Care este prețul corect al cloud-ului guvernamental? România a pus în PNRR 500 de milioane de euro, cum e în alte țări / Despre proiect, pro și contra

de Adrian Vasilache     HotNews.ro
Miercuri, 9 iunie 2021, 6:38 Economie | Telecom


Citu si ministri
Foto: Guvernul Romaniei
​500 de milioane de euro a alocat Guvernul Cîțu prin PNRR pentru realizarea unui cloud guvernamental, o infrastructură IT prin care toate ministerele și agențiile ar urma să fie legate într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă. Despre controversatul proiect de cloud guvernamental se vorbește din guvernarea PSD, doar că atunci, în mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă, costurile erau estimate la 45 milioane euro. Premierul Cîțu spune că noua sumă a fost stabilită de specialiști, iar anexele la PNRR arată și despre cine e vorba: Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Ce este acela un cloud guvernamental și ce beneficii ar trebui să aducă pentru cetățeni și firme


O infrastructură IT de tip cloud implică în primul rând existența unor centre de date performante cu multe servere conectate la internet și software care permite utilizarea centrelor de date. Pentru utilizatori, simpli cetățeni, firme ori instituții publice, cloud-ul oferă aplicații informatice care pot fi accesate peste web, de oriunde și în orice moment, fără a avea grija resurselor (spațiu, capacitate de procesare etc). Principalul beneficiu, cel puțin pentru instituțiile publice, ar fi reducerea cheltuielilor pe achiziția neunitară de hardware și software și crearea de sisteme care nu comunică între ele.

Giganți precum Amazon, Microsoft ori Google au investit miliarde de dolari în astfel de centre de date pentru a susține serviciile furnizate la nivel mondial.

Cel mai recent exemplu este Amazon care a anunțat că va investi 2,5 miliarde euro pentru construcția unor centre de date în regiunea Aragon din Spania.

  • VIDEO Ce este cloud-ul și centrele de date care îl susțin



Google, spre exemplu, explică pe site-ul propriu cum centrele de date conțin o multitudine de servere care susțin servicii precum Gmail, Youtube ori Search. Practic atunci când cauți ceva pe motorul de căutare Google ori te uiți la un clip pe Youtube serverele lucrează pe fundal pentru ați livra aceste servicii și ele stochează datele și informațiile tale, precum email-uri ori fotografii. Datele stocate în "cloud" sunt de fapt date stocate pe serverele din centre de date.

Cloud-ul guvernamental în România: Cum s-a ajuns de la 45 milioane de euro plus investiții ulterioare la 500 milioane de euro


În Guvernarea PSD, când premier era Viorica Dăncilă, Ministerul Comunicațiilor, condus de Petru Cojocaru (PSD), în parteneriat cu Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR) și Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) au vrut să dezvolte o platformă națională de cloud guvernamental, un proiect cu o valoare de 45 milioane euro (fonduri UE și de la buget).

Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicatiilor
Foto: Arhiva personala
„Principalul beneficiu în implementarea proiectului de Cloud guvernamental vizează reducerea cheltuielilor în rândul instituțiilor publice. Concret, se vor reduce costurile pentru achiziționarea de echipamente și servicii IT în sectorul public, inclusiv hardware, software, dar și pentru alte operațiuni. Instituțiile publice nu vor mai avea povara asigurării mentenanței sistemelor informatice, fiind diminuate deopotrivă costurile pentru migrarea serviciilor către platforme noi.”, declara, în vara anului 2018, Petru Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Atenție! Și atunci se preciza în Ghidul solicitantului că proiectul va asigura resurse tehnologice în mediu virtual pentru instituţiile publice, în vederea livrării serviciilor publice în format electronic, prioritar pentru evenimentele de viață, iar ulterior, prin investiții suplimentare se va extinde cloudul guvernamental, astfel încât să fie transferate restul aplicațiilor software utilizate în administrația publică.

Augustin Jianu, fost ministru al Comunicatiilor
Foto: AGERPRES
Augustin Jianu, fostul ministru al Comunicațiilor în Guvernul Grindeanu, care a vrut să facă acest proiect în parteneriat public-privat, a atenționat atunci că așa cum era gândit la vremea respectivă acel cloud va fi o cheltuială mai inutilă decât portalul eRomânia, din aceleași motive: se pune 'carul înaintea boilor' - milioane de euro pe o infrastructură care nu se știe dacă și cum va fi folosită.

