O revenire economică viguroasă are loc în Europa, în economiile dezvoltate, în multe regiuni ale globului, scrie Daniel Dăianu, în raportul România – Zona Euro Monitor. Potrivit acestuia, în economia românească, revenirea, în privința dinamicii PIB, trece dincolo de numeroase prognoze. Fondul Monetar Internațional (FMI) (2021) vorbește, în cea mai recentă estimare, de 7 la sută creștere a Produsului Intern Brut (PIB). În România în acest an, Banca Mondială (BM) (2021) este apropiată de această prognoză.

Daniel DaianuFoto: Hotnews

“Date mai recente disponibile sugerează o creștere chiar mai înaltă. Se pare că am subestimat reziliența economiei autohtone în perioada foarte critică din anul 2020, diversitatea ei sectorială binefăcătoare. Această constatare nu anulează însă faptul că pandemia și ceea ce s-a întâmplat în 2020 în economie și societate lasă urme adânci, că revenirea PIB la nivelul pre-pandemie nu echivalează cu dispariția rănilor economice și sociale”, spune Dăianu.

O recoltă agricolă bună în acest an ajută redresarea economică internă.

“Se poate constata o închidere a deviației PIB (output gap) în prima parte a acestui an. Creșterea probabilă semnificativă a deficitului de cont curent (la peste 6 la sută din PIB în acest an) și presiuni inflaționiste rezultate din rebound-ul puternic, rigidități generate de perturbații în lanțurile de aprovizionare, creșterea prețurilor la produse de bază și liberalizarea tarifelor la energie (în România) întregesc tabloul economic”, precizează profesorul.

• Este de notat că, un context economic european în puternică ameliorare, un rebound economic solid în UE, ajută economia noastră. Însă, dinamica activității economice nu este sustenabilă la o cotă foarte înaltă (creștere reală a PIB de peste 7 la sută) în anii următori având în vedere deficitele externe, chiar dacă absorbția fondurilor europene va fi intensă – inclusiv prin Planul Național de Redresare și Rezilientă (PNRR).

“Perspectiva economică pe termen mediu obligă la atenție specială pentru necesara consolidare bugetară, adesea amintită în ediții ale acestui Raport. Această consolidare, ce reclamă aducerea deficitului bugetar (cash și SEC/ESA) la în jur de 3 la sută din PIB în 2024, nu va fi un proces ușor având în vedere dimensiunea deficitului structural ce era de peste 5 la sută din PIB la finele lui 2019 – cel mai mare în Uniunea Europeană (UE), așa cum era și deficitul primar al bugetului public”, a explicat el.

Potrivit acestuia, este important ca, în acest an, execuția bugetară să fie cât mai aproape de cea programată, adică un deficit cash în jur de 7 la sută și unul ESA de cca. 8 la sută din PIB.

• Dacă se vor înregistra câștiguri adiționale pe partea de venituri fiscale/bugetare, acestea trebuie să fie folosite pentru consolidare (desigur, în afară de resurse dedicate luptei contra pandemiei).

„Deja datoria publică a atins pragul de cca. 50 la sută din PIB. Este esențial ca, în anii ce vin, această datorie, chiar dacă va mai crește, să se stabilizeze (finanțele publice să fie sustenabile), iar acest deziderat depinde esențialmente de consolidarea bugetară – care, la rândul ei, depinde de un pas ferm de ajustare medie anuală a deficitului bugetar de 1,5 la sută din PIB (o reducere cumulată a deficitului de cca. 6 la sută din PIB) în intervalul 2021-2024. Este de menționat că România este sub incidenta Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), chiar dacă regulile vor fi reactivate numai din 2023”, a mai spus Dăianu.

Singura armă eficace: vaccinarea

“Referitor la pandemie, știrea bună este că vaccinurile acționează cu eficacitate oriunde sunt aplicate pe scară largă. Este tot mai clar că, singura armă eficace pentru a anula virulența acestui dușman este vaccinarea”, afirmă profesorul.

• Așa cum spun înalți oficiali europeni și americani, ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cea mai bună investiție pe termen imediat și mediu pentru economie și societate este vaccinarea.

• Iar această realitate obligă și autoritățile de la noi, pe noi toți, sa impulsionăm procesul de vaccinare, pentru a reuși în stăpânirea pandemiei, în a o învinge.

„Distanța până la pragul imunității colective prin vaccinare, de cca 70 la sută, este încă foarte mare în România (la noi cca 25 la sută față de media UE de 58 la sută – iulie 2021). Un val patru, provocat de variante noi și mai periculoase ale Covid-19, deja se simte și în multe state din UE – se reimpun unele restricții – se caută mobilizarea populației pentru ca vaccinarea să nu încetinească. Din păcate, o parte semnificativă din populație, unii politicieni, subestimează amenințarea acestui nou val”, afirmă el.