Noile modificări ale Codului de procedură fiscală, publicate recent în Monitorul oficial, sunt importante, mai ales că sunt în sprijinul contribuabilului. Practic, îl apără în fața unor abuzuri ale ANAF. Consultantul fiscal Cornel Grama a vorbit în cadrul unui interviu acordat HotNews.ro despre principalele modificări, explicând pe înțelesul tuturor:
• Cele 4 motive de anulare a actului administrativ fiscal
• Competența de soluționare a contestațiilor care pleacă din subordinea ANAF în cea a Ministerului Finanțelor Publice
• Schimbările în privința reexaminarea deciziei de soluționare a contestațiilor
• Noutăți în privința penalității de nedeclarare
• Ce se întâmplă dacă Fiscul datorează niște obligații contribuabilului dacă întârzie cu plata (o noutate)
• Procedura de restituire a impozitului pe dividende achitat în plus
*Mai jos sunt declarațiile lui Cornel Grama
Patru moduri de protecție a contribuabililor în fața inspectorilor ANAF
Acum s-au introdus 4 motive de anulare a actului administrativ fiscal, deci al deciziilor de impunere stabilite în urma inspecției.
1. Un motiv de anulare este în cazul în care organul fiscal nu prezintă argumentele pentru care nu ia în considerare opinia prealabilă emisă în scris sau soluția adoptată de organul fiscal.
Așa cu știm, când contribuabilul are o întrebare poate să o adreseze „Asistenței contribuabilului”. Aceasta în 30 de zile este obligată să-i dea un răspuns. Cu acest răspuns, el nu putea să facă nimic în fața organului de control.
Acum e un motiv de anulare dacă inspectorul fiscal care vine în control, după ce contribuabilul îi prezintă opinia, poate să întrebe de ce nu e luată în considerare. Să argumenteze.
Până acum nu se putea face asta. Dacă inspectorul nu argumentează de ce nu o ia în considerare, este motiv de nulitate a deciziei de impunere pe care vrea să o stabilească.
Un alt motiv este dacă nu prezintă argumentele pentru care nu ia în considerare hotărârea unei instanțe de judecată care are legătură cu cauza respectivă.
Poate să nu fie pentru contribuabilul respectiv acea hotărâre. Poate fi pentru un alt contribuabil dar asemănătoare.
Îi prezint inspectorului această hotărâre a instanței și îi zic să-mi explice de ce nu ia în considerare această opinie. Dacă nu-mi explică, este motiv de anulare.
2. Un alt motiv de anulare este în cazul în care organul nu respectă considerentele de deciziei de soluționare a contestației în cazul în care se emite un nou act administrativ.
Adică în cazul refacerii inspecției fiscale, dacă se constată că se impune o refacere a inspecției fiscale, noii inspectori care reverifică situația fiscală a contribuabilului trebuie să țină cont de considerentele celor care au dispus refacerea inspecției fiscale. Dacă acești inspectori își depășesc atribuții și controlează altceva sau nu țin cont de aceste considerente, este motiv de anulare a actului administrativ fiscal.
3. Un alt motiv important de anulare a actului administrativ fiscal este în cazul în care se depășește perioada stabilită de control (180 zile contribuabilii mari, 90 zile pentru cei mijlocii și 45 de zile pentru ceilalți – pentru cei mici se mai pot adăuga încă 45 de zile, iar la cei mijlocii încă 90).
Până acum când se depășea termenul se încheia inspecția fiscală, se făcea decizie de impunere, se stabileau sume de plată. Contribuabilul avea posibilitatea să se adreseze instanței de judecată. Acolo pierdea timp, bani și nervi.
Acum este un motiv de nulitate a actului administrativ fiscal dacă inspectorii, depășind acest termen, ei totuși încheie actul de control și încheie decizie de impunere. Dacă ei emit decizia de impunere după depășirea acelui termen este motiv de nulitate a actului administrativ fiscal.
4. Al patrulea motiv este în cazul în care organul fiscal emite decizia de impunere la finalul inspecției și pe parcursul inspecției constată că sunt elemente care constituie aspecte privind săvârșirea unor fapte de natură penală.
În prezent, în controlul de inspecției fiscală inspectorul verifică acte, situații și așa mai departe și stabilesc niște sume suplimentare la bugetul de stat de plată. Pe lângă aceasta, el poate considera că unele fapte pe care le-a constatat sunt de natură penală. Atunci face la sfârșit o mențiune că se vor sesiza organele de urmărire penală. Ce se întâmplă? Se trimite această sesizare penală la Parchet, inspecția fiscală se termină, se emite decizia de impunere, se stabilesc sume suplimentare de plată, contribuabilul să spunem că nu are posibilitatea să le plătească, așa că se trece la executarea silită și așa mai departe. În paralel se merge pe latura penală. Parchetul își face treaba.
În timp ce se judecă, contribuabilul este executat, îi ia și banii. El poate să se adreseze instanței pentru contencios administrativ pentru decizia de impunere, dar nu se poate finaliza până nu se termină cauza penală. Atunci cauza penală poate să dureze mult și bine.
Acum pentru că CEDO a criticat România de nenumărate ori pentru procedurile noastre prin care pentru același contribuabil pentru aceeași situație se declanșează două proceduri. Una de contencios administrativ și una penală.