"Ministerul Comunicațiilor (MCSI) “pune carul înaintea boilor” și construiește un sistem prin care livrează IaaS (Infrastructure as a Service), fără să știe exact le ce va fi folosită infrastructura sau de către cine. MCSI repetă greșelile pe care le-a făcut și în cazul proiectului e-România 2, proiect prin care Guvernul Boc a cheltuit aproximativ 12 milioane de euro pentru a dezvolta o platformă inutilă. Acest proiect de cloud este “exact ce ne lipsea” - încă o platformă. (..)
MCSI a aprobat de curând și un alt ghid pentru “e-Guvernare și interoperabilitate”. Deși ghidul de cloud prevede că “proiectul va asigura resurse tehnologice în mediu virtual pentru instituțiile publice, în vederea livrării serviciilor publice în format electronic, prioritar pentru evenimentele de viață”, ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate nu prevede utilizarea cloud-ului guvernamental pentru evenimentele de viață aferente stării civile.
Ba mai mult, în conformitate cu ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate MAI își face propria infrastructură tip cloud, pe care încearcă să o “deghizeze”, într-o manieră extrem de “inteligentă”, sub denumirea de “Hub”. Pentru că nu există nicio explicație logică, nu pot decât să presupun că grupurile de interese din jurul MAI și MCSI au împărțit frățește banii europeni pentru digitalizare.", declara în vara anului 2018 Augustin Jianu.

Proiectul nu a mai fost dezvoltat, dar ideea a rămas.

  • De ce ar fi costat doar 45 milioane euro proiectul de cloud din guvernarea PSD?

Surse guvernamanetale care au dorit să-și păstreze anonimatul au precizat pentru HotNews.ro că "la acel moment s-a dorit ca proiectul să fie sub 50 milioane de euro, ca să nu se implice Comisia Europeană - marea frică a funcționarului român. Sursa estimărilor privind costurile a fost atunci Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Doar că li s-a cerut să se încorseteze în 45 milioane de euro, ceea ce a produs blocaj. Pentru că toată infrastructura, inclusiv centrele de comandă și securitate, nu se încadrau."

Trei ani mai târziu
, în 2021, Guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de premierul Florin Cîțu, a propus alocarea a 500 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru cloud-ul guvernamental.


Click pentru a deschide


În anexele la PNRR
este prezentată o detaliere a celor 1,89 miliarde de euro care vor lua calea digitalizării


Click pentru a deschide


Pentru cloud guvernamental este alocată suma de peste 373 milioane de euro, iar pentru migrare/dezvoltare aplicații - alte 170 milioane de euro.

  • Cum s-a ajuns de la 45 milioane de euro la 500 milioane de euro?

"Eu vă spun ce spun specialiștii. Există un cost. În PNRR totul este în detaliu și ar trebui văzută și partea de cost, cum a fost fiecare proiect bugetat. Specialiștii spun că este necesară suma de 500 de milioane de euro", a declarat în data de 3 iunie, premierul Florin Cîțu, la finalul unei ședinte de Guvern în care s-a adoptat o propunere de politică publică care vizează cheltuirea a 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru transformarea digitală a României.

Cine sunt 'specialiștii' care au indicat suma de 500 milioane euro pentru cloud: Serviciul de Telecomunicații Speciale


Premierul nu a spus cine sunt acești "specialiști", dar Anexele integrale la PNRR publicate de Guvern prezintă estimarea costurilor pentru fiecare componentă a viitorului cloud guvernamental, iar sursa datelor este Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).


Click pentru a deschide


În PNRR se spune
realizarea cloud-ului guvernamental va presupune dezvoltarea și operaționalizarea a 4 centre de date Tier IV by design, infrastructură si tehnologii pentru servicii de cloud până în decembrie 2024.

Vor fi dezvoltate 25 aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native în PaaS și migrarea celor existente cloud-ready / virtualizate în IaaS până în trimestrul 2 din 2026.

Pentru realizarea primelor 2 centre de date principale, documentația tehnico-economică, infrastructura IT necesară și salarizarea personalului din Unitățile de Management a Proiectelor ( UIP), STS a estimat suma de peste 135,8 milioane de euro. Pentru exact aceleași componente dar pentru celelalte 2 centre de date secundare, STS a estimat suma de 138,7 milioane de euro.

Nu este clar de ce costurile sunt mai mari la centrele de date secundare.


Click pentru a deschide


Alte aproape 200 de milioane de euro sunt alocate pentru sisteme de operare, baze de date, servere de aplicații, testare, suport tehnic și mentenanță evolutivă pentru 5 ani
, cifrele fiind estimative pe baza datelor statistice proiectelor anterioare implementate pentru beneficiarii STS, dar și pe baza datelor din piața de profil.

