​​Procuror din Craiova, acuzat că fura bani și bijuterii aflate sub sechestru în dosarele pe care le investiga ● Dăianu, despre dilemele de început şi cele actuale în politicile BNR ● Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri ● Amânarea ratelor: ”o gură de oxigen care costă” ● Samsung a prezentat seria Galaxy S21 ● Cîţu anunţă posibile tăieri de sporuri în sectorul public ● Cum se construiesc știrile false. Un caz școală ● ”Revoluția-Renault” a lui Luca de Meo ● Telekom, amendată cu 700.000 de lei pentru insuficientă acoperire cu semnal ● Răspunsuri ale Ministerului Economiei la întrebările frecvente despre ajutoarele de stat COVID-19.

Business reportFoto: Colaj foto

Procuror din Craiova, acuzat că fura bani și bijuterii aflate sub sechestru în dosarele pe care le investiga. Flavius Cristea, procuror la parchetul local din Craiova, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, distrugerea de înscrisuri și sustragerea unor bani și bunuri puse sub sechestru, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Procurorul este acuzat că, pe vremea când activa în cadrul DIICOT Craiova, ar fi sustras bani și bijuterii sechestrate ca mijloace de probă în șapte dosare pe care le instrumenta. Potrivit Parchetului General, procurorul și-ar fi însușit un inel depus ca mijloc de probă de către un martor. Acesta ar fi sustras și distrus o filă a unui proces-verbal de percheziție domiciliară, în care precizează că în camera persoanei cercetate a fost găsită suma de 2.700 de lei, iar asupra acesteia 1.600 de euro, sume de bani care s-au ridicat în vederea cercetărilor, scrie Libertatea.

Daniel Dăianu vorbeşte despre dileme de început şi dileme actuale în politicile Băncii Naţionale după decembrie 1989. „Prima viaţă“ la BNR am avut-o în intervalul 1992-1997, ca economist-şef. În decembrie 1997 am fost numit ministru de finanţe şi am colaborat strâns cu BNR, cum este firesc între cele două instituţii ale statului român. Spuneam de altfel colegilor că trezoreria statului este o „minibancă centrală“, iar conlucrarea în gestionarea lichidităţii, mai ales într-o piaţă subţire, este esenţială pentru stabilitatea financiară. A „doua viaţă“ în clădirea venerabilei instituţii am început-o în 2014. Dar şi în anii dintre aceste două intervale legăturile cu Banca Naţională au fost apropiate. Rândurile de faţă sunt impregnate de o notă personală, dar nu ştirbesc relevanţa faptelor. Istoria BNR după 1989 poate fi împărţită în câteva perioade, fiecare cu particularităţi şi provocări/dileme: primul dece­niu, evidenţiat de „deschiderea“ ţării, dificultăţi structurale şi construcţia unor mecanisme ale economiei de piaţă; al doilea deceniu marcat de liberalizare financiară şi privatizare, trecerea la un nou regim de politică monetară (ţintirea inflaţiei/IT) şi, mai ales, intrarea în UE în 2007; deceniul trei răvăşit de criza financiară, ce a adus noi practici ale băncilor centrale şi noi dileme pe fondul unor incertitudini în creştere. Ultima perioadă este definită de pandemie şi o nouă criză economică, de căutări ale băncilor centrale de a face faţă la provocări extraordinare prin natură şi anvergură – digitalizare, „monede pa­ra­lele“, atacuri informatice şi, mai ales, schimbarea climatică, scrie Ziarul Financiar.

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri. Bugetul pe anul 2021 trebuie să împace lucruri stringente în economie și societate, cu deficitele mari și cu costul împrumuturilor. Asigurarea cheltuielilor angajate de stat, investițiile în dezvoltare – la care se adaugă sănătatea și educația de care depinde viitorul iminent. Conferința de joi, organizată de cursdeguvernare.ro pe tema Bugetului de stat și a fiscalității care-l însoțește și produce are două concluzii care se întâlnesc: din partea Finanțelor și a ANAF – necesitatea de-a începe consilodarea fiscală după anul pandemiei 2020, fără a brusca economia și companiile; din partea mediului de afaceri – eficientizarea intrumentelor de colectare a taxelor de către stat, astfel încât să nu fie nevoie de o creștere a taxelor în 2021 sau de apariția unor noi taxe în procesul de consolidare fiscală. Ambele vor pune, însă, la grea încercare atât guvernul cât și majoritatea parlamentară: haosul din Codurile fiscale e atât de mare, excepțiile, inechitățile și dezechilibrele fiscale sunt atât de flagrante, iar Bugetul e atât de mic în comparație cu PIB, încât doar o revoluție, atât pe taxe cât și pe colectarea lor, mai pot salva finanțele României, scrie Cursdeguvernare.ro.