Acum într-o inspectorii încep să controleze aspecte fiscale și așa mai departe. În momentul în care ei consideră că sunt fapte de natură penală pleacă și nu mai încheie raportul de inspecție fiscală, nici decizie de impunere, ci doar acele fapte penale le sesizează organelor de urmărire penală. Deci mai întâi își vede de treabă procesul penal și după, eventual, se revine asupra aspectelor fiscale.
Mai multe detalii în VIDEO.
Competența de soluționare a contestațiilor pleacă din subordinea ANAF în cea a Ministerului Finanțelor Publice
Cum era până acum:
Inspecția fiscală se derulează de cei de la ANAF. La sfârșit se emite decizia de impunere cu obligații suplimentare stabilite, contribuabilul depune contestația. Unde? La ANAF. Nu-s aceiași inspectori, sunt alții, dar tot de la ANAF, probabil de la camera vecină. Depune contestație ca să fie soluționată tot de către niște inspectori de la ANAF. Nu e ok. De multe ori, decizia de soluționare a contestației este un copy/paste la considerentele avute în raportul de inspecție fiscală. E o formalitate, dar trebuie să o completezi pentru că până atunci nu te poți adresa instanței de judecată.
Cum va fi:
Decizia de soluționare a contestației se va muta Ministerul Finanțelor. Acolo este direcția de legislație fiscală din Minister. Se dau actele normative referitoare la aspectele fiscale. Se poate asigura o interpretare unitară a legii pe tot teritoriul României.
În prezent, fiecare unitate de la ANAF dintr-un județ pe o anumită speță au anumite opinii, uneori opuse, diferite. Acum interpretarea unitară va fi mult mai bună.
Mai multe în Video.
Reexaminarea deciziei de soluționare a contestațiilor
Până acum contribuabilul avea posibilitatea să facă contestație. Aceasta era favorabilă sau nu. Dacă nu era favorabilă, se adresa instanței.
Acum s-a introdus un articol nou care prevede posibilitatea reexaminării deciziei de soluționare a constestației, la cererea contribuabilului dacă apare un precedent pozitiv.
De exemplu, o decizie contrară emisă de Curtea Justiție a UE, o decizie contrară ale Curții de Casație și Justiție sau se descoperă alte fapte împrejurări care erau necunoscute la data la care se efectuat inspecția fiscală. Constituie motiv de reexaminare a deciziei.
Mai mult detalii în Video
Ce se întâmplă dacă Fiscul datorează niște obligații contribubilului dacă întârzie cu plata
Așa cum contribuabilul datorează dobânzi și penalități pentru obligații fiscale datorate, neachitate la timp, era prevăzut că și Fiscul le datorează către contribuabil, în cazul în care care sume de plată către acesta, stabilite prin anumite hotărâri ale instanței, dar nu era clar de când începe.
Termenul de prescriere este de 5 ani, dar la dobânzile datorate către contribuabili, termenul de prescriere este de 5 ani.
Acum s-a reglementat de când începe să curgă acest termen. Începe de la data de 1 ianuarie a anului următori celui în care au fost stinse sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilului sau plătitorului, ori de la 1 ianuarie anului următor celui în care anularea actului administrativ fiscal a devenit definitivă.
Mai multe detalii în practică în Video
Noutăți în privința penalității de nedeclarare
În urma inspecției fiscale, pe lângă dobânzile datorate și penalitatea calculată, în care n-au fost declarate anumite obligații de către contribuabil, la acele sume se stabilește o penalitate de nedeclarare.
Este destul de mare. Să facem o comparație: dobânda este de 0,02%/zi, penalitatea simplă este de 0,01%/zi. Pe lângă aceasta, penalitatea de nedeclarare este de 0,08%/zi.
Dacă stinge obligațiile de plată are posibilitatea să ceară reducerea cu 75% a penalităților de nedeclarare. Asta e la cererea contribuabilului.
Acum s-a introdus un alineat nou care spune că atunci când organul fiscal constată că contribuabilul a plătit suma respectivă, acesta comunică decizia referitoare la obligațiile fiscale accesorii, reprezentând penalități de nedeclarare prin evidențierea reducerii de 75% aplică.
Deci se sesizează din oficiu. Unii contribuabili nici nu știu că au posibilitatea să ceară această reducere.
O altă noutate: organul fiscal nu o mai poate aplica dacă în cadrul unei inspecții fiscale nu face mențiune de această penalitate în cuprinsul actului respectiv.
Mai multe detalii în VIDEO
Procedura de restituire a impozitului pe dividende achitate în plus
Când se întâmplă asta? Acum, în timpul anului, contribuabilul poate să ridice dividende prin întocmirea acelor situații financiare interimare.
El până la sfârșitul anului nu poate ști ce rezultate va avea la sfârșit. Poate să repartizeze niște sume mult mai mari decât profitul pe care-l va avea.
Acum s-a introdus un articol nou care spune: În cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parțiale în cursul anului rezultă sume de restituit de la buget, plătitorul de dividende depune la organul fiscal o declarație de regularizare cerere de restituire.
Probabil va fi un formular care o să apară pe site-ul ANAF.
Mai multe explicații în VIDEO.
0
3