Cloud guvernamental în alte țări: Proiecte în parteneriat public-private în care giganți IT au investit sute de milioane de euro, dar și cloud-uri de stat de peste 1,2 miliarde de euro


Anexa din PNRR care arată costurile estimate pentru cloud-ul românesc prezintă și modele de cloud implementate în alte țări, cele mai multe implementate în parteneriat public-privat cu giganți precum Microsoft ori Google. Sunt însă și cloud-uri de stat care depășesc valoarea de 1,2 miliarde de euro.


Experți IT despre costurile de 500 milioane de euro ale cloud-ului românesc: Între "costuri ok" și 'o cheltuială inutilă care nu va aduce niciun avantaj cetățenilor'


1. Alexandru Lăpușan, CEO și fondator al Zitec
, unul dintre principalii furnizori locali de soluții IT și cloud, consideră că bugetul este foarte mare și că ar putea fi o cheltuială inutilă.

  • "Incapacitatea guvernului și a oricăror servicii să facă un cloud PaaS va face să fie o cheltuiala inutilă. Va satisface dorințele unora care își doresc clădiri și datacentere. Nu va aduce nici un avantaj cetățeanului.
  • Este un proiect megalomanic, dar spre deosebire de eRomania nu va fi un fail public, pentru că nu va ști nimeni dacă este folosit sau nu. Este proiectul perfect pentru funcționarul român cu putere de decizie. Singura șansă ar fi fost într-un PPP (parteneriat public privat) cu un furnizor de cloud de top. Dacă modelul polonez ne depășește, măcar ceva apropiat ar fi fost de dorit.
  • Faptul că migrează o aplicație nu înseamnă decât că îi schimbă hostingul. PaaS înseamnă să îmi virtualizezi infrastructura și pot comanda eu să deschid sau să închid mașini, precum și alte servicii speciale", a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Lăpușan, CEO și fondator al Zitec.

2. Un alt expert în servicii de e-guvernare care a dorit să-și păstreze anonimatul este de părere că estimarea de costuri este în regulă.

  • "La nivel de estimări, mi se par ok (sunt în limita specifică estimărilor - i.e, maxim 25% în plus, reglabil în procesul de achiziție). Din anexa de costuri, nu ar strica, totuși, o întrebare: de ce diferă liniile 5 și 12: straniu că centrul de date secundar 2 costă mai mult decât centrul de date principal 2. În rest, costurile sunt ok pentru un Tier IV cloud.", a precizat sursa citată.

Ce câștigă o firmă privată dintr-un proiect de cloud în parteneriat public privat și ce costuri ar avea statul?

Un astfel de proiect de PPP s-a luat în calcul în 2017 și s-ar fi realizat dacă nu ar fi căzut Guvernul Grindeanu, susține sursa citată.

  • "În general, în astfel de proiecte de PPP costurile se pot împărți astfel:
  • 1. Statul vine cu terenul, susține costurile clădirilor (inclusiv HVAC-ul (n.a Heating (H), Ventilation (V), Air conditioning (AC) -încălzire, ventilatie și aer conditionat.), pe un proiect comun agreat) și suportă costurile de operare (curent electric, securitate fizică etc).
  • 2. Privatul vine cu tehnologia și tehnica (hardware și software) și cu experții.
  • La final, statul are un cloud cu resurse asigurate de privat, dar dă la schimb privatului o bucată (jumătate, în Danemarca, de exemplu - ei au făcut cu Google), care îi costă și spre zero pentru că operarea este susținută de stat.", a mai precizat expertul IT.

3. Un alt expert IT care a dorit să-și păstreze anonimatul este de părere că PNRR-ul este lipsit de viziune, și a transmis un punct de vedere mai elaborat.

