Se spune că fiecare om pe care îl întâlnești și fiecare experiență pe care o trăiești, te transformă. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a colaborat destul de mult timp cu Liviu Dragnea și cu Darius Vâlcov, fostul consilier al premierului, cel care a desenat politica economică. Amnistia fiscală, cea prezentată zilele trecute, de unde a pornit? Reiau, practic, un material publicat de HotNews.ro în luna martie. Precizez că în acest timp am discutat cu multe asociații de business să văd cine își dorește amnistia fiscală. Nu i-am găsit pe ce care și-o doresc. De companiile de stat știam cu toții. Acolo e așteptată de multă vreme.
Ideea amnistiei a apărut la jumătatea anului 2018.
Pe 5 iulie, Liviu Dragnea i-a întrebat pe șeful ANAF, Ionuț Mișa, și pe Eugen Teodorovici dacă au "de gând să recupereze sutele de mii de euro de la dl Iohannis", în contul chiriei încasate pentru casa din centrul Sibiului pe care a pierdut-o în instanță.
"Dacă au atât de mulți bani la buget și nu au nevoie de ei poate dăm drumul la o amnistie fiscală", a comentat Dragnea, ironic.
Mai târziu, într-o seară, în aceeași lună, la câteva zile diferență, consilierul de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a anunțat că măsura amnistiei fiscale este prevăzută în programul de guvernare și include ștergerea datoriilor unor companii, precizând însă că "astfel de lucruri se fac, nu se discută".
Chiar recomanda ca dezbaterea să se facă „cu ușile închise”. Cu alte cuvinte, netransparent.
"Este de analizat dacă trebuie să se facă (amnistia fiscală - n.r.). Trebuie să existe o dezbatere și, când se ia decizia, să se facă, să nu se mai discute așa mult. Dezbaterea ar trebui să se facă cu ușile închise", a completat Vâlcov, potrivit Mediafax.
Mai târziu, la finalul lunii august 2018, Teodorovici spunea că va veni cu o variantă. Tot el afirma atunci că n-ar mai trebui denumită amnistie fiscală, ci altfel, cel mai apropiat sens fiind cel de restructurare financiară.
„Hai să schimbăm denumirea, pentru că se face o confuzie aici. Poate o numim restructurare financiară, la nivel de companii, pentru că au fost foarte multe păreri - pro, contra, discuţii, dezbateri şi aşa mai departe”, a spus ministrul Teodorovici.
De altfel, a tot ieșit și anul acesta cu informații despre când va fi prezentată. În final, am văzut-o într-o conferință la Palatul Parlamentului.
În continuare, nu o numește amnistie, deși se sterge până la jumătate din datorie.
Cine are nevoie și cum funcționează acele firme astăzi?
Am tot discutat în acest an cu mediul de afaceri, cel privat, cu asociațiile importante ce reprezintă, în total, mii de firme, multe foarte mari. N-am găsit pe nimeni care să spună că are nevoie de ștergerea datoriilor.
În final, am aflat din documentul Ministerului Finanțelor. Ar putea beneficia 2.773 de firme, din care 2.663 sunt firme private, 30 sunt firme de stat iar alte 28 de firme sunt cu capital mixt (stat+privat). Totalul debitelor datorate depășește 24 de miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor.
Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate, spunea zilele trecute, într-un interviu pentru HotNews.ro, că cineva nu-și face treaba.
„Adică nu sunt în insolvență, nu au conturile blocate, cea mai mare parte dintre ele, dar ne gândim cum să-i iertăm. Nu, mai bine, recuperăm ce avem de recuperat?”, a spus el.
- „Deci 2.600 de companii cu sume atât de mari, cu conturile blocate ar fi însemnat că în economie era o mare problemă. Ținând cont că în România mai sunt 18.000 de companii care plătesc impozit pe profit, ar fi însemnat că un sfert dintre companiile care plătesc impozit pe profit, că dacă nu ești în zona aia de peste un milion de euro, nu ai cum să strângi un milion datorii, ar fi cu conturile blocate, ceea ce nu se întâmplă”.
Întrebarea care e în mintea multora este următoarea: Pentru cine, mai exact, este această amnistie fiscală?
Umbrele lui Dragnea și Vâlcov încă influențează decizii politice.
Citește și:
0
10
