Procesul de consolidare bugetară prevăzut în Bugetul pentru 2024 ridică multe semne de întrebare, spun reprezentanții Consiliului Fiscal. Prin derapajul bugetar din acest an și prin țintele propuse pentru perioada 2024-2027, România NU este pe traiectoria de consolidare convenită cu CE în documente oficiale, se arată în opinia CF pe Buget.
Veniturile bugetare: neîndepliniri importante ale țintelor bugetate pentru majoritatea categoriilor de venituri din 2023
Cele 8 măsuri fiscale relevante adoptate prin Legea nr. 296/2023 sunt apreciate de instituția coordonată de Daniel Dăianu un pas important în direcția consolidării bugetare prin creșterea veniturilor fiscale, chiar dacă au stârnit controverse. Aceste măsuri sunt:
- (i) instituirea unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri;
- (ii) instituirea unui impozit suplimentar pentru instituțiile de credit, calculat prin aplicarea unei cote de impozitare asupra cifrei de afaceri astfel: 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv 1% începând cu 1 ianuarie 2026;
- (iii) instituirea unui impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate pentru operatorii din sectoarele petrol și gaze naturale care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro;
- (iv) instituirea a două cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor: 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depășesc 60.000 euro, respectiv, 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfășoară activități în unele domenii specificate de lege;
- (v) eliminarea cotelor reduse de TVA la o serie de produse și servicii;
- (vi) actualizarea valorii accizelor pentru produsele de tutun și cele cu alcool și introducerea unei accize pe băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat;
- (vii) impozitarea proprietăților imobiliare și mobiliare de valoare mare;
- (viii) restrângerea facilităților fiscale din sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT; (ix) modificarea regimului CASS pentru veniturile din activități independente și reținerea CASS pentru tichetele de masă și de vacanță.
Totodată, o parte dintre măsurile adoptate acționează în direcția reducerii excepțiilor și portițelor de optimizare din regimul fiscal, abordare în favoarea căreia CF a pledat în mod repetat.
În bugetul anului 2024 se remarcă diminuarea mai importantă a veniturilor din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (-0,6 pp din PIB, respectiv -8,8 mld. lei). Conform Finanțelor,, scăderea ar fi un efect al mecanismului de evidențiere în cadrul bugetului de stat a veniturilor din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, aceste venituri nefiind incluse în construcția bugetară pentru anul 2024.
CF apreciază că un asemenea fond ar fi trebuit să intre în alcătuirea BGC și pledează pentru transparență atât în ceea ce privește sumele strânse în acest fond, cât și destinațiile acestora.
Totodată, la fundamentarea veniturilor bugetare pentru anul 2024 au fost luate în calcul venituri suplimentare preconizate a se încasa ca urmare a digitalizării ANAF, în cuantum de 10,5 mld. lei, respectiv sume în valoare de 8,5 mld. lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale.
CF a subliniat în numeroase rânduri că nu este prudentă includerea ex-ante în construcțiile bugetare a unor venituri suplimentare ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale.
Evoluția încasărilor din anul curent relevă neîndepliniri importante ale țintelor bugetate pentru majoritatea categoriilor de venituri, fiind foarte improbabilă materializarea, chiar și parțială, a veniturilor suplimentare de 8,7 mld. de lei incluse în construcția bugetară de la începutul anului
Cheltuielile bugetare
Conform datelor transmise de MF, cheltuielile de personal se majorează în planificare cu circa 11,4%, reprezentând +14,9 mld. lei față de anul 2023, în contextul măsurilor adoptate prin ordonanța „trenuleț”
La acestea se adaugă o serie de măsuri care urmăresc ținerea sub control a cheltuielilor de personal precum și măsurile de limitare a cheltuielilor adoptate prin Legea nr. 296/2023 (restructurarea instituțiilor publice, diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere, limitarea acordării indemnizației de hrană și a tichetelor de vacanță etc.), impactul acestora fiind incert.
În urma analizei nivelului proiectat pentru cheltuielile de personal, CF notează două riscuri importante cu privire la adecvarea anvelopei salariale propuse pentru anul 2024:
- (i) incertitudinile referitoare la cele două tranșe de majorare a salariilor din învățământ;
- (ii) având în vedere că majorarea cu 5% a salariilor din sectorul public este mai mică decât rata medie a inflației din anul 2023 (estimată la 10,5%), precum și inechitățile salariale din sistemul public, există un risc însemnat ca, în anul 2024, care este un an electoral încărcat, să mai fie acordate majorări discreționare de salarii în sistemul public.
Cheltuielile cu bunuri și servicii se majorează în planificare cu 5,3%, reprezentând +4,1 mld. lei, dinamică inferioară atât celei proiectate pentru PIB nominal (9,5%), cât și inflației medii anticipate pentru anul 2024 (6%). CF a avertizat și în alte opinii ale sale că o asemenea programare comportă riscuri având în vedere că, în anii anteriori, acest agregat bugetar s-a dovedit foarte dificil de controlat.