  • "Avem un plan, păcat că nu avem o viziune. PNRR (în ansamblu dar și în ceea ce privește transformarea digitală) este o compilație de proiecte și măsuri propuse cel mai probabil de diversele servicii secrete și de anumite grupuri de interese private. Nu degeaba dl. Câțu face trimitere la „specialiști” când este întrebat despre digitalizare.
  • Referitor la sumele prevăzute pentru infrastructura de tip cloud, tot ce trebuie înțeles este că nu au sens decât din punct de vedere al achiziției de echipamente și licențe. Cu alte cuvinte, ele nu reflectă serviciile electronice necesare, cantitatea sau calitatea acestora și nici numărul de cetățeni care vor beneficia de acestea – iar asta este extrem de periculos pentru că permite și chiar invită riscul realizării unei investiții supradimensionate nevoilor.
  • Faptul că sumele sunt structurate în categorii de tip “realizare centru de date”, „infrastructură centru de date”, și apoi separat licențele pentru sisteme de operare, baze de date etc., relevă faptul că statul știe deja ce costuri sunt, deși nu știe ce servicii va presta și către câți utilizatori. Am mai văzut și în trecut aceeași abordare și în cadrul altor proiecte de succes răsunător precum eRomânia. O parte însemnată din ceea ce înseamnă conceptul de cloud este de eliminarea costurilor inutile prin dimensionare elastică și on-demand a infrastructurii, în funcție de cerere.
  • La noi, infrastructura pare bătută în cuie și cunoscută apriori. Asta ca să nu punem la socoteală și faptul că toate sumele se opresc în 2025 și nu există nicio indicație cu privire la sursa finanțării după 2025. În loc să lase companiile private care știu să facă cloud și care au experiență dovedită de către piață, statul se substituie acestora și creează un cadru rigid pentru finanțarea acestui cloud, în perfectă contradicție cu conceptul de elasticitate.
  • Nu numai asta, dar statul, deși nu are nicio experiență reală în realizarea de infrastructuri cloud și în livrarea de I/P/SaaS către clienți își propune să gestioneze o bucată însemnată din construcția și managementul infrastructurii. Din păcate, statul nu are nici know-how-ul și nici capacitatea de a face ce și-a propus să facă. Singura abordare viabilă ar fi negocierea unui contract strategic de tip PPP, pe o sumă macro (fără indicații cu privire structura alocării fondurilor) și selectarea a unul sau doi furnizori globali de astfel de servicii care să gestioneze implementarea și livrarea serviciilor în conformitate cu cerințele impuse de stat.
  • Practic, statul nu ar trebui să facă micro-management ci ar trebui să trateze cloud-ul ca pe un blackbox pentru care să definească doar intrările și ieșirile, fără să își dea cu părerea despre ce ar trebui să conțină acest blackbox sau despre mecanismele prin care se ajunge de la input-uri la output-uri.
  • Prin contrast, abordarea prezentată în PNRR este similară cu construcția unei case în care acoperișul stă la bază, fundația stă deasupra, iar materialele de construcție necesare sunt bugetate înainte de a exista un proiect tehnic.", a precizat pentru HotNews.ro sursa citată.

4. Andrei Nicoară, un alt expert în servicii de e-guvernare, a tratat recent pe Contributors.ro
subiectul cloud-ului guvernamental. Acesta susține că UE a început să pună accent pe conceptul de cloud suveran în contextul răboiului comercial SUA-China.

  • "Odată cu activarea armelor economice de tip embargo tehnologic de către SUA împotriva Chinei, Uniunea Europeană și-a descoperit vulnerabilitatea strategică și a introdus în discursul public conceptul de cloud suveran.
  • Viziunea sa cuprinde o rețea de centre de date guvernamentale, în fiecare stat membru, interoperabile și capabile să preia din mers activitatea unui membru dacă acesta suferă un incident catastrofic, toate fiind bazate pe tehnologie hardware și software produsă de companii aflate 100% sub jurisdicție europeană.
  • Cum administrația americană și-a dovedit controlul asupra activității companiilor americane cu activitate și filiale în Europa, prin legislația CLOUD Act, există un proces de îndepărtare a acestora din zona guvernamentală europeană bazat pe apariția unui standard de evaluare, în lucru la ENISA (agenția UE răspunzătoare de securitatea rețelelor informatice), a serviciilor de cloud, precum și pe un efort privat al unor companii cu rădăcini europene de completare a portofoliului de tehnologii necesare (proiectul GAIA-X).", susține Andrei Nicoară.

O altă problemă dificilă, în opinia acestuia, este identificarea ” echipei tehnice de înaltă calificare” pentru acest cloud. Deși legislativ ar avea misiunea să ofere aceste servicii ADR nu a acumulat astfel de competențe tehnice, iar CNIF nu a alocat resurse, în realitate singura instituție care oferă în mod curent servicii de centru de date și IaaS pentru instituțiile publice este STS. (..)

Oferirea de servicii de tip PaaS și SaaS de către STS ar muta responsabilitatea asupra unei părți semnificative de activitate guvernamentală din zona SRI – Cert-RO către STS afectând o activitate mult mai complexă decât zona de cyber-security și astfel a suferit, în timp, blocaje mai mult sau mai puțin transparente.

