În ciuda sfaturilor primite de la nutriționiști, chefi sau influenceri, în ciuda spoturilor (mesajelor de interes public) transmise de televiziuni, românii consumă mai mult zahăr, mai multe grăsimi sau carne, reducând în același timp cantitatea consumată de legume și fructe, arată datele INS, consultate de HotNews.
Una din explicații poate fi scumpirea produselor, dar nu funcționează pentru toate alimentele. Unele sunt inelastice la preț, adică degeaba urcă prețul până la cer, că oamenii tot le cumpără (cazul pâinii, benzinei sau al zahărului, potrivit datelor Statisticii).
De exemplu varza: de la 2,5 lei în 2022, a urcat într-un an la 6 lei. Ceapa urcase de la 2 lei la aproape 8 lei. Interesant e cazul pepenilor, care deși s-au scumpit în limite decente, ținând cont de rata inflației, oamenii și-au redus la jumătate consumul.
Alte explicații țin de lipsa de timp a oamenilor (muncă multă, timp pentru a găti tot mai puțin, așa că ne e mai comod să ne cumpărăm o shaorma sau alt junk food), dar nici acestea nu stau permanent în picioare.
Una peste alta, românii consumă mai multe alimente nesănătoase, în ciuda consecințelor negative asupra sănătății.
Explicații posibile (și plauzibile)
Unul din motive este că circa jumătate dintre părinți nu oferă pachet copiilor care merg la școală ci le dau bani de buzunar cu care aceștia să își cumpere mâncare în drum spre școală sau în pauze
Alte motive pentru consumul crescut de alimente nesănătoase includ:
Gust : Mulți oameni preferă gustul alimentelor nesănătoase sau s-au obișnuit cu el, spun unele studii
Comoditate : alimentele nesănătoase sunt adesea mai convenabile (de preparat și de consumat), mai ales dacă ai un stil de viață complicat
Accesibilitate : alimentele nesănătoase sunt adesea mai puțin costisitoare decât opțiunile mai sănătoase, făcându-le mai accesibile pentru o populație mai largă
Reclame : reclamele atractive și nu de puține ori invazive pentru alimente nesănătoase atunci când surfezi pe net pot influența alegerile alimentare ale oamenilor
Influența colegilor : influențele negative ale colegilor te poate face să adopți un comportament imitativ care încurajează consumul de alimente nesănătoase
Livrările online de alimente :disponibilitatea tot mai mare a serviciilor de livrare online de alimente ușurează comenzile de alimente nesănătoase
Stări emoționale : stările emoționale precum plictiseala, stresul și depresia sau furia pot duce la consumul de alimente nesănătoase
Lipsa de cunoștințe pur și simplu : poate oamenii nu știu riscurile pentru sănătate asociate cu alimentele nesănătoase pot contribui la consumul acestora
În cartea sa, „Sfârșitul supraalimentării”, fostul comisar al FDA, David Kessler, acuză companiile alimentare că au manipulat în mod deliberat compoziția chimică a produselor pentru a le crea dependență pentru persoanele cu chimicale vulnerabile ale creierului, adică copiii.
Kessler a participat la cercetări ulterioare care au găsit asemănări în modul în care creierul unor animale folosite drept cobai au experimentat simptome de sevraj similare cu sevrajul la droguri, după ce au fost hrăniți cu un amestec bogat în grăsimi și zahărau fost apoi pusi la o dietă.
Industria alimentară a respins afirmațiile lui Kessler, scrie The Atlantic. Kessler consideră că multe companii alimentare ar trebui să fie expuse public pentru comercializarea de alimente care dau dependență.
Una peste alta, se pare că (în cazul românilor, cel puțin) în perioade cu inflație ridicată care îți afectează bugetul alocat alimentelor, sfaturile privind importanța allimentației sănătoase capătă un interes secundar. Din păcate.
Sursa foto: © Udra11 | Dreamstime.com
7
22
