Acord cu FMI

Marţi, 10 martie 2009, 11:58 Economie | Finanţe & Bănci

“Draga domnule Strauss–Kahn...”. Asa isi incepe premierul ungar scrisoarea adresata sefului FMI, prin care ii cere bani. “Stressul de pe pietele financiare din Ungaria s-a intensificat in ultimele saptamani, ca urmare a turbulentelor globale. Ca raspuns, Guvernul si Banca Centrala au dezvoltat o strategie care sa reduca acest stress. Solicitam ca Fondul sa sprijine programul nostru printr-un aranjament de tip stand-by, derulat pe o perioada de 17 luni, in suma de 12,5 miliarde euro”, se arata mai departe in scrisoare.

Cum s-a ajuns aici?

Inainte ca turbulentele sa loveasca Ungaria, tabloul macro arata relativ bine. Inflatia scazuse de la 8% in 2007, la 6,1% in 2008, importurile scazusera de la 14,8% din PIB in 2006, la 13,1% in 2007 si apoi la 4,7% in 2008. E drept, cresterea economica incetinise de la 4,1% in 2006, la 1,1% in 2007, iar pe total 2008, se ajunsese la doar 0,6%.

Intrucat capitalurile straine (in special cele elvetiene, creditul in franci elvetieni fiind la mare moda in Ungaria) s-au retras de urgenta pentru a acoperi problemele financiare din tarile mama, moneda maghiara s-a prabusit dramatic.

Ce solicita FMI?

*ajustarea politicilor fiscale, in sensul inaspririi acestora

*capitalizarea sistemului bancar, grav afectat de criza

*reducerea “graduala si cu atentie” a dobanzii cheie


Ce au facut ungurii?

*reducerea cu 5% a impozitelor IMM, pentru a nu creste somajul.

*impozitul pe profit a crescut de la 16 la 19%, dar a fost eliminat "impozitul pe solidaritate", introdus in 2006 si care era de 4%.

*TVA a urcat de la 20% la 23%, iar preturile la alcool, tutun si benzina au urcat cu 3-7%.

*o taxa unica pe businessul din real estate va inlocui cele 4 tipuri de impozit existente in prezent.

*reforma pensiilor va urca varsta de pensionare de la 62 la 65 de ani.

*premierul ungar a mai propus ca primarii oraselor cu mai putin de 500 de locuitori sa munceasca benevol.

In schimbul acestor masuri, Ungaria a obtinut 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondiala si UE, obligandu`se sa coboare la 3% deficitul public, sa continue procesul de dezinflatie si sa stabilizeze sectorul financiar bancar.


Cazul Letoniei

In Letonia, lucrurile au luat chiar o turnura amuzanta. Cateva sute de letoni i-au scris miliardarului Roman Abramovici o scrisoare prin care-i cereau nici mai mult nici mai putin decat sa cumpere Letonia.

Inaintea crizei, Letonia parea si ea un tigru economic. Salariile crescusera din 2004 cu un ritm anual de 30%. Cresterea economica din ultimii 4 ani depasise 10%, chiar daca inflatia anul trecut a urcat la 15,4%. In 2007, pietele incepusera insa sa penalizeze laxismul politicilor fiscale din economia letona. In februarie 2007, a avut loc un atac speculativ la adresa monedei, ceea ce a condus banca centrala la interventii masive in piata, iar Guvernul a reanimat grupul de lucru impotriva supraincalzirii economice.

Era insa prea tarziu. Criza a lovit din plin mica economie letona, care seamana foarte bine cu cea a noastra. La letoni insa, masurile luate de Guvern au constat in reducerea salariilor din sectorul public cu 15%, cresterea TVA de la 18 la 21%, eliminarea impozitelor pe produsele de stricta necesitate si cresterea accizelor.


Citeste pe aceeasi tema Acord cu FMI: avantaje vs. dezavantaje.