Plafonarea terenurilor în proprietate. Adrian Oros: Au fost discuții – 500 ha la persoane fizice, 1.000 ha la juridice Țară în service. Modelul Carol I Campania de imunizare în cabinetele medicilor de familie a început cu probleme. Lipsesc seringi, ace și chiar serurile Înmatricularea mașinilor se poate face în mai multe orașe, nu doar în reședințele de județ Modificări la Codul fiscal și Codul de procedură fiscală: Prevederile ambigue vor fi interpretate obligatoriu în favoarea contribuabilului Aproximativ un miliard de euro a cheltuit BNR în aprilie pentru a nu lăsa euro să „sară” de 4,93 de lei Românii au obţinut 4,4 milioane de euro de la bănci, în urma negocierilor București-Ilfov: Scenariile după care elevii se întorc la școală, în fiecare sector și localitate Medicii de familie vor avea până la 30 de zile lucrătoare de odihnă pe an ​Trebuie să ne facem bine O lume divizată: SUA este în plină expansiune, zona euro este în recesiune, în timp ce în Asia situația e amestecată Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri.

Business reportFoto: Colaj foto

Plafonarea terenurilor în proprietate. Adrian Oros: Au fost discuții – 500 ha la persoane fizice, 1.000 ha la juridice. Ministrul Agriculturii Adrian Oros spune că au existat discuții privind plafonarea suprafețelor agricole pe care românii și străinii le pot deține în proprietate. Ministrul Oros spune că aceste limitări au fost enunțate la nivel parlamentar cu praguri de 500 de hectare pentru persoanele fizice și 1.000 de hectare pentru persoanele juridice. ”Singura modalitate (…) realistă, pragmatică și cu un efect imediat ar fi să limităm suprafețele pe care o persoană fizică și juridică le poate deține. Altfel nu o să putem opri acest…”, a spus la B1 TV ministrul Oros despre fenomenul acaparării terenurilor agricole. Șeful de la MADR nu a explicat clar că limitările nu vor putea fi aplicate doar pentru străini sau fonduri de investiții, ci vor viza toți agricultorii, inclusiv pe cei români. ”Plafonarea terenurilor era, în opinia mea, nu înseamnă neapărat că am dreptate, că singura modalitate de a stăvili doar prin plafonarea suprafețelor (…) Aici putem să cerem institutelor de studii să facă niște studii pe ceea ce înseamnă o fermă comercială, o fermă medie în România. Au fost diverse discuții în acele ședințe, diverse opinii: 500 de hectare la persoane fizice și 1.000 de hectare la persoane juridice. A fost una dintre variante. Nu s-a acceptat acest lucru și a trecut legea fără această plafonare”, a mai spus Adrian Oros, citat de AgroIntel.ro

Țară în service. Modelul Carol I. România nu e damnată să rămână „una dintre cele mai sărace state din Europa”. Istoria nu e tragedie greacă cu destin à la carte. În urmă cu un secol și jumătate, România se afla într-o situație infinit mai gravă decât acum: nici măcar nu se afla pe hartă. Figura în componența Imperiului Otoman. Cu toate acestea, în mai puțin timp decât a trecut de la Revoluția din 1989 până acum, politicienii de atunci au reușit să-și vadă recunoscută Unirea Principatelor, să ducă Războiul de Independență și să le fie recunoscută țara ca stat suveran. Faptul s-a petrecut acum exact 140 de ani, prin Proclamarea Regatului, la 10 Mai 1881. Au reușit mai ales ca țara lor să înceapă să arate ca o țară - cu școli, spitale, drumuri, bancă centrală, teatre și săli de concerte, biblioteci și parcuri. Cum de au reușit? În primul rând, erau stăpânii dintotdeauna ai pământului. Erau legitimi. Nu furau de la stat, erau statul. În construcție, e adevărat. Neagu Djuvara îi menționa obsesiv pe boierii Golești, pașoptiști exilați, care și-au vândut moșii în țară ca să facă lobby pentru România încă nenăscută la Paris. În al doilea rând, știau carte. Juriști, ingineri sau arhitecți, vorbeau franțuzește cu naturalețe (franceza era pe atunci lingua franca), erau conectați prin relații de familie și politice cu personaje influente din Franța, Anglia sau Austria. Știau jocurile, înțelegeau dinăuntru ecuația politică a momentului pe continent, așteptau pregătiți momentul cheie. În al treilea rând, erau realiști. Au înțeles că ceea ce au ei de făcut nu pot face singuri. Au admis că sunt prea slabi și au făcut un pas în spate. Au înțeles că e imposibil să recuperezi o înapoiere de secole dacă nu așezi la temelia proiectului tău de țară alianța cu cei mai puternici dintre puternici, scrie Europa Liberă.

