"Intregul sistem bancar a fost coplesit de OUG 50. Personal, prefer sa spun doar ca acest moment a reprezentat o lectie costisitoare atat pentru clienti, cat si pentru institutiile de credit", a declarat Johann Lurf, presedintele executiv al Volksbank Romania (VBRO) intr-un interviu pentru HotNews.ro. In opinia sa, "ajustarile si modernizarea sistemului administratiei publice trebuie sa continue, intrucat exista multe aspecte care necesita schimbari pozitive". Lurf mai vorbeste despre diferentele dintre Romania si Cehia (unde a condus 14 ani Volksbank Cehia), despre viitoarea evolutie a ratelor in franci elvetieni si posibile preluari bancare care ar putea avea loc in 2011.
Johann Lurf- ex- CEO al subsidiarei din Cehia a grupului austriac- se afla la conducerea VBRO din primavara lui 2010, cand Volksbank International l-a numit în locul lui Gerald Schreiner.
Rep: Cum sint rezultatele financiare pe 2010 ale VBRO? Comparat atat pe orizontala cat si pe verticala - atat fata de alte banci care opereaza in Romania cat si fata de alte subsidiare ale VB?
Johann Lurf, CEO VBRO: Prabusirea pietelor financiare globale a atras un nou set de provocari pentru intreg sectorul bancar. Volksbank Romania a fost o banca orientata catre operatiunile de retail, fiind afectata in mod direct de cresterea provizioanelor pentru portofoliul sau de credite. Cu toate acestea, Volksbank Romania a raportat in anul 2010 o crestere a profitului operational de 3,1 milioane EURO fata de anul anterior, reusind sa mentina raportul dintre costuri si venituri la un nivel minim. Rezultatele financiare detaliate aferente anului 2010 vor fi anuntate la inceputul lunii aprilie, in cadrul unei conferinte de presa.
- Piata ar putea asista la una sau mai multe operatiuni de preluare
Rep: Aveti informatii ca 2011 va aduce fuziuni/retrageri ale unor jucatori din sistemul bancar?
J.L: Sunt de parere ca in 2011 vom asista la cateva schimbari in sistemul bancar. Desi nu cred ca vor exista banci care vor parasi Romania, piata ar putea asista la una sau mai multe operatiuni de preluare.
Rep: In ce stadiu se afla procesul de due dilligence demarat la VBRO? Cand veti afla primele rezultate?
J.L: Doresc sa punctez, din nou, faptul ca procesul de “due dilligence” nu se refera in mod direct la Volksbank Romania (VBRO). Dupa cum a fost deja comunicat la finalul anului trecut, Volksbank AG si-a exprimat in mod public intentia de a explora oportunitatile de vanzare ale grupul Volksbank Int'l a carui membra este si Volksbank Romania. Procesul de vanzare este insa raspunderea actionariatului. Rolul managementului local este de a mentine banca pe cursul corect.
Rep: Perioada 2006-2008 a insemna un avans consistent (de doua cifre, in ritm anual) al creditului de consum. E posibil sa vedem in anii viitori experiente similare?
J.L: Niciodata sa nu spunem niciodata, desi cresterea agresiva a creditelor de consum din anii trecuti va fi greu de replicat in urmatorii ani, intrucat atat cererea pentru astfel de credite, cat si oferta de finantare a bancilor nu sunt suficient dezvoltate. Astfel, revenirea creditelor de consum va fi un proces mai degraba lent (crestere procentuala de o singura cifra) pe termen mediu, in conditiile unui proces lent de redresare economica.
- Consumatorii cehi au fost mai putin intens “targetati” de catre banci cu oferte de finantare, comparativ cu Romania
Rep: 2010 a fost un an mai putin fericit pentru VBRO din punct de vedere al imaginii. Actiuni in instanta, clienti nemultumiti care s-au organizat pe Internet. Care a fost strategia bancii pentru recuperarea daunelor de imagine? Ce s-a castigat si ce s-a pierdut prin tot ce a insemnat "efectul OUG 50"?
J.L: Intregul sistem bancar a fost coplesit de OUG 50. Personal, prefer sa spun doar ca acest moment a reprezentat o lectie costisitoare atat pentru clienti, cat si pentru institutiile de credit. Din fericire, legea s-a apropiat de directivele Uniunii Europene, aprobate de Guvern, noi fiind in masura sa rezolvam majoritatea disputelor intr-un mod amiabil.
Rep: Ati condus filiala ceha a VB. Care sunt principalele diferente dintre Cehia si Romania, prin prisma comportamentului de consum al clientilor?
J.L: Prin comparatie, consumatorii cehi au fost mai putin intens “targetati” de catre banci cu oferte de finantare, comparativ cu Romania. Ulterior crizei, am observat in Romania o abordare mai conservatoare, mai precauta, atat din partea clientilor, cat si a bancilor.
Rep: Ca bancher, cum apreciati masurile de austeritate luate de actualul Guvern? Au fost eficace sau mai degraba au intarziat iesirea din criza?
J.L: Apreciez sincer eforturile depuse de Guvernului Romaniei pentru reformarea aparatului de stat, precum si curajul de a-si asuma decizii mai putin populare, desi implementarea tarzie a reformelor majore a intarziat procesul de revenire economica. In perioada sa de ascensiune, economia Romaniei a acumulat dezechilibre semnificative ce necesitau a fi corectate, criza si finantarea din partea FMI si a Comisiei Europene fiind motoarele acestor reforme importante. Consider ca am progresat semnificativ in 2010. Cu toate acestea, ajustarile si modernizarea sistemului administratiei publice trebuie sa continue, intrucat exista multe aspecte care necesita schimbari pozitive.
- Ma astept ca BCE sa creasca nivelul dobanzii de referinta cu 50 sau 75 de puncte procentuale pana la finalul anului 2011
Rep: Una dintre temerile clientilor bancari este legata de cresterea Euribor si apoi a Libor CHF. Presedintele ECB, Jean Claude Trichet, a tras un semna de alarma cu privire la cresterea Euribor in aprilie. Cum credeti ca va evolua Libor si care ar putea fi consecintele asupra ratelor clientilor bancari?
J.L: In conditiile presiunilor inflationiste generate de produsele alimentare si de materii prime, este de asteptat ca inflatia sa creasca in intreaga lume, deci si in zona Euro. Banca Central Europeana a semnalat pentru anul 2011 cresteri noi ale dobanzilor. Ma astept ca BCE sa creasca nivelul dobanzii de referinta cu 50 sau 75 de puncte procentuale pana la finalul anului 2011, fapt care ar genera o continuare a ascensiunii ratelor EURIBOR. Cu toate acestea, cresterea dobanzilor poate fi compensata de aprecierea monedei locale fata de EURO, desi o noua crestere a ratelor poate avea loc in cazul creditelor in valuta daca leul este stabil sau in scadere. Dobanzile in EURO si RON vor deveni apropiate, convertirea in RON a creditelor, precum si creditele noi in moneda locala, devin mai interesante. In plus, vreau sa punctez ca aceasta “teama” se refera la 1/3 dintre clienti, cei care detin un credit, restul de 2/3 care au depozite putandu-se astepta la dobanzi mai mari pentru economiile in EURO.
0
5