Amânarea ratelor: ”o gură de oxigen care costă”. Guvernul a publicat miercuri hotărârea care conține normele de aplicare ale ordonanței privind amânarea ratelor la bănci în cazul persoanelor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de pandemie. În linii mari, condițiile sunt aceleași ca și anul trecut: cei care cer amânarea depun o cerere și declară pe propria răspundere că nu mai pot acoperi lunar ratele și beneficiază de perioada de grație dar doar dacă nu au restanțe anterioare. Președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob, spune la RFI că amânarea plății ratelor este ”o gură de oxigen care costă”. De ce? Pentru simplul fapt că în intervalul scutirii de la plata ratelor, se acumulează dobânzile care apoi vor fi adăugate la viitoarele rate, după reluarea plăților. ”Din calculele pe care le-am făcut noi, la un credit de nevoi personale pot exista majorări pornind de la 4 la sută, la credite ipotecare pot fi și mai mari și pot ajunge și la zece la sută. Acum e foarte important și în ce moment al creditului te afli pentru că nu-i totuna să te afli la începutul creditului când ponderea dobânzii în rată este mult mai mare, sau la sfârșit, când ponderea este mult mai mică. De asemenea contează și procentul de dobândă pe care îl plătești”, spune Alin Iacob. Soluția ar fi ca fiecare client să se gândească de două ori înainte de a lua decizia amânării plății ratelor și să nu o facă decât dacă aceasta e absolut necesară. Cât despre bănci, acestea nu pierd nimic și au avut grijă ca profitul să rămână neatins. Se mai poate vorbi de solidaritate? , se întreabă RFI.ro.

Samsung a prezentat seria Galaxy S21. Noua serie Galaxy S21, compusă din trei modele, rămâne singura serie de flagship-uri pe construcție standard, după ce producătorul coreean a renunțat la brandul Galaxy Note. Seria Galaxy S21 este compusă din trei modele: S21, S21 Plus și S21 Ultra. Acestea împărtășesc același design și majoritatea facilităților, cu unele excepții, dintre care cea mai notabilă privește partea foto. Toate cele trei modele se bazează pe noul chipset Exynos 2100 și au certificare IP68 pentru rezistență la apă și praf. Modelul Ultra va fi cel mai performant și, totodată, cel mai scump reprezentant al noii serii. Una din noutățile pe care le aduce este suportul pentru stylus-ul S Pen (vândut separat), moștenit de la Galaxy Note. Acest model are un ecran WQHD+ (3200 x 1440 pixeli) de 6,8 inch, cu 120Hz rată adaptivă de refresh, ceea ce înseamnă că rata de refresh se va modifica automat în funcție de conținutul afișat, pentru a nu consuma mai multă energie când nu este necesar, scrie profit.ro.

2020 - anul în care românii au cumparat mașini SH în stare bună și un an record pentru vânzări de mașini electrice. Anul 2020, puternic marcat din punct de vedere economic și social de pandemia de Covid-19 s-a arătat atipic și chiar surprinzător pentru evoluția pieței auto din România. Piața mașinilor second-hand și-a revenit rapid în 2020, fiind aduse peste 380.000 de mașini din import, în timp ce peste 500.000 de români și-au vândut mașinile SH în țară (reînmatriculări). Au fost la mare căutare mașinile second-hand în stare bună, la prețuri între 10.000 și 25.000 de euro. În total, s-au realizat peste un milion de tranzacții auto în 2020 și a fost cel mai bun an pentru mașinile electrice. Autovit.ro, cea mai mare platformă online de tranzacții auto din România a înregistrat primele semne de revenire a pieței auto în luna mai, după starea de urgență impusă de pandemie. Tranzacțiile cu mașini au fost la un nivel foarte scăzut doar până în lunile aprilie – mai, apoi au început să își revină, iar finalul de an a fost foarte aproape de volumul de tranzacții auto din 2019. A fost cel mai bun an pentru mașinile electrice, iar foarte mulți dealeri auto au investit în online, simplificând procedurile de achiziție, scrie FinEco24News.

Cîţu anunţă posibile tăieri de sporuri în sectorul public: Vrem să eliminăm inechităţile. Premierul Florin Cîţu a declarat, joi, la Radio Guerrilla, că, în contextul elaborării bugetului pentru 2021, vor fi analizate toate sporurile din sectorul public pentru a se vedea care dintre ele sunt justificate, adăugând că legea salarizării va fi modificată în acest an pentru a fi eliminate inechităţile. “Ne uităm la toate sporurile în sectorul public pentru bugetul din 2021 să vedem care dintre ele se justifică sau nu şi ne uităm la tot sistemul de salarizare. În acelaşi timp, pentru 2021, vom veni cu o lege a salarizării care să elimine din inechităţi. Aşa cum a fost făcută, Legea salarizării în 2017 promitea acest lucru. După aceea, au apărut tot felul de excepţii şi, de fapt, ţineţi minte, primul lucru care s-a spus a fost că preşedintele României are cel mai mare salariu şi (...) nu mai este aşa. Au apărut tot felul de excepţii şi trebuie corectate”, a precizat Cîţu, citat de Agerpres, în momentul în care a fost întrebat despre sporurile de 30% acordate angajaţilor din Prefecturi în contextul epidemiei de SARS-CoV-2, scrie Epoch Times.