Recurgerea la operarea cloud-ului guvernamental de către un operator privat ar putea fi securizată prin metode specifice însă ar fi, probabil, primită negativ de populație atrăgând costuri politice", spune acesta.

Andrei Nicoară a dat și câteva exemple de centre de date implementate în România.

"În 2010, ce-i drept cu beneficiar și antreprenor care se cunoșteau bine știind clar ce-și doresc și sub auspiciile unei piețe a construcțiilor mai ieftină, OMV-Petrom a construit în Dămăroaia un complex ce conține cel mai mare centru de date din România, de 1000 mp / 3MW, și birouri pentru 2.500 de oameni cu 130 milioane euro (locație de o dimensiune potrivită pentru a susține întreg IT-ul guvernamental).

Mai recent, în 2020, Telekom a amenajat spații pre-existente ca centru de date pentru 300 de rack-uri cu 3,5 milioane de euro. Deși echipamentele IT sunt preponderente în costul unui cloud existența unor referințe interne de acest gen și internaționale a limitat istoric inițiativele românești de cloud guvernamental la zone periferice, cu sume statistic plauzibile și fragilitate a serviciilor oferite, putând enumera aici cloud-ul ICI de 17 milioane euro și inițiativa ADR de 40 de milioane.", a mai scris Andrei Nicoară.

  • HotNews.ro a solicitat un punct de vedere și de la STS cu privire la costurile de 500 de milioane euro estimate pentru cloud-ul guvernamental și vom reveni cu răspunsuri imediat ce le vom primi.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















9402 vizualizari

  • +6 (12 voturi)    
    o parere nu neaparat despre cloud (Miercuri, 9 iunie 2021, 7:11)

    ..13 [utilizator]

    Si mie mi se pare ca PNRR nu are o viziune din pacate.

    dintre punctele de vedere prezentate cel mai aproape de mine este punctul de vedere al expertului 3.

    Incerc sa inteleg de unde vine lipsa de viziune: nu exista proiecte care sa fie agreate, exista in marea majoirtate, la toate partidele, o dorinta de acaparare a puterii si cam atat, fara sa lase loc unei viziuni, unor planuri care, este drept, nu se construiesc de azi pe maine.

    Partidele, in general dar in special unul, si aici fac o referire destul de directa la USRPLus, fara sa aiba o doctrina, niste principiile pe care sa le sustina constant se pierd in maruntisuri si nu reusesc sa articuleze ansamblul. Alte partide, desi par sa aiba o doctrina, nu o prea aplica pentru interesul pentru ciolanul propriu este mai important decat doctrina care nu pare sa hraneasca membrii proprii de partid.

    pare ca inca nu stim ce vrem cu adevarat ca natiune.
    RO pare ca e o gaina fara cap intr-o gradina mare(UE)
    • +2 (4 voturi)    
      Treaba cu doctrina e un pic fortata (Miercuri, 9 iunie 2021, 8:48)

      Maspp [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      Nu cred ca doctrina e problema aici ci lipsa unor oameni cu cap la nivelul guvernului. Singurul care mi se pare ca are creier si e in stare sa organizeze ceva e Catalin Drula la Transporturi. In rest,absolut toti sunt o catastrofa. Uita-te cum plimba legea pensiilor ca pe sfintele moaste. Lipsa de strategie si viziune e generalizata. In fapt, culmea e ca nici nu e atat de complicat. Guvernul trebuie sa spuna ce vrea ( ma rog institutiile din subordine) si apoi firma privata care va implementa tot va trebui sa se ocupe de tot ce inseamna management, micromanagement, implementare software, datacenters. Dar astia nu sunt in stare sa spuna ce cerinte au de la sistemul asta, ce vor sa faca cu el. Si in plus, ca sa faci un mamut din asta, trebuie sa ai pe cineva cu putere de decizie in guvern si care sa controleze tot proiectul cap-coada. Ori cine sa faca asta ? Cine sa aiba autoritatea asta ? Cine sa puna la munca toate institutiile pentru a raspunde oricaror intrebari de la firma care a castigat proiectul ? Cine sa fie capabil sa puna niste termene ?
      • +1 (5 voturi)    
        Proiectele se fac incepand de la functionaliti (Miercuri, 9 iunie 2021, 10:12)

        mihaiAlt [utilizator] i-a raspuns lui Maspp

        1. Proiectele se fac incepand cu prezentarea valorii adaugate si functionalitatilor exacte, nu cu baze de date etc.
        2. Cloud inseamna mai ieftin. Lasi furnizorul sa se ocupe de infrastructura, tu te concentrezi pe aplicatii.
        3. In cloud, la moda este serverless adica nu mai ai nevoie nici de hardware, nici de sisteme de operare, baze de date ci platesti doar cat si cand ai nevoie. O dimensionare corecta a unor servicii invocate mai rar ca serverless salveaza o gramada de bani investiti fara return on investment.
        4. Suma de 500 milioane ar trebui investita in principal in folosirea cloud-ului unui(or) furnizor(i), poate un cloud propriu foarte foarte mic unde chiar e critic sa ai 100% control si restul pentru multe aplicatii MICI cu valoare evidenta (in nici un caz proiecte mari care sa esueze sau sa nu fie folosite ulterior) pentru toate autoritatile si cetatenii din tara:
        - platforma online pentru actualizarea resedintei, vizei de flotant
        - platforma monitorizare calitate aer care sa ofere API's pentru adaugare si extractie date, rapoarte.
        - platforma online pentru integrarea serviciilor medicale de stat si private cu cardul de sanatate ex. statul incaseaza contributia de sanatate, nu-mi mai cere nimeni adeverinte de la angajator inutile.
        - sistem inteligent de coordonare a traficului usor de integrat de catre orice localitate odata ce-si monteaza camere in intersectii.
        - sistem de notificare devreme in caz de seism puternic pentru cei care accepta fac un curs de educatie care sa-i invete cum sa foloseasca cele 7 secunde.
        - InspectorulPadurii 2.0 urmarire cu sute de camere video mobile a camionelor de lemne si confirmare online cantitate reala vs scriptic.
        - radare fixe si mobile in localitati si amenzi online.
        - sistem de urmarire in timp real al transportului public usor de folosit de catre orice localitate care monteaza senzori GPS pe mijloacele de transport.
        Preturi corecte si contracte cu firme chiar si mici si noi bazata doar pe CV-uri, certificari IT, studii
        • +1 (1 vot)    
          ... (Miercuri, 9 iunie 2021, 12:48)

          cartograful [utilizator] i-a raspuns lui mihaiAlt

          cel mai "fain" la cloud e ca poate sa pice cand ai nevoie de el mai mult.
          https://economie.hotnews.ro/stiri-it-24848475-fastly-pana-globala-internet-probleme-site-uriri.htm
          Aici nu e problema ca nu poti sa vezi saitul preferat, sau sa vezi ce-a mai postat vecina sau sa nu poti comanda mancare online dar ce facem cand pica aplicatii critice?
  • -5 (7 voturi)    
    Meritele oamenilor (Miercuri, 9 iunie 2021, 8:32)

    Casargoz [utilizator]

    E bine ca exista transparenta. In ceea ce priveste anumiti consilieri ar trebui ca articolul sa puncteze meritul deosebit al acestora pentru promovarea cloudului la STS, chiar daca si-a dat demisia de curand unul din consilieri a avut o contributie determinanta mai ales ca de-a lungul anilor a fost consilier sau consultant sau expert atat pentru guvernele PSD cat si pentru guvernarea Ciolos dar si in actuala guvernare. Domnul AN este tatal cloudului din PNRR si va fi obligat sa traiasca cu acest succes si sa si-l asume. este mult prea modest in acest articol. A promovat creat si acum a criticat acest proiect.


    Ce nu inteleg, si asta nu are legatura cu PNRR sau cloud este de ce cineva alege protectia anonimatului? Exista repercursiuni daca vorbesti liber ? :)
    Domnul AJ a propus o abordare mai mult decat liberala, de ce ii este frica?
    • +2 (2 voturi)    
      in niciun caz (Miercuri, 9 iunie 2021, 11:34)

      g01an [utilizator] i-a raspuns lui Casargoz

      eu unul m-am convins de ce poate face STS cu aplicatia pentru gestiunea vaccinarilor. au pus la dispozitie un sistem informatic care are cateva mii de utilizatori activi la cateva minute si cu toate astea PICA si problema nu se rezolva pana nu incepeau oamenii de la centrul de vaccinare sa dea telefoane.

      asa nu, in niciun caz nu avem nevoie de acest nivel de oligofrenie. avem nevoie de fix opusul a tot ce au demonstrat ei ca pot face.

      daca tot facem ceva, trebuie sa cream un sistem informatic la nivelul anului 2025, nu 2000 si care chiar sa mearga, ceea ce STS nu a demonstrat ca este in stare sa livreze desi insista sa se bage pe fir, dar se baga in chestiuni pentru care nu are know how si capacitate de lucru. sunt chestiuni tehnice care ii depasesc desi ar trebui sa fie TRIVIALE in anul de gratie 20-20.
  • +8 (14 voturi)    
    Dacă cei care au fundamentat proiectul (Miercuri, 9 iunie 2021, 8:39)

    Rescator [utilizator]

    sunt *specialiștii* de la STS este clar cș avem în
    față o megaexcrocherie .Mă mir că nu au fixat,din pix,
    suma de 1 miliard de euro.Dacă s-ar face o analiză
    profesionistă și cinstită asupra prăduirii banului public de către STS ,începând din 1991 și până
    astăzi,ne-am îngrozi.Asta se întâmplă pentru că nimeni nu a controlat și nu controlează această gaură
    neagră,care și-a depășit cu mult atribuțiunile stabilite
    de legea de funcționare.De aceia nu sunt bani pentru
    alocațiile copiiilor.
  • 0 (6 voturi)    
    Comparatia cu OMV si Telekom (Miercuri, 9 iunie 2021, 9:36)

    Adrian C. [utilizator]

    Pentru a compara 2 centre de date ca pret, trebuie ca ele sa fie de acelasi tip: Tier 1,2,3 sau 4.

    Tier 4 (cum se vrea sa se face acesta prin PNRR) e cel mai scump, si mai scump de 2 ori decat unul Tier 3:

    https://phoenixnap.com/blog/data-center-tiers-classification

    Nu cred ca centrul OMV este Tier 4, poate nici Tier 3.
    • +2 (2 voturi)    
      Centre de date, cloud si restul (Miercuri, 9 iunie 2021, 13:34)

      local observer [utilizator] i-a raspuns lui Adrian C.

      Certificările de tip ”Tier” privesc doar partea de construcție, alimentare cu energie, climatizare, conectivitate - in Romania au plătit pentru certificare de design ( atenție, nu de construcție), doar societatea bancară Transfond ). Lista este publica la https://uptimeinstitute.com/tier-certification/tier-certification-list. Centrul de date OMV, este ”la nivel” Tier3, dar nu a avut cum sa coste 130mil Euro. Aceasta suma poate sa fie valida pentru tot Petrom-City, nu si pentru hala de 1000mp, care are maxim 1MW. Cel mai probabil ca prețul a fost in jurul sumei de 5-6 mil Euro. Centrul de date OMV a fost bun la vremea lui, acum are o vechime de peste 10 ani si este depășit atât ca tehnologie cat si din punct de vedere operational. Telekom a renovat o centrala telefonica de cartier din Cluj, o decizie corecta pentru nevoile serviciilor de hosting, dar doar atât. Expertiza in Ro in materie de DC nu se afla in mana operatorilor de telecom sau a întreprinderilor, ci este deținuta de câteva companii cu vechime: NXDATA, GTS, VOXILITY, M247 ca operatori sau Innova(Synotech), TEMA si NXDATA ca si constructori. Restul sunt prea mici sau nu știu despre ce este vorba.
      • +2 (2 voturi)    
        petrom = 20 mil (Miercuri, 9 iunie 2021, 15:33)

        anick [utilizator] i-a raspuns lui local observer

        La Petrom City, costul DC a fost pe la 20 mil, restul pana la 120 au fost cladirile de birouri. Sa nu uitam ca au o centrala electrica pe gaz, proprie, de 5MW.
  • +1 (5 voturi)    
    Sunt siguri baietii… (Miercuri, 9 iunie 2021, 10:11)

    Xzolo [utilizator]

    Nu le-a dat cu rest la alcatuirea sumei. Este cu dedicatie :500 milioane EURO . Nu tu 478 milioane sau 562 milioane. FIX 500 . Si multi au iesit din schema ,ca banii acestia nu sunt de ajuns sa faca vile ,case ,masini la orice functionar periferic.
    De ceva din acesti bani vor face ceva care sa arate ca s-a dorit ,ca sa facut dar ca nu functioneaza.
    Si daca se va reusi ceva incropit acolo in “cloud”,unii baieti vor sta la butoane,ca asa este in Romania.
    Cine va controla ce face LA PIOVRA .Nimeni nu-si pune pielea in bat .Peste 5 ani o sa zica ca le mai trebuie inca 500 milioane Euro sa schimbe rot echipamentul ,ca este deja depasit. Bineinteles atunci va fi un alt Catu cu alt pix si alta echipa de sugaci in spate. Nimeni nu raspunde si nu este tras la raspundere.Poporul sta neputincios si se uita ,ofteaza si merge mai departe in aceeasi saracie.Castele din India s-au mutat aici.
  • +4 (6 voturi)    
    Nu amestecati mere cu pere (Miercuri, 9 iunie 2021, 10:16)

