Am povestit de câteva ori despre Andrei care investește pe bursa de câțiva ani. Vom lăsa link-urile la final. Vorbim acum despre o investiție devenită experiment: investiția prin fonduri. Până la urmă, acest gen de economisire pe termen lung pare că funcționează în practică. Numim experiment pentru că suma este mică, dar a produs alți bani.

Investitii - economiiFoto: Pixabay

Înainte de a „intra” propriu-zis pe piața românească de capital, Andrei a început prin fonduri de investitii. A fost ceva rapid. Într-o dimineață de vară din 2017, mai exact pe 28 iunie (știm data pentru că avem extrasul), pe la ora 10 dimineața, s-a dus la un administrator de fonduri ce-și are sediul undeva prin centrul Bucureștiului.

*Nu este un text de genul: cât ai fi câștigat dacă ai fi investit în X, T, Z, nici noi nu agreăm astfel de subiecte, ci este o poveste reală, chiar dacă pare greu de crezut.

*Acest text nu reprezintă o recomandare de investiții

Cum a ajuns acolo

Cu câteva săptămâni înainte a mers la un eveniment BVB de pe terasa unui Mall, iar unii administratori de fonduri și brokeri aveau standuri în care-și prezentau ofertele. A luat de la fiecare câte o hârtie și a plecat acasă. După ce le-a studiat pe toate, a ales sa meargă pe cea despre care vom vorbi acum.

A fost simplu. Cum spuneam, Andrei a ajuns la sediul administratorului de fonduri în jurul orei 10 dimineața, iar la intrare, după ce i-a explicat omului de la securitate unde merge, a fost întâmpinat de unul dintre reprezentanți.

Au discutat. I-a fost recomandat să investească o suma mică în fiecare lună într-un fond cu risc mai mic. Andrei a zis că, fiind tânăr, dorește să meargă pe ceva mai riscant, indicând fondul la care dorește: unul pe acțiuni românești.

(Printre acțiunile în care investește fondul: Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica etc.)

O întrebare i-a fost pusă lui Andrei: Dacă vedeți o scădere de 50%, rezistati?

Răspunsul a fost simplu: Având în vedere ca e pe termen lung, nu mă afectează.

“În regulă”.

Și au semnat hârtiile. Prin Internet banking a făcut prima plată: 100 lei. Investiția minimă era la jumătate.

Totuși, în caz că se răzgândește și vrea să economisească în ceva mai defensiv, reprezentantul i-a mai făcut un cont pe un fond. E doar în stand-by, nu plătește nimic pentru el nici acum și se va activa la momentul primei depuneri (lucru care nu s-a întâmplat și crede că nu se va întâmpla).

Pe parcursul următoarelor luni el a tot pus câte 100 lei, la un moment dat când a văzut ca prețul unității de fond a scăzut, a băgat 1000 lei.

Până în martie 2018 (atunci a transferat ultima dată bani) a învățat despre bursă, a citit diverse cărți. Ulterior a mers la un broker și atunci a ajuns să investească direct pe BVB.

Nu a mai economisit prin fondul de investiții menționat. În realitate, după câteva luni, uitase de el. Și-a mai amintit uneori, dar a uitat la fel de repede.

Săptămâna trecută (2 aprilie 2021) și-a reamintit, așa că le-a trimis un email reprezentanților fondului pentru a afla situația contului. Nici nu știa câți bani investise. A fost surprins de randament. Investise 1800 lei, iar acum are în cont 2.410 lei. Un randament de 33,8%.

Aproape la fel de bine ca investiția sa directă pe bursa. A fost surprins.

Vorba unui prieten a fost greșită

Și-a amintit că în acea perioadă (2017) un prieten care investește pe piața de capital de mulți ani i-a spus: Comisioanele îți vor mânca randamentul și, probabil, nu vei trece de inflație.

In final, se pare ca nu avut dreptate. De fapt... situația e un pic relativă, dacă ne uitam pe istoricul fondului. Depinde când scoți banii, adică să nu fie criză.

Acum da, randamentul este de aproape 34% după atâția ani (fondul acesta nu are comision de răscumpărare, deci asta ar fi suma dacă Andrei ar retrage: 2410 lei). Bineînțeles, ar mai mânca puțin din câștig (10%) impozitul pe venit. Dar, per total, a performat bine.

Dacă ar fi dorit să știe situația prin martie 2020, dacă ne uităm pe istoricul fondului, atunci investiția ar fi la valoarea inițială (1800 lei – mai mult sau mai puțin), pentru că prețul unității de fond era în jurul a 10-11 lei (preț la care cumpăra în perioada 2017 – 2018).

De aceea spuneam mai devreme că depinde când răscumperi, în funcție de ce perioadă economică.

Pentru cei care nu doresc să-și bată capul cu investiția directă pe bursă, cumpărând acțiuni, ori au o toleranță scăzută la risc, există alte opțiuni și nu ne referim aici numai la fonduri de investiții (care și astea sunt pe categorii) ci și la titluri de stat Tezaur, Fidelis, ori depozite bancare. Având în vedere că moneda națională se depreciază anual, până și schimbarea banilor în euro pare o idee bună (vedeți link de la final cu un text în care am vorbit despre asta - cel cu 5.000 de lei). Oricare din astea sunt mai bune decât a ține banii la saltea ori în conturi curente. Măcar să reducă din „impozitul neconștientizat” de mulți: inflația.

*Acest text nu reprezintă o recomandare de investitii

Citește și:

Unde să-ți plasezi 5.000 de lei ca să ai un randament mai bun. O comparație între oferta băncilor și noile titluri Tezaur

O sticlă de vin, o acțiune și un inamic ce te poate lăsa în „sapă de lemn”. 7 sfaturi pentru viitorii investitori millennial ce vor să investească la bursă pe termen lung. Pe termen scurt, o pisică poate performa mai bine

Investiții personale în criză. Andrei a investit de Black Friday, nu a cheltuit. N-are acasă un Turbion în miniatură, dar gândește pe termen lung

Lecție de criză. Ce a învățat Andrei despre economisire în criza din 2008 și situația actuală a unui prieten