu reforma spațiului Schengen, care ar trebui să includă toate Statele Membre, și în special România, care oferă o graniță securizată cu Orientul Mijlociu”, a scris el.

România, care a aderat la UE în 2007, vrea să intre în spațiul Schengen, unde cetățenii statelor membre pot călători fără pașaport. (RADOR)

• Les Echos: Creșterea economică a Europei încetinește

Creșterea economică globală va scădea de la valoarea de 3,6% înregistrată în 2018 la 3,3% în acest an, și s-ar putea stabiliza la 3,4% în 2020, potrivit OECD, care anticipează încetinirea economiilor majore ale lumii.

„O încetinire mai accentuată a oricărei economii majore ar putea afecta creșterea la nivel mondial, mai ales dacă efectele se răsfrâng asupra piețelor financiare. Guvernele ar trebui să își coordoneze acțiunile de politică economică pentru a evita o nouă criză”, a declarat Laurence Boone, economistul șef al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Riscurile abundă, de la pericolul încetinii activității în China la intensificarea conflictelor comerciale, a unui Brexit fără acord sau a unei crize a datoriilor, pe măsură ce împrumuturile au crescut în epoca ratelor scăzute ale dobânzilor.

Prognoza de creștere a economiei Germaniei a fost redusă cu mai mult de jumătate, OECD anticipând va crește cu doar 0,7% anul acesta, față de prognoza anterioară de 1,6%.

Italia se va confrunta cu o recesiune mai lungă, organziația prognozând că PIB va scădea anul acesta cu 0,2 puncte procentuale, o schimbare drastică față de prognoza din noiembrie, care anticipa o creștere de 0,9 puncte procentuale.

Și creșterea economică a Franței a fost, de asemenea, redusăr la 1,3 puncte procentuale.

Pentru zona euro se anticipează o creștere a PIB de un punct procentual, o scădere majoră față de cele 1,8 puncte procentuale prevăzute în luna noiembrie.

Perspectiva Marii Britanii a fost, de asemenea, redusă la aproape jumătate, de la 1,4 puncte procentuale la 0,8 puncte procentuale.

Statele Unite vor încetini într-un ritm mai modest, de la 2,9 puncte procentuale în 2018 la 2,6 puncte procentuale în acest an și 2,2 puncte procentuale în 2020.

Rata de creștere economică a Chinei se va diminua cu până la 6,2 puncte procentuale anul acesta și 6 puncte procentuale anul următor. Funcționarii încearcă să stimuleze economia, dar „eficacitatea unor măsuri este dificil de calculat.”

Tarifele vamale recent introduse duc la creșterea prețurilor și afectează investițiile, a avertizat OCDE.

Prognoza pentru Turcia anticipează o scădere a PIB de 1,8% pentru acest an, semnalizând o recesiune mult mai profundă decât la prognoza anterioară, care a anunțat o scădere de 0,4%.

• The Washington Times: Deficitul comercial al SUA a atins în 2018 nivelul maxim din ultimii 10 ani

Deficitul comercial al Statelor Unite a crescut anul trecut la 621 miliarde dolari, cel mai ridicat nivel din 2008, a declarat miercuri Departamentul Comerțului. În timp ce președintele Trump a făcut din reducerea deficitelor comerciale o parte esențială a agendei sale, deficitul comercial pentru mărfuri s-a ridicat la nivelul record de 891,3 miliarde de dolari, incluzând deficitele record cu China, Mexic și Europa. Deficitul cu China, în 2018, a crescut la 419,2 miliarde de dolari în mărfuri, în creștere cu aproape 12% față de anul precedent. Trump este așteptat să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping, în cursul acestei luni, la Florida, pentru a finaliza un acord comercial și, eventual, a încheia un război tarifar cu Beijingul. Aplicând în mod agresiv politicile sale comerciale de tip "America First", Trump a impus tarife asupra mărfurilor importate din alte țări, în special din China și Uniunea Europeană, spunând că acțiunea va stimula ocuparea forței de muncă din SUA. Aceste tarife includ oțelul și aluminiul importate.

Președintele a renegociat un acord comercial din 1990 cu Canada și Mexic; Congresul trebuie să aprobe respectivul acord. În așteptarea unui acord comercial cu Beijingul, Trump a întârziat o majorare programată a tarifelor la importurile chinezești de peste 200 de miliarde de dolari. Oficialii chinezi s-au angajat să-și intensifice achizițiile de produse agricole din SUA, inclusiv soia, ca semn de bunăvoință, în timp ce se apropie de un acord cuprinzător care a făcut obiectul discuțiilor de peste un an.

Economiştii susţin că diferenţa în creştere a schimburilor comerciale reflectă şi un dolar puternic şi o creştere economică relativ robustă în SUA, datorită reducerilor fiscale cerute de Trump în 2017. Lori Wallach, directoarea de la Citizen's Global Trade Watch, i-a cerut lui Trump să se concentreze pe abordarea cauzelor radicale prin asigurarea unei înțelegeri comerciale cu China, care nu se referă la vânzările de soia și gaze pe termen scurt, dar abordează problemele structurale care alimentează deficitul, "și să colaboreze cu democrații din Congres pentru a îmbunătăți Acordul de liber schimb din America de Nord, redenumit acum USMCA. "Creşterea deficitului comercial s-a accelerat parţial în urma aplicării politicilor guvernamentale precum pachetul fiscal al Trump de stimulare a producției și externalizării locurilor de muncă, în timp ce reformele comerciale majore acum ajung la liman", a spus ea.(RADOR)

Alte știri pe scurt:

• Un Brexit fără acord ar putea arunca Marea Britanie în recesiune, avertizează The Guardian, iar efectele se vor resimţi şi asupra economiei globale, consideră Irish Times. Italia a intrat deja în recesiune, în contextul unei creșteri slabe în întreaga Zonă Euro, iar economia Germaniei frânează brusc, reducându-şi semnificativ perspectivele de creştere, constată La Stampa. În privinţa economiei americane, rezultatele promise de preşedintele Donald Trump de pe urma războiului comercial cu China întârzie să apară, chiar dacă Washingtonul şi Beijingul spun că se apropie de un acord, observă Business Insider. Potrivit Wall Street Journal, marii perdanţi ai acestui război sunt consumatorii americani, care au de plătit preţuri mai mari pentru mărfurile importate. În plus, deficitul comercial al SUA a atins în 2018 nivelul maxim din ultimii 10 ani, deşi preşedintele Trump a făcut din reducerea lui o temă esențială a agendei sale, notează Washington Post.

• În România, „cea mai înaltă instanță a respins contestarea proiectului de buget pe 2019”, titrează Reuters, detaliind că preşedintele Klaus Iohannis, care a formulat contestaţia la Curtea Constituţională, a calificat bugetul drept „nerealist şi supraevaluat”. „PSD a adoptat la mijlocul lunii februarie un proiect de buget care mărește cheltuielile cu salariile și pensiile din sectorul public, vizând un deficit bugetar de 2,8%, cu puţin sub nivelul de 2,9% de anul trecut. Dar opoziţia afirmă că bugetul se bazează pe supoziția nerealistă a unei creșteri economice de 5,5%, comparativ cu cea de 3,8% prognozată de Comisia Europeană” mai scrie Reuters. New York Times scrie că „Preşedintele Klaus Iohannis va retrimite parlamentului proiectul de buget”.

• În Statele Unite, „Donald Trump lansează un război politic pentru supravieţuire”, titrează CNN, explicând că preşedintele american se confruntă cu o mulţime de investigaţii declanşate de mai multe comisii ale Congresului, de anchetatorul special, de procurori, dar şi persoane private, vizând o gamă largă de acuzaţii de la implicarea Rusiei în campania sa electorală până la corupţie, abuz în funcţie sau obstrucţionarea justiţiei. Casa Albă şi-a întărit echipa de jurişti, în timp ce echipa politică încearcă să-l prezinte pe preşedinte drept o victimă a unor partizani excesiv de zeloşi, scrie Associated Press. Potrivit unui sondaj citat de revista Time, preşedintele Trump pare a se confrunta cu o lipsă de credibilitate: „aproape două treimi dintre alegătorii americani consideră că Donald Trump a comis infracţiuni înainte de a deveni președinte, iar 45% spun că a comis infracţiuni ca președinte”.

• Pe plan european, „Popularii europeni sunt nemulţumiţi de atitudinea premierului ungar Viktor Orban”, titrează Reuters. „Am făcut mai multe tentative de a stabili o legătură, însă Ungaria nu a făcut niciun pas în direcţia noastră”, a declarat Manfred Weber, liderul europarlamentarilor PPE, subliniind că Orban trebuie să îşi ceară scuze pentru criticile adresate Uniunii Europene. Reuters aminteşte că „Orban este de mult timp în conflict cu Bruxellesul din cauza poziţiei sale faţă de imigraţie, precum şi a acuzaţiilor – pe care de altfel le neagă – cum că subminează statul de drept prin impunerea controlului asupra sistemului judiciar, a presei şi a altor organisme. Disputa ia amploare înainte de alegerile europarlamentare din luna mai şi impune o dezbatere a conservatorilor europeni privind modul de a trata naţionalişti precum Orban, dezbatere care ar putea duce la excluderea FIDESZ din PPE, mai scrie Reuters.
• Între timp, „Viziunea lui Macron pentru UE primește sprijin eurosceptic” titrează Financial Times, observând că „ideile președintelui francez Emmanuel Macron privind o „renaștere europeană” au primit susținere dintr-o zonă surprinzătoare – unii dintre liderii mai eurosceptici din Europa de Est”. „Premierul naționalist al Ungariei Viktor Orban, ghimpele de serviciu din coasta establishment-ului UE, și cel mai influent politician al României, Liviu Dragnea, care s-a ciocnit în mod repetat cu Bruxelles-ul pentru nerespectarea statului de drept, au aprobat programul lui Macron”, scrie Financial Times, comentând că „Susținerea lor arată că liderii iliberali ai Europei speră să se folosească de un proces de reformă a UE pentru a reconfigura blocul comunitar în conformitate cu interesele lor. Dacă Viktor Orban este obsedat de reformarea politicii de migrație a UE, iar Liviu Dragnea de controlul sistemului judiciar, ambii lideri caută mai multă suveranitate națională și mai puțină supraveghere de la Bruxelles” conchide publicaţia economică.

• În fine, site-ul Intellinews din Germania scrie despre omul de afaceri român care a construit un metru de autostradă pentru a protesta față de absența infrastructurii din România. „Ștefan Mandachi și-a asumat misiunea de a presa guvernul să investească în drumuri mai bune, o critică pe care au adus-o în mod repetat și investitorii străini din țară”, scrie Intellinews, explicând că „Investitorii au subliniat în mod repetat că absența infrastructurii moderne din România le afectează productivitatea şi că ține la distanță alte investiţii”. „Deși în România sunt în curs o serie de proiecte de construcție de autostrăzi, multe dintre ele sunt împotmolite în întârzieri”, constată publicaţia germană. (RADOR)