Campania de imunizare în cabinetele medicilor de familie a început cu probleme. Lipsesc seringi, ace și chiar serurile. De astăzi, marți, 4 mai, trebuia să înceapă vaccinarea anti-COVID-19 în cabinetele medicilor de familie, dar mai multe probleme logistice au îngreunat procesul. La București, spre exemplu, au fost livrate dozele de vaccin Johnson&Johnson, dar nu și seringile și acele pentru a putea imuniza populația. În Iași, cabinetele sunt pregătite, dar încă nu au primit flacoanele cu ser. Medicii de familie consultați de Libertatea au susținut, la unison, că este nevoie de o regândire a campaniei de vaccinare, fiindcă persoanele care au vrut să se vaccineze au făcut-o deja și de acum încolo trebuie abordată populația indecisă. „Este o misiune prea grea să o lași doar medicilor de familie”, spune dr. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie din România, citat de Libertatea

Înmatricularea mașinilor se poate face în mai multe orașe, nu doar în reședințele de județ. Cei interesați să înmatriculeze o mașină pot apela acum la serviciile unor noi sedii destinate acestor operațiuni. Mai exact, pot face asta la 26 de sedii secundare ale serviciilor județene de înmatriculări, ce au fost deschise în mai multe orașe din țara noastră, nu numai la sediile principale din municipiile reședință de județ. Concret, așa cum apare în Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 139/2020 privind unele măsuri organizatorice în domeniul înmatriculării vehiculelor, s-au înființat nu mai puțin de 26 de sedii secundare ale serviciilor județene de înmatriculări. Noile sedii asigură activităţi de preluare a documentelor necesare înmatriculării mașinilor şi de eliberare a plăcuţelor de înmatriculare, scrie Avocatnet.ro

Modificări adoptate de Senat la Codul fiscal și Codul de procedură fiscală: Prevederile ambigue vor fi interpretate obligatoriu în favoarea contribuabilului! Legislația fiscală, respectiv Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, va stipula în mod clar obligația autorităților de a interpreta prevederile ambigue în favoarea contribuabilului, adică de a aplica principiul in dubio contra fiscum. Modificările în acest sens la cele două coduri au fost votate, cu unanimitate, în plenul Senatului, prin adoptarea unui proiect legislativ al actualei puteri, prezentat anterior de Profit.ro. De ce este important: Principiul in dubio contra fiscum presupune două obligații ale autorităților: de a emite reguli clare, iar în caz de ambiguitate, de a respecta dreptul de proprietate al cetățenilor săi. După cum arată autorii proiectului, principiul este aplicat și de CEDO în deciziile care privesc fiscalitatea și dreptul de proprietate, sancționând statele atunci când abuzează de putere sau când neglijează obligația de a adopta reglementări clare și predictibile, scrie Profit.ro

Aproximativ un miliard de euro a cheltuit BNR în aprilie pentru a nu lăsa euro să „sară” de 4,93 de lei. Ultimele date publicate de BNR arată că rezerva valutară a României a crescut cu 2,631 miliarde de euro numai în luna aprilie. Cum în conturile BNR au intrat 3,5 miliarde de euro numai din emisiunea de eurobonduri a României pe pieţele internaţionale, iar restul intrărilor şi ieşirilor din rezervă, în contul constituirii rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale, au fost insignifiante, rezultă că BNR a cheltuit în aprilie peste 850 de milioane de euro pentru a apăra leul, scrie Economica.net

Românii au obţinut 4,4 milioane de euro de la bănci, în urma negocierilor. Un conciliator creşte şansele unei negocieri de succes între bancă şi consumator, evoluţia ultimilor 5 ani indicând o scădere a numărului de cereri refuzate de bănci. În primii 5 ani de activitate, peste 2.000 de români au intrat în negociere cu băncile şi IFN-urile şi au obţinut beneficii totale de peste 4,4 milioane de euro, a informat la solicitarea „Adevărul” Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Potrivit acestuia, dacă în 2019 valoarea medie per dosar finalizat cu împăcarea părţilor era de 2.700 de euro, în 2020 a fost de 3.700 de euro. Pentru 31% dintre dosarele încheiate cu o împăcare, valoarea beneficiilor depăşeşte 5.000 de euro în anul 2020 (faţă de 18% în 2019), scrie Adevărul.

București-Ilfov: Scenariile după care elevii se întorc la școală, în fiecare sector și localitate. Elevii se întorc la școală, începând cu 5 mai sau 10 mai pentru elevii din clasele terminale, după vacanța de Paști și vacanța prelungită în această primăvară din cauza pandemiei. Există, însă, două scenarii după care se va organiza întoarcerea la școală, fie în regim normal, cu participare fizică, fie online, scrie Buletin de București.