Cum se construiesc știrile false și despre cum planeta „obosește” pentru că am fi prea mulți. Un caz școală despre cum este denaturat un mesaj. Una dintre temele cele mai utilizate de curentele anti-vacciniste în ultimii ani este aceea a fabricării vaccinurilor de către bogați pentru a reduce populația lumii. S-a răspândit printre ignoranți cu o viteză uluitoare ideea că Bill Gates și cei asemeni lui caută să inoculeze lumea cu otrăvuri astfel încât să moară miliarde de oameni. Cum ajung oamenii să creadă asemenea inepții? Care este originea unei asemenea fake-news de proporții? Un antivaccinist care își face rating uriaș din difuzarea de știri false mi-a dat șansa să descopăr cum se produce o asemenea minciună planetară. Este cazul acestei știri. O știre în care eram anunțați că mințile luminate și bogate ale planetei caută soluții la „oboseala planetei” legată de suprapopulare. Trecem peste premisa falsă că planeta ar obosi din cauza suprapopulării, pentru că este o altă poveste, scrie project-e.ro.

Ministerul Economiei: Calculul RIR și alte răspunsuri la întrebările frecvente la ajutoarele de stat COVID-19. Ministerul Economiei a publicat o nouă rundă de întrebări frecvente și răspunsuri utile antreprenorilor care accesează ajutoarele de stat de 1,5 miliarde de euro de redresare din criza COVID-19, printre precizări numărându-se și calculul ratei interne de rentabilitate (RIR) în proiectele de la Măsura 3 - granturi de investiții. „Calculul RIR implică indicatorii de cash-flow previzionat și valoarea totală a investiției. Indicatorii de cashflow sunt editabili și introduși de beneficiar. Calculul se realizează automat din platforma de aplicare” - a precizat oficial Ministerul Economiei, citat de Startupcafe.ro.

”Revoluția-Renault” a lui Luca de Meo: rentabilitatea înainte de orice. Renault își explică planul de reduceri și se bazează pe electrificare, întoarcerea unor simboluri precum R5, potențarea mărcii Alpine și o nouă divizie de mobilitate. Grupul auto Renault a anunțat joi un plan strategic pentru a atinge o marjă operațională de 3% în 2023, bazându-și modelul de afaceri pe profitabilitate, nu pe cote de piață, cu o reducere a investițiilor și a cheltuielilor fixe, precum și cu o eficiență mai mare în toate operațiunile sale. Planul, care se va aplica până în 2025, continuă și aprofundează restructurarea pe care a lansat-o în mai anul trecut – cu o reducere de 15.000 de locuri de muncă – pentru a face față situației complicate cauzate de pandemia de coronavirus, deși rezultatele financiare pentru 2020 nu vor fi cunoscute mai devreme de februarie,scrie Evenimentul Zilei.

Euroins si City Insurance, amendate de ASF pentru plata cu intarziere a despagubirilor aferente politelor RCA. Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) a amendat Societatea de Asigurare - Reasigurare City Insurance cu 500.000 lei si Euroins Romania Asigurare Reasigrare cu 450.000 lei, din cauza platii cu intarziere a despagubirilor aferente dosarelor de dauna RCA. "In cadrul sedintei Consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) din data de 13 ianuarie 2021, Sectorul Asigurari - Reasigurari (SAR) a prezentat rezultatele activitatii de control permanent realizate la Societatea de Asigurare - Reasigurare City Insurance si la societatea Euroins Romania Asigurare Reasigurare. In urma actiunilor de control principala deficienta identificata, in cazul ambelor societati, a fost plata cu intarziere a despagubirilor aferente dosarelor de dauna RCA", a informat ASF, potrivit ziare.com.

Telekom, amendată cu 700.000 de lei pentru că nu oferă suficientă acoperire cu semnal. Operatorul Telekom Mobile a fost sancţionat cu amendă în valoare de 700.000 de lei de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), care a finalizat recent cea de-a treia campanie de verificare a acoperirii cu semnal de voce mobilă pe teritoriul României. „Am finalizat o nouă campanie de verificare a acoperirii cu semnal de voce mobilă, care a avut rezultate îmbucurătoare: acoperirea cu servicii de telefonie mobilă la nivelul populaţiei a crescut semnificativ. În ciuda contextului dificil care a marcat acest an, pe fondul intensificării utilizării serviciilor de comunicaţii electronice, operatorii au investit masiv în reţele, iar rezultatele sunt evidente. Creşterea acoperirii se poate vedea şi în platforma aisemnal.ro, care a fost actualizată cu noile măsurători şi permite acum şi vizualizarea evoluţiei de la un an la altul. Totodată, utilizatorii aisemnal.ro pot consulta şi acoperirea cumulată cu servicii mobile într-o anumită zonă a ţării sau chiar la nivelul întregii ţări“, a declarat Cristin Popa, director executiv al ANCOM, citat de Adevărul.ro.