Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Financial Times: Sajid Javid demisionează din funcţia de ministru de finanţe al Regatului Unit
Rishi Sunak ar urma să preia conducerea Trezoreriei în urma remanierii survenite în echipa lui Boris Johnson.
Joi, Sajid Javid a demisionat brusc din funcţia de ministru de finanţe după nişte certuri aprinse cu premierul Boris Johnson şi cu principalul consilier al acestuia, Dominic Cummings, pe tema modului în care ar trebui gestionate finanţele ţării după Brexit.
Brusca sa plecare, survenită la doar opt luni după numire, perturbă planurile pe tema bugetului ţării, care ar urma să fie finalizate pe 11 martie. Dl Javid a fost imediat înlocuit cu Rishi Sunak, aliat apropiat al premierului, care a acceptat planul prin care dl Johnson doreşte să preia controlul asupra acestui birou. Potrivit unor surse oficiale de la Whitehall, joi dimineaţă, dl Javid a discutat timp de o oră cu premierul, dar a refuzat cererea acestuia de a-şi demite echipa de consilieri.
În ultimele săptămâni, echipa ministrului a fost angajată într-un război al declaraţiilor cu Downing Street (reşedinţa premierilor britanici, totodată sediu al guvernului, n. red.) pe tema celor care au proiectat bugetul ţării. Dl Javid, care nu a prezentat niciodată un buget, este primul ministru care părăseşte guvernul în urma neînţelegerilor cu cei din Downing Street, după ce Nigel Lawson făcuse şi el acest lucru în 1989.
Dl Sunak, şeful trezoreriei în vârstă de 39 de ani, cel care l-a înlocuit pe dl Johnson în dezbaterile televizate din timpul campaniei în vederea alegerilor generale, a acceptat ca bugetul naţional să fie proiectat de consilieri care să vină atât din partea dlui Johnson, cât şi din partea ministerului. Dl Johnson intenţiona ca prima sa remaniere guvernamentală să fie "moderată", potrivit declaraţiilor unor apropiaţi din Downing Street, dar decizia sa de a se confrunta cu dl Javid a avut repercusiuni.
Printre ceilalţi miniştri demisionari se mai numără ministrul universităţilor şi ştiinţelor, Chris Skidmore, şi miniştrii Nusrat Ghani şi George Freeman, din domeniul transporturilor. (RADOR)
Euronews: Criza demografică și dificultățile găsirii locurilor de muncă pentru persoanele cu vârste peste 50 de ani: Europa caută o soluție
Până în 2030, în majoritatea țărilor UE va creşte numărul lucrătorilor cu vârste de peste 50 de ani care vor reprezenta 55% din forța de muncă totală. Îmbătrânirea Europei este un fenomen demografic care se manifestă printr-o scădere atât a fertilității cât și a ratei mortalității și printr-o creștere a speranței de viață a populațiilor europene. Această transformare va avea un impact semnificativ asupra majorității aspectelor societății și asupra economiei.
Comisia Europeană se așteaptă ca cheltuielile pentru sănătate pentru persoanele în vârstă și pentru pensii (care reprezintă în prezent 25% din PIB-ul UE) să crească cu 2,3 puncte procentuale până în 2040. Jurnalista Euronews Efi Koutsokosta ne conduce într-un nou episod al „Real Economy”. Provocările demografice variază de la o țară a UE la alta. Portugalia, Grecia, Italia și Spania sunt printre primele zece țări din lume cu cea mai mică rată de fertilitate.
Incertitudinea privind slabele perspective de muncă, așteptările salariale scăzute și o piață a muncii inflexibilă fac ca femeile să aibă mai puțini copii sau să nască copii la vârste mai înaintate. Cu toate acestea, găsirea unui loc de muncă bun pentru persoanele de peste 50 de ani are un impact pozitiv asupra economiei și poate crea noi piețe și poate dezvolta așa-numita „economie de argint” (grey economy). Astfel, cheltuielile pentru persoanele cu vârste de peste 50 de ani vor ajunge la 6,4 miliarde de euro până în 2025, iar economia de argint și va fi responsabilă pentru aproape 40% din locurile de muncă create (sursa: Comisia UE).
Fondul social european este principalul instrument european pentru sprijinirea ocupării forței de muncă, pentru a ajuta persoanele să găsească locuri de muncă mai bune și pentru a asigura oportunități de muncă mai corecte.
Uniunea Europeană și Cipru: un proiect care funcționează (pe jumătate)
După criza financiară care a lovit țara în 2012, Cipru a reluat o tendință de creștere pozitivă. Cu toate acestea, mulți lucrători sunt încă șomeri, în special cei cu vârste de peste 50 de ani. Fondul social european finanțează proiecte care vizează integrarea și menținerea lucrătorilor care nu mai sunt tineri pe piața muncii. De exemplu, programul „Schema de ajutor” îi încurajează pe angajatorii ciprioți să angajeze persoane cu vârste de peste 50 de ani cu normă întreagă, plătindu-le o parte din salariu.
Paolo Patitucci, 56 de ani, lucra pentru o companie aeriană, pe care a părăsit-o la vârsta de 60 de ani, după un plan social. De atunci și-a găsit un job într-o companie de transport, un loc de muncă stabil pe care a reușit să îl păstreze. "În cazul meu, angajatorul a primit oferta direct de la guvern și astfel am continuat să lucrez. După ce vechea mea companie s-a închis, mulți dintre foștii colegi au avut mari dificultăți în a găsi un alt loc de muncă. Deci, acest proiect a fost util pentru oameni ca noi", spune Paolo Patitucci. De trei ani, programul de ajutor a ajutat aproximativ 1.200 de persoane cu vârste de peste 50 de ani să își găsească de lucru.
Vârsta medie a lucrătorilor europeni este în creștere
A face din Europa un loc mai bun pentru lucrătorii „maturi” este un adevărat obiectiv pentru UE. Se preconizează că vârsta medie a lucrătorilor din UE va crește cu aproape 4 ani pentru a ajunge la aproape 47, în 2050. De fapt în Cipru, Malta, Polonia și Slovacia ar trebui să crească cu opt ani. „Oamenii cu vârste de peste 50 de ani nu sunt în mod normal grupul țintă către care se adresează majoritatea angajatorilor, deoarece lucrătorii nu pot să-şi schimbe abilitățile principale”, explică Andreas Matsas, secretarul general al Confederației Muncitorilor din Cipru. "Acesta este motivul pentru care acordăm o importanță deosebită cursurilor de formare și recalificare pentru a le permite oamenilor să reintre pe piața muncii."
“Multe diferențe între nordul și sudul Europei"
Următoarea oprire este „London School of Economics”. Ne-am întâlnit cu economistul laureat al Premiului Nobel (2010) Christopher Pissarides pentru a discuta despre impactul noii realități demografice asupra economiei și modul în care se poate diminua diferența dintre sudul și nordul Europei.
Christopher Pissarides: "Dezechilibrele demografice, nu cauza lor, sunt rezultatul unei atitudini diferite față de dezvoltarea tehnologică şi profesională - în general în Europa, iar acum statisticile confirmă acest lucru. De exemplu, dacă privim diferitele studii care au fost făcute privind modul în care țările europene sunt gata să facă față noilor tehnologii, există un decalaj imens între nord și sud. Scandinavii și Germania sunt mai mult decât pregătiţi să facă față oricăror fel de tehnologii noi, fac multe pentru cercetare și pentru dezvoltarea infrastructurilor, însă dacă te uiți spre Sud, unde poate că se găsesc câteva lucruri bune, este mai probabil să nu fi făcut încă nimic cu adevărat decisiv. Asta e ceea ce se va întâmpla în următorii 10 sau 20 de ani. Diferențele vor crește și mai mult".
„Sectorul sănătății: mai multe cheltuieli și mai multă muncă”
Efi Koutsakosta, jurnalist Euronews - corespondent de la Bruxelles: "Cum ar putea ca acest lucru să afecteze practic finanțele publice?"
Christopher Pissarides: "Nu există nicio îndoială că sănătatea, ca sector al economiei, va implica mai multe cheltuieli și va atrage mai multe locuri de muncă. Așadar, trebuie să fim foarte atenți la modul în care o planificăm în raport cu sectorul public şi privat. Sistemul de pensii depinde în întregime de aceste politici. În trecut, în multe țări pensiile erau planificate fără o viziune a ceea ce s-ar întâmpla în viitor, uitând că atunci când cineva intră în forța de muncă și este înscris într-un sistem de pensii, aceasta va fi o operațiune care va dura pentru următorii patruzeci de ani. Deci, trebuie să revizuim modul în care tratăm munca, chiar și peste vârsta de pensionare, care este uneori cea decisă în anii șaizeci. Ei bine, noi acum facem acest lucru în funcție de speranța de viață".
„Trebuie să reformăm sistemele de pensii”
Efi Koutsakosta, jurnalist Euronews - corespondent de la Bruxelles: "Cum imaginaţi și previzionați cadrul Europei în ceea ce privește forța de muncă și natura locurilor de muncă?"
Christopher Pissarides: „Trebuie să fim foarte atenți la tehnologie și să ne asigurăm că deţinem infrastructurile necesare pentru aplicarea tehnologiilor digitale în întreaga Europă și să nu le lăsăm în întregime în mâinile națiunilor, pentru că știm că dacă le lăsăm acolo, unele țări - și mai ales cele care sunt deja foarte avansate - s-ar putea dezvolta și mai mult”.
Christopher Pissarides, 72 de ani, economist englez de origine cipriotă: "Trebuie să ne ocupăm de supraaglomerarea orașelor noastre, de mediul nostru, de congestionare și trebuie să acționăm împreună împotriva evoluțiilor care ar putea rupe unitatea și coeziunea UE. Am spus că tehnologia este unul dintre acești factori de dezvoltare, dar nu am menționat faptul că imigrația este o problemă uriașă, pe care acum o ascundem sub preş, deoarece - în esență - nu știm ce să facem cu ea, însă mai devreme sau mai târziu va trebui să înfruntăm situația". (RADOR)
Il Corriere Della Sera: Facebook Dating, sau cum Irlanda (și confidențialitatea) i-a distrus lui Mark Zuckerberg "Ziua Îndrăgostiților"
De obicei, Ziua Îndrăgostiților îi poartă noroc lui Mark Zuckerberg: într-o zi de 14 februarie de acum şase ani, i-a strâns mâna fondatorului Whatsapp, Jan Koum, care a acceptat să-i vândă aplicația pentru 19 miliarde de dolari și un coș de căpșuni acoperite cu ciocolată.
Şi anul acesta totul părea să meargă bine: cu două zile înaintea sărbătorii îndrăgostiţilor aplicația de mesagerie instantanee a ajuns la cota 2 miliarde de utilizatori iar noul șef, loialul amic (al lui Zuck) Will Cathcart, a reiterat pentru Wall Street Journal importanța criptografiei: „De-a lungul istoriei umanității, oamenii au reușit să comunice în mod privat unul cu celălalt. Și nu credem că într-o societate modernă lucrurile ar trebui să meargă altfel”. Prin urmare: dacă va fi nevoie, compania va furniza guvernelor și forţelor de ordine date utile pentru efectuarea eventualelor investigații, dar în niciun caz conținutul conversațiilor.
Cireașa de pe tortul Zilei Îndrăgostiților 2020 ar fi trebuit să fie lansarea aplicaţiei Facebook Dating în Europa, eveniment programat pentru ziua de 13 februarie. Secțiunea Facebook concepută pentru a înlesni întâlniri între persoane dornice de iubire - și pentru a intra în tabăra Tinder - a debutat în Statele Unite în septembrie anul trecut și este deja disponibilă în 20 de țări. În Europa însă, unde grija faţă de confidențialitate este mai mare, mai ales de la intrarea în vigoare a Regulamentului ad hoc (GDPR), s-a lovit de un zid: Comisia irlandeză pentru protecția datelor, care este responsabilă pentru aplicarea GDPR, a considerat ca fiind tardivă şi lipsită de informaţii comunicarea oficială pe care Facebook a trimis-o Irlandei pe 3 februarie, în vederea lansării aplicaţii în data de 13. Şi în urmă cu trei zile a dispus o inspecție la sediul companiei. Gigantul californian a reacționat amânând lansarea şi explicând, într-un comunicat, că “şi-a mai luat puţin timp” pentru a se asigura “că produsul este gata pentru piața europeană”, susţinând totuşi că a “împărtășit cu GDPR, înainte de lansare, informațiile privind protecția vieții private”.(RADOR)
Știri pe scurt:
- Se pare că în numeroase ţări, fie ele dezvoltate sau mai puţin dezvoltate, guvernarea reprezintă o problemă, iar soluţiile în privinţa unei bune guvernări par greu de găsit. Cel puţin acest lucru reiese răsfoind paginile ziarelor străine, ziare care însă nu neglijează nici prima tragedie mondială din acest an, respectiv, criza provocată de atât de contagiosul coronavirus. „Pe vasul de croazieră Diamond Princess s-au semnalat încă 44 de cazuri de infestare cu coronavirus”, titrează cotidianul american The New York Post, citând surse japoneze. Principalul cotidian nipon, Asahi Shinbun, preciează că, „la bordul vasului acostat în apropierea coastelor Japoniei, au rămas încă izolate peste 3.500 de persoane” şi că, „în Japonia, au fost confirmate până acum 247 de cazuri de infestare cu coronavirusul, cunoscut acum sub numele de COVID-19”. Dar tot din paginile ziarului Asahi Shinbun ne parvine şi o veste bună: „După ce au fost izolaţi într-un hotel nipon încă din ziua de 29 ianuarie, aproximativ 140 de japonezi, foşti pasageri ai vasului Diamond Princess, au fost scoşi din carantină şi declaraţi sănătoşi”.
- În schimb, la celălalt capăt al Asiei, în Iran, a început campania electorală. Ziarul israelian „Ha’aretz” anunţă că „ieri, mii de candidaţi din Iran şi-au început campania electorală în vederea apropiatelor alegeri parlamentare, dar altor câteva mii de iranieni li s-a interzis să candideze”. Acelaşi ziar mai precizează că, în Iran, „campania electorală durează o săptămână”, iar „alegerile sunt programate pe 21 februarie, fiind considerate un test pentru actualul preşedinte, Hassan Rohani, un cvasi-moderat văzut drept susţinător al reformelor”. În oficiosul iranian de limbă engleză, Tehran Times, „primul adjunct al minstrului justiţiei, Mohseni Ejel, afirmă că alegerile vor asigura securitatea şi suveranitatea ţării” ‘Toţi cei care iubesc Iranul trebuie să participe la alegeri'”, a subliniat oficialul iranian, citat de acelaşi Tehran Times.
- Informaţii cu iz electoral ne parvin şi din Republica Irlanda, dar şi Marea Britanie. „Partidul naţionalist de stânga, Sinn Féin, a cerut oficial să discute cu partidul de centru-dreapta Fianna Fáil în vederea formării unui nou guvern”, informează cotidianul britanic The Guardian. Dar, după cum informează irlandezul The Irish Times, „Fianna Fáil a căzut de acord ca un lider al său, Micheál Martin, să încerce să formeze un guvern din care Sinn Féin să nu facă parte”. Aşadar, se pare că Irlanda va avea parte de o criză politică prelungită, iar revista americană Foreign Policy titrează: „Partidul Sinn Féin a şocat Irlanda. Ce va urma?”.
- Rămânând în regiune, obeservăm că şi politicienii britanici se confruntă cu dilemele lor. „Un ministru din guvernul lui Boris Johnson demisionează”, anunţă ziarul belgian La libre Belgique. Acelaşi ziar precizează că „ministrul britanic al finanţelor, Sajid Javid, a demisionat, iar decizia survine la o lună după prezentarea bugetului”. Dar lucurile par să nu se fi încheiat. Cotidianul britanic The Sun titrează: „Revoltător: Boris Johnson îi demite pe Andrea Leadsom, Esther McVey şi Geoffrey Cox”, trei miniştri importanţi şi totodată loiali. În opinia aceluiaşi ziar, cel mai important dintre cei demişi ar fi „Geoffrey Cox, procurorul general, care a fost un credincios susţinător al guvernului şi care ceruse să rămână în funcţie”. În opinia ziarului american The Wall Sttreet Journal, „demersul premierului Johnson este o surpriză menită să-i consolideze puterea pe măsură ce ţara se obişnuieşte cu viaţa în afara Uniunii Europene”. Iar francezul Le Monde comentează: „Boris Johnson ar fi trebuit să se mulţumească cu o mică remaniere, dar operaţiunea, de multă vreme anticipată, s-a dovedit un rateu politic”. (RADOR)