Un exemplu relevant este dat chiar de anul curent, bugetul inițial prevăzând o creștere a cheltuielilor cu bunurile și serviciile de doar 2,8% (+2 mld. lei față de execuția anului anterior). Cele mai recente date privind execuția bugetară pe anul 2023 arată însă o depășire a nivelului programat în buget cu circa 3,5-4,5 mld. lei.
Astfel, într-o abordare prudentă, pornind de la o estimare mai ridicată a necesarului de cheltuieli cu bunuri și servicii pentru anul în curs, și având în vedere dificultățile majore de încadrare în țintele bugetate, observate în anii anteriori, CF evaluează nivelul propus în construcția bugetară pentru anul viitor drept insuficient, apreciind ca probabil un necesar suplimentar de circa 2,5 mld. lei.
Totodată, CF pledează pentru un control adecvat al cheltuielilor cu bunuri și servicii apreciind că acest lucru ar fi posibil în contextul unor reforme profunde ale sistemului de achiziții publice și al unor progrese în direcția creșterii eficienței acestei categorii de cheltuieli.
Necesarul brut de finanțare- deficit bugetar, refinanțări și rambursări de rate de capital- a depășit 10% din PIB
Necesarul brut de finanțare, format din nivelul deficitului bugetar, refinanțări și rambursări de rate de capital, a depășit ponderea de 10% din PIB. În 2020, acesta a crescut cu circa 5,5 pp (de la 8,6% din PIB, în 2019, la 14,1% din PIB, în 2020).
Creșterea a fost determinată, în principal, de creșterea cu 5 pp a deficitului bugetar, în timp ce ponderea refinanțărilor și rambursărilor de rate a crescut cu 0,5 pp (de la 4% la 4,5%). În următorii doi ani, ponderea necesarului de finanțare în PIB a urmat un trend descendent, atingând valoarea de 11,1% din PIB (2021) și 10,7% din PIB (2022).
Dinamica descendentă a fost determinată de scăderea deficitului bugetar (5,7%, în 2022), în timp ce ponderea în PIB a refinanțărilor și ratelor de capital a urcat ușor la 4,9% din PIB. Datele preliminare pentru 2023 indică o inversare a trendului din ultimii doi ani și o creștere a necesarului de finanțare la circa 11,7% din PIB, echivalent cu circa 186 de miliarde de lei (5,9% în PIB reprezentând ponderea deficitului și 5,8%, ponderea refinanțărilor și rambursărilor de rate).
În 2023, diferența între deficitul bugetar și execuție a dus la două revizuiri ale necesarului de finanțare pe parcursul anului, de la 160 la 180 de miliarde și de la 180 la 200 de miliarde de lei.
Necesar de alocări suplimentare pentru cheltuielile cu asistența socială de circa 2 mld. lei
CF identifică un necesar de alocări suplimentare pentru cheltuielile cu asistența socială de circa 2 mld. lei (reprezentând sub-bugetarea impactului noii legi a pensiilor și neaplicarea indexării la pensiile agricultorilor), la care se mai pot adăuga 0,8 mld. lei în situația în care venitul minim de incluziune ar fi aplicat din anul 2024.
Totodată, trebuie menționat că evoluția cheltuielilor de asistență socială, în anii viitori, este profund influențată de impactul noii legi a pensiilor. CF consideră, pe de o parte, că este salutară adoptarea unei legi a pensiilor care să asigure echitatea, predictibilitatea și sustenabilitatea sistemului public de pensii.
Pe de altă parte, impactul bugetar al acestei legi este unul considerabil în anii ce vin și există un risc important ca să devieze semnificativ traiectoria de realizare a corecției bugetare către un deficit de 3% din PIB.
CF consideră că ar fi fost necesară o eșalonare pe câțiva ani a recalculării pensiilor aflate în plată, dar acest lucru nu mai este posibil întrucât s-a decis acordarea integrală a pensiilor recalculate începând cu data de 1 septembrie 2024.
În aceste condiții, pentru a limita constrângerile asupra deficitului bugetar, CF pledează pentru atenuarea impactului acestei legi prin măsuri compensatorii relevante, nu prin includerea în construcția bugetară a unor venituri ipotetice pe seama creșterii eficienței colectării/digitalizării ANAF.
Considerând cele expuse mai sus, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor bugetare, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 6,4% din PIB.
Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va recurge la o reducere forțată de cheltuieli. În aceste condiții, CF semnalează existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcției bugetare actuale.
Procesul de consolidare bugetară este vital pentru România din rațiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice (având în vedere faptul că deficitul primar este factorul principal pentru aducerea acesteia către o traiectorie sustenabilă), de reducere a vulnerabilităților externe (prin ținerea sub control a deficitului extern, aflat la un nivel relativ înalt și singular în regiune), de stabilitate a monedei naționale (conservând spațiul de acțiune al politicii monetare) și de apărare a echilibrelor macroeconomice.
Necesitatea consolidării trebuie considerată și în corelație cu bonitatea financiară a României, angajamentul ferm în direcția unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară constituind premisa esențială pentru menținerea ratingului de țară și a încrederii investitorilor de pe piețele internaționale. Nu în ultimul rând, corectarea deficitului bugetar reprezintă o obligație legală din perspectiva regulilor fiscale europene și naționale
1
6
