Primul oraș din România care cumpără autobuze autonome. Pune la bătaie 27 milioane de lei ● Paznicul și prietenul urșilor ● Adamescu cere 309 mil. euro de la statul român. Raportul spionilor despre Kovesi, Ponta și un general SRI, trimis la Washington ● Fondurile de pensii nu se împrietenesc cu profitul pentru că investesc în activele toxice ale statului ● Un trader turc de criptomonede e acuzat că a fugit din țară cu aproape două miliarde de dolari ● Eurobarometru: Românii au tot mai puţină încredere în sistemul medical, mass media și vaccinare ● Eliberarea documentelor de identitate a ajuns să întârzie săptămâni întregi. De ce? ● Autorităţile au ridicat restricţiile de week-end pe litoral ● Turcia: Semne de întrebare privind dispariția unor rezerve valutare semnificative ● Propunere: Amenzi usturătoare şi reguli noi pentru turiştii care îşi aduc câinii pe plajele Mării Negre ● Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul.
Primul oraș din România care cumpără autobuze autonome. Pune la bătaie 27 milioane de lei. În timp ce în Capitală întârzie înlocuirea tramvaielor vechi de zeci de ani și reluarea licitațiilor pentru autobuze electrice și troleibuze, într-un alt mare oraș din România se cumpără mijloace de transport în comun de ultimă tehnologie, care se pot deplasa fără șofer. Primăria Cluj Napoca a lansat pe 22 aprilie licitație pentru achiziția de autovehicule autonome destinate transportului public de persoane. Valoarea estimată a achiziției este de 27,35 milioane de lei, potrivit informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Acordul – cadru scos la licitație de primăria condusă de Emil Boc vizează furnizarea a până la 14 autovehicule autonome. Un autovehicul poate transporta 10 sau mai multe persoane. Achiziția acestor autobuze va fi finanțată din fonduri bugetare iar durata acordului-cadru va fi de 48 de luni. Ofertele firmelor interesate sunt așteptate până pe 24 mai 2021, potrivit Economica.net
Paznicul și prietenul urșilor. Babos Zsolt e un personaj cu totul interesant. Dacă te uiți un pic atent în ograda lui, începi să-l înțelegi. Curtea îi e plină de vietăți interesante, iar pereții casei îi sunt tapetați cu fotografii doar cu animale. Peste tot în jur, ursuleți de pluș sau bibelouri. Pe vremuri, când a primit de la cineva o poză ștearsă cu un urs a păstrat-o ca pe o icoană. Aceste animale mitice au devenit pasiunea vieții lui.Când îl însoțești la observatorul de urși creat și construit după planuri proprii, îl înțelegi și mai mult. Pușca de pe umăr e doar un accesoriu obligatoriu pentru un paznic de vânătoare. În zece ani nu a tras nici un foc cu ea în acea zonă. S-a împrietenit cu sălbăticiunile datorită găleții cu mălai pe care o aduce constant, la aceeași oră, așteptând ca animalele să răsară din păduri. Se plimbă lejer printre urși iar aceștia sunt liberi, sălbatici, jucăuși și frumoși.
Teoria lui e că există o singură problemă cu urșii – noi. Noi suntem cei care i-am invadat, îi provocăm constant, îi hrănim din mașini și mai ales, îi agresăm construind în pădure, defrișând, distrugând habitate cu vehicule off road, fiindcă suntem însetați de confort, distracție și exotic. Ajunși acasă în fața televizoarelor ne revoltăm: Iar a atacat ursul! Acest video e o invitație sinceră la un moment la reflecție, scrie PressOne.ro.