Medicii de familie vor avea până la 30 de zile lucrătoare de odihnă pe an. Medicii de familie vor avea dreptul la o perioadă de vacanţă de maximum 30 de zile lucrătoare într-un an, conform proiectului noului Contract-cadru ce conţine condiţiile acordării asistenţei medicale în anii 2021-2022, faţă de acelaşi număr de zile dar calendaristice, cum este stabilit în prezent. Proiectul de hotărâre de Guvern, ce cuprinde pachetele medicale şi Contract-cadru pentru anii 2021-2022, prevede o perioadă de vacanţă pentru medicii de familie similară cu cea a personalului bugetar, de până la 30 de zile lucrătoare: „medicii de familie au dreptul la o perioadă de vacanţă de până la 30 de zile lucrătoare pe an; pentru această perioadă modalitatea de acordare a serviciilor medicale pentru asiguraţii înscrişi pe listă, precum şi modalitatea de plată per capita şi pe serviciu a medicilor de familie se stabilesc prin norme”, potrivit Avocatnet.ro

​Trebuie să ne facem bine. Gianina Mirea e asistentă medicală și crede că e vorba de un miracol la mijloc pentru că mai e în viață. Până acum doi ani a lucrat ca asistentă în mai multe spitale și, la un moment dat, a luat dintr-unul dintre ele virusul Hepatita B. Boala a fost agresivă și a ajuns în situația de a avea nevoie de un transplant hepatic. Toamna trecută, la un an de la transplantul peste care a trecut cu bine, când numărul de infectări COVID creștea galopant în România, s-a angajat ca asistentă în secția de terapie intensivă COVID-19 de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Spune că a făcut-o din dorința de a ajuta, așa cum a fost și ea salvată de alți medici și asistente. Trecutul ei recent de pacient într-un pat conectat la oxigen o face și să înțeleagă cât se poate de bine suferința celor de care acum trebuie să aibă grijă, scrie PressOne.ro

O lume divizată: economia SUA este în plină expansiune, cea a zonei euro este din nou în recesiune, în timp ce în Asia situația e amestecată. În Statele Unite, unde 147 de milioane de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin anti-covid și viața revine la normal, produsul intern brut a crescut cu o rată anuală de 6,4% ajustată sezonier în primele trei luni ale anului. Ofertele de locuri de muncă din SUA au revenit deja la nivel de dinaintea pandemiei, deși sunt aproximativ opt milioane de locuri de muncă mai puține în economie, iar unele companii din sectoare care revin, precum Domino’s Pizza, au probleme în a găsi suficienți noi angajați. Pe de altă parte, consumatorii sunt gata să cheltuiască pe articole scumpe, vânzările de mașini și mobilier crescând, dar trebuie să aștepte luni de zile pentru livrare din cauza problemelor de aprovizionare. Producătorii de automobile precum Ford Motor Co. au oprit o parte din producție din cauza penuriei de semiconductori. În afara lipsei stocurilor, există și probleme de logistică care provoacă întârzieri, porturile americane fiind pline de un număr mare de nave-container care așteaptă zile sau chiar săptămâni la descărcare, scrie FinEco24News.

Un singur kilometru finalizat din Șoseaua de Centură Mihăilești în 7 ani. Șoseaua de Centură de la Mihăilești are puțin peste 3 kilometri. În 2013 ar fi trebuit să înceapă lucrările dar acest lucru nu s-a întâmplat. Timp de 3 ani, șantierul a fost pustiu. În 2016, CNAIR a semnat un nou contract, dar lucrarea încredințată unei firme din Spania a fost dusă la îndeplinire în proporție de numai 24%. Noul constructor, ales anul trecut, a mai realizat 6% din lucrare, progresul ajungând la 30%, scrie Newsweek.

Bilanț UE: deficite peste limită, cheltuieli mai mari, din nou, recesiune și prognoze de creștere. Uniunea Europeană și zona euro au intrat în recesiune tehnică. Avem confirmarea din datele publicate de institutul de statistică european, care înregistrează două trimestre de scădere consecutivă, respectiv ultimul trimestru al anului trecut și primul al acestui an. Este, de fapt, al doilea val de recesiune, după cel de la jumătatea anului trecut, ceea ce arată o așa-numită evoluție „în W”. Adică, o scădere abruptă, urmată de o revenire puternică, dar de scurtă durată, așa cum a fost cazul cu trimestrul al treilea 2020, și continuată cu reintrarea în recesiune, potrivit RFI.

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri. Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu toate că admite că trebuie să își diversifice baza de investitori în titluri de stat, având în vedere actuala capacitate de absorbție e pieței. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) vizează să împrumute cât mai mulți bani în prima parte a anului, pentru a reduce presiunea asupra costurilor de finanțare – se arată într-un memorandum cu privire la adoptarea Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023. Documentul s-a aflat pe agenda ședinței de guvern de săptămâna trecută, dar care nu a fost încă aprobat, scrie Cursdeguvernare.ro.