Domnul Ionescu nu va pleca nici în vara aceasta în concediu, deși îi promisese doamnei Ionescu că-și va servi micul dejun pe o terasă la malul mării.
"Lasă dragă, îți promit că te duc anul viitor în Thassos, unde merg românii plini de bani", i-a spus el doamnei Ionescu, bazându-se mai degrabă pe speranță decât pe calcule. Oricum, doamna Ionescu nu mai văzuse marea de vreo 5 ani.
Iar datele publicate luni dimineața de către Statistică au confirmat: cei mai mulți români trec printr-o criză a costului vieții care i-a sărăcit față de anul trecut. Iar în primul trimestru din acest an, ratele bancare, cheltuielile cu utilitățile și cu sănătatea au creat cele mai mari găuri în bugetul familiei.
Cheltuielile cu asigurările și ratele bancare au crescut cu 40%, iar cele cu sănătatea și utilitățile cu 15%, arată INS în comunicatul privind veniturile și cheltuielile familiilor românești pe primul trimestru. Asta în vreme ce veniturile au crescut cu 5% față de trimestrul anterior.
În ceea ce privește anul 2022 a crescut numărul celor care nu-și permit concedii sau al celor care nu-și permit achiziții în general.
Polarizarea e uriașă în România
Dar România îi ține la un loc și pe cei mai avuți și pe cei mai săraci, chiar dacă inegalitatea dintre cele două categorii e uriașă.
Potrivit datelor INS, raportul dintre veniturile a două familii- una din prima decilă iar cealaltă din ultima decilă de venit (prima decilă cuprinde familiile cu cele mai mici venituri pe persoană, iar ultima decilă e formată din familiile cu cele mai mari venituri) a fost în 2022 de 1 la 4,8. În cazul persoanelor (nu a întregii familii, deci) raportul a fost de 1 la 8,4.
Se remarcă distanţarea decilei superioare faţă de celelalte decile, urmare a existenţei unor venituri mult mai mari, mai arată Statistica.
De asemenea, Banca Națională arăta cu o zi înainte că polarizarea ridicată din țara noastră alimentează neîncrederea în instituțiile publice și tensiunile sociale.
Cei cu venituri mici alocă o parte mult mai consistentă din salarii pentru plata cheltuielilor necesare
Iar reculul costului vieții este mai amplu pentru familiile cele mai sărace, conform calculelor HotNews pe baza datelor furnizate de INS, acestea fiind și cele mai afectate de inflație. Cei cu venituri mici alocă o parte mult mai consistentă din salarii pentru plata cheltuielilor necesare (întreținere, alimente, rate bancare șamd.)
0,5% din compatrioți dețin peste un sfert din totalul depozitelor bancare din România
Dacă ne uităm la distribuția depozitelor din băncile românești, vedem că 0,4% dintre deponenți (59.500 persoane) cumulau, în 2022 o proporție de 26% (64,6 mld lei) din totalul depozitelor, deținând în medie 1,08 mil lei pe persoană, respectiv echivalentul a 220 mii euro.
La polul opus se situează 99,6% din deponenți (14,1 mil persoane) care posedă 74% din depozite, suma medie economisită de aceste persoane fiind de 11.000 lei, respectiv echivalentul a numai 2.200 euro.
Revenind la familia Ionescu...
Cu doi copii mici și "aproape" proprietarul unui apartament cu trei camere cumpărat pe credit, Ioneștii au acum alte priorități decât să se distreze în concediu: cheltuielile cu copii, ratele la bancă, plus cheltuielile cu mâncarea și întreținerea nu le mai lasă aproape nimic în buzunar.
Potrivit INS, cheltuielile lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5.971 lei pe o familie (2.393 lei pe o persoană). Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,2%, iar cele pe o persoană cu 13,1%, mai spune Statistica.
Salariile au fost de 4.526 lei lunar pe o gospodărie, mai spun statisticienii, care au calculat și pe ce ni se duc cei mai mulți bani:
0
38