Adamescu cere 309 mil. euro de la statul român. Raportul spionilor despre Kovesi, Ponta și un general SRI, trimis la Washington. Alexander Adamescu a prezentat în fața instanței internaționale de tip comercial de la Washington informații obținute de foști spioni români, plătiți printr-o firmă de la Londra. Cu ajutorul unor mărturii anonime obținute de acești investigatori privați, angajați de Nova Group, companie controlată de fiul omului de afaceri, Dan Adamescu, acesta încearcă să obțină în procesul în desfășurare despăgubiri de peste 300 de milioane de euro de la statul român în contul falimentului înregistrat de societatea de asigurări Astra Asigurări. Omul de afaceri, Dan Adamescu a fost trimis în 2016 în judecată de DNA, alături de un înalt oficial din Autoritatea de Supraveghere a Asigurărilor pentru fapte de corupție care au dus la prejudicierea Astra Asigurări cu sume de circa 800 de milioane de lei. În timp ce își executa pedeapsa de patru ani și patru luni cu executare, starea de sănătatate a lui Dan Adamescu s-a agravat. A murit la spital în ianuarie 2017. La acel moment, fostul președinte Traian Băsescu i-a acuzat pe magistrați de moartea lui Adamescu senior, negând în același timp că sintagma „milionarul lui Băsescu” ar porni de la elemente reale. Familia Adamescu deținea Astra Asigurări, falimentată, Medien Holding, compania proprietară a ziarului „România liberă” și, de asemenea, marile magazine Cocor și Unirea din București. Fiul lui Dan Adamescu, Alexander Adamescu, acuzat la rândul său de dare de mită, încearcă de patru ani să evite extrădarea în România folosind informațiile furnizate de propria firmă de spionaj, dar și să obțină bani de la statul român, notează Europa Liberă.
Fondurile de pensii nu se împrietenesc cu profitul pentru că investesc în activele toxice ale statului. Știți vorba: Cine nu riscă nu câștigă? Inclusiv Nassim Taleb spune că riscul e cea mai înaltă virtute! Pe de o parte, fondurile de pensii nu prea sunt “prietene” cu profitul, dar pe de alta-s constrânse să plaseze în titluri de stat. Dacă ar putea să investească mai mult pe bursă și nu în instrumentele statului și câștigurile/randamentele ar fi mari. Avem așadar o problemă de alocare, în condițiile în care fostul vicepreședinte al Raiffeisen Bank România James Stewart – cel care l-a contrazis pe Soros că dolarul își va pierde supremația – a spus că: În Statele Unite există sume mari de bani ale fondurilor de pensii și ale altor investitori instituționali, bani care trebuie investiți lunar. Managerii de fonduri nu sunt plătiți ca să-i plaseze pur și simplu în titluri de stat. Ei se vor orienta spre piețele de capital și există întotdeauna anumite titluri sau sectoare întregi al căror preț urcă, scrie project-e.ro
Un trader turc de criptomonede e acuzat că a fugit din țară cu aproape două miliarde de dolari. 78 de persoane din Turcia s-au ales cu mandate de arestare pe numele lor, din cauza unor presupuse legături cu o platformă de tranzacţionare a criptomonedelor, după ce directorul general a fugit din ţară cu aproape două miliarde de dolari, sumă ce provine din activele investitorilor, a anunţat vineri agenţia de presă Anadolu, preluată de AFP și Agerpres. Poliţia turcă a arestat până acum 62 de suspecţi din opt oraşe, inclusiv în Istanbul, acolo unde platforma de tranzacționare a criptomonedelor Thodex își are sediul. Alţi 16 suspecţi sunt căutaţi în continuare de autorități. Miercuri, Thodex și-a suspendat tranzațiile, după ce a anunțat într-un mesaj că are nevoie de cinci zile pentru a gestiona o investiţie exterioară neprecizată. Presa din Turcia a relatat că platforma şi-a oprit operaţiunile într-un moment în care deţinea active în valoare de cel puţin două miliarde de dolari provenite de la 391.000 de investitori, iar aceste active au devenit imposibil de recuperat, scrie Libertatea.
Eurobarometru: Românii au tot mai puţină încredere în sistemul medical, mass media și vaccinare. Românii au cel mai puţin încredere în medici şi sistemul sanitar dintre toţi cetăţenii Uniunii Europene, încrederea lor în mass media de toate genurile se erodează tot mai mult, iar dorinţa lor de a se vaccina este printre cele mai reduse, arată ultimul Eurobarometru. Doar 42% dintre români susţin că au încredere în presa scrisă, în scădere cu 15 puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din vara 2020 - cea mai accentuată din UE, în timp ce 49% tind să nu aibă încredere în presa scrisă, în creştere cu 12 puncte. Apoi, 48% dintre români tind să aibă încredere în posturile de radio, în scădere cu 13 puncte procentuale - din nou cea mai accentuată din UE, iar 44% tind să nu aibă încredere, în creştere cu zece puncte procentuale.
Românii au ceva mai mult încredere în televiziuni, 56%, dar şi aceasta este în scădere cu 4 puncte procentuale (locul al 7-lea în UE), în timp ce 43% tind să nu aibă încredere în televiziuni, în creştere cu 5 puncte, potrivit Newsweek.
Eliberarea documentelor de identitate a ajuns să întârzie săptămâni întregi. De ce? „Criza de plastic” despre care vorbesc autoritățile e, de fapt, o criză de competență, după cum reiese din decizia unei instanțe, consultate de Libertatea. În spatele problemelor de la Evidența Persoanelor stă o licitație desființată în instanță.
În ultimele luni, presa a dezvăluit că persoanele care au vrut să își schimbe cartea de identitate s-au lovit de întârzieri care au ajuns să dureze chiar și o lună. Motivul prezentat de autorități a fost „criza de plastic” generată de întârzierea procedurilor de achiziție. În realitate însă, achiziția a fost demarată încă din aprilie 2020, dar rezultatul procedurii a fost contestat, pe motiv că autoritățile nu și-au respectat propriile criterii avute în vedere la stabilirea firmei câștigătoare. Într-un final, instanța le-a dat dreptate contestatarilor, scrie Libertatea.
Autorităţile au ridicat restricţiile de week-end pe litoral. Scăderea îmbolnăvirilor le dă speranțe celor care vor dori să își petreacă minivacanța de Paște și 1 Mai la mare. Pe litoral, cu excepția stațiunii Costinești, în toate localitățile circulația va fi permisă până la ora 22:00. Magazinele și centrele comerciale funcționează până la ora 21:00, iar terasele până la ora 22:00. În municipiul Constanța, restricțiile de week-end au fost anulate, automat, de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență, ca urmare a scăderii ratei de incidență sub pragul de 3,5 la mia de locuitori, scrie Europa FM.
Turcia: Semne de întrebare privind dispariția unor rezerve valutare semnificative. Când, în această lună, capitala turcă a fost inundată cu afişe şi bannere pe care era scris numărul 128, poliţia din Ankara s-a grăbit să le dea jos, susţinând că sunt insultătoare pentru preşedintele Recep Tayyip Erdogan, relatează Financial Times. „Unde este suma de 128 miliarde de dolari?“, a întrebat Partidul Popular Republican (CHP), de opoziţie, făcând referire la bannere atârnate şi în birourile sale din Turcia. Suma reprezintă banii despre care Banca Centrală spune că i-a folosit pentru a consolida lira în ultimii ani. Estimările variază mult în funcţie de sursă, iar Erdogan a ridicat cifra la 165 miliarde dolari – cea mai mare evaluare de până acum, potrivit Europa FM.
Propunere: Amenzi usturătoare şi reguli noi pentru turiştii care îşi aduc câinii pe plajele Mării Negre . Stăpânii care îşi vor aduce animalele de companie pe plajele turistice de la Marea Neagră vor trebui să respecte anumite reguli, indiferent dacă vor veni cu acestea în sezon sau în extrasezon, iar nerespectarea lor le poate aduce amenzi de până la 10.000 lei, potrivit unei propuneri legislative înregistrate la Senat pentru dezbatere. Propunerea legislativă vrea să elimine interdicţia turiştilor de a-şi aduce animalele de companie pe litoral din OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, însă va impune o serie de reguli stricte, dar şi de amenzi usturătoare pentru nerespectarea acestora. Dacă, în prezent, accesul animalelor pe plajă este interzis, iar proprietarii lor riscă o amendă cuprinsă între 10.000 şi 20.000 lei, iniţiatorii propunerii spun că, de fapt, turiştii nu sunt amendaţi pentru această contravenţie, iar, de cele mai multe ori, proprietarii nu strâng deşeurile produse de câini, scrie avocatnet.ro
Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul. Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să ne ajute nici măcar când e vorba de produse bio, care se obțin, de obicei pe plantații mici.
Cu doar 2,9% suprafață ecologică din totalul suprafeței agricole, România se clasează pe ultimele locuri la produsele agricole cu valoare adăugată mare. Media europeană e de 8,5% din suprafață – iar performerii sunt Elveția (25%), Suedia și Estonia cu 20%, Italia și Cehia cu 15%. Germania și FRanța au câte 7,7% din suprafață ecologică din totalul suprafeței agricole.
Astfel că e bine nu doar să fim atenți la ”produsele românești” din piețe – ci, în primul rând, să reflectăm la soluțiile care pot monetiza în România acest uriaș potențial, scrie Cursdeguvernare.ro
1
7