    Vaka [utilizator]

    In Polonia sau Grecia Microsoft instalreaza niste noi datacenters pentru cloud-ul lor. Motivul este acela de a aduce in cloud (O365/Azure) clienti care se afla sub diferite reguli si restrictii care cer explicit ca datele lor sa se afle pe teritoriul national - bancile sunt un exemplu in acest sens.

    Cloud guvernamental este cu totul altceva. Iar ce spune expertul care a dorit sa isi pastreze anonimatul, absolut corect, tabelele publicate de STS vorbesc despre o mana de servere cu sistem de operare intr-un rack. Separarea pe beneficiari mici, medii si mari indica o lipsa totala de intelegere a ce inseamna cloud si servicii de acest tip.

    Si in ultimul rand, sunt mii de romani care lucreaza in IT in companii mari si foarte mari, cu extrem de multa experienta si background, mult peste parazitii de la STS care ar putea sa faca conceapa si sa proiecteze o solutie adevarata nu hotia de mai sus.....
  • +8 (8 voturi)    
    Banii europeni sunt o vaca de muls (Miercuri, 9 iunie 2021, 10:20)

    clement234 [utilizator]

    STS a dat costuri de la Zero, de la cladire, hale, pana la tras fibra optica si angajat oameni noi, dar STS are deja mare parte din infrastructura care este scalabila si nu se justifica suma totala de 500 milioane euro. Ma mir ca in estimari nu au trecut si utilitatile apa + canal, sa mai umfle costurile.

    PNRR a devenit o vaca de muls pentru smecherii care au contracte cu guvernul si fiecare isi trage o felie, la fel cum a fost cu eRomania cu Siveco, Teamnet, Omnilogic si HP.

    Intre timp spagarii Costel Alexe si Mihai Chirica inca sunt tolerati de PNL, Florin Citu si presedintele Klaus Iohannis.
  • +1 (3 voturi)    
    da cu virgula (Miercuri, 9 iunie 2021, 11:21)

    Adr1@n [utilizator]

    comparatia cu gigantii IT este eronata daca nu luati in calcul si faptul ca numarul de utilizatori concurenti pe care ii deservesc aceste companii din fiecare datacenter este de sute sau mii de ori mai mare decat orice va face Romania pentru institutiile interne. iar costurile gigantilor scaleaza previzibil cu sarcina de lucru.

    faptul ca pretul sare de la 45 la 500 milioane euro nu mira. partea statului roman ar fi 10% la care se adauga fondurile europene. daca o astfel de suma asigura implementarea initiala si costurile de mentenanta + modificari ulterioare pe 10 ani, nu mi s-ar mai parea mult la ce se intampla prin Europa in privinta contractelor publice. doar ca ce se intampla in Europa nu este tocmai corect, iar in Romania este posibil sa ramanem cu un mare nimic dupa 1/2 miliard cheltuit si multi ani in care nu avem nimic.

    ca idee, 30 de milioane euro pe an iti asigura costurile de functionare ale unei filiale cu 4-5 sute de ingineri platiti la nivel de salarii occidentale si incluzand toata partea logistica, tot ce au nevoie sa livreze un sistem de sute de ori mai performant decat orice ar putea avea nevoie institutiile statului roman. asta daca ar munci pentru un produs privat B2B, cu clienti privati adica (dar ar putea sustine sute de astfel de clienti). contractorii guvernelor europene nu opereaza eficient, in schimb.
    • 0 (2 voturi)    
      bugeatul national suporta 50% (Miercuri, 9 iunie 2021, 11:49)

      anick [utilizator] i-a raspuns lui Adr1@n

      Jumatate din valoarea investitiei este imprumut, deci cota de cofinantare este 50%, nu 10%.
    • +1 (1 vot)    
      corect, de asta ziceam de proiecte mici si CV-uri (Miercuri, 9 iunie 2021, 11:54)

      mihaiAlt [utilizator] i-a raspuns lui Adr1@n

      Poti sa faci zece proiecte mari cu sume uriase din care o mare parte sunt prea complicate, greu de utilizat pentru beneficