Agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat vineri ratingul României la BBB-/A-3, iar perspectiva rămâne negativă.

Standard & Poor'sFoto: Flickr/ eflon

"Perspectiva este negativă pentru că vedem riscuri în ceea ce privește balanțele fiscală și externă în următoarele 18 luni dacă factorii de decizie nu stabilizează și consolidează poziția bugetară după recesiunea indusă de COVID-19", se arată în document.

Conform S&P, ratingul ar putea scădea dacă:

  • Dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru mai mult timp decât anticipăm acum și în absența consolidării fiscale care să ducă la o mai mare datorie publică și externă
  • Există o lipsă a sincronizării politicii economice care să crească volatilitatea cursului de schimb, cu repercusiuni potențial negative asupra balanțelor publice și private

Agenția estimează o contracție economică de 5,5% în 2020 și se așteaptă ca guvernul să ia măsuri în privința majorării pensiilor. De asemenea, precizează că alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea traiectoriei fiscale.

S&P atinge subiectul pensiilor în contextul alegerilor din acest an. Astfel, agenția de rating crede că "pensiile vor crește cu aproximativ 10% (în loc de 40% cât era în legislație)". "Asta va adăuga 1% din PIB la deficitul bugetar în 2021".

Această informație dă de înțeles că cei de la S&P au primit astfel de asigurări din partea Guvernului.

Conform S&P, deciziile politice din ultimii ani au slăbit bazele pentru finanțe publice sustenabile. Din 2018, România a derulat o politică fiscală expansivă, ducând la unele dintre cele mai mari deficite gemene din piețele emergente majore și a făcut România vulnerabilă la potențiale șocuri interne și externe.

În legătură cu măsurile economice luate de autorități ca răspuns la criza COVID-19, S&P estimează, în ansamblu, că pachetele de stimulare fiscală anunțate până acum, de 3% din PIB, sunt printre cele mai slabe din regiune. Incluzând efectul bugetar automat de stabilizare, precum asigurarea șomajului, anticipăm ca măsurile introduse vor crește cheltuielile fiscale cu 1,2% din PIB.

Deși măsurile pot reduce efectele crizei, considerăm că aceste vor duce deficitul la aproximativ 8% din PIB, inclusiv scăderea veniturilor din cauza contracției economice, ducând datoria publică la 40% din PIB.

Cu cheltuielile cu salariile (bugetare n.r.) și pensiile la circa 90% din veniturile încasate din taxe, structura bugetară a României este rigidă. Randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilității politice și fiscale în combinație cu contextul COVID-19. Având în vedere creșterea nevoilor de finanțare pe termen scurt, dobânzile ar putea crește în continuare.

  • Credem că deficitul de cont curent se va adânci, ajungând la 5% din PIB în 2020 ca o reflecție a politicii fiscale guvernamentale.

S&P crede că BNR va continua să folosească rezervele în valută pentru a susține leul pe parcursul anului, având în vedere că este un an electoral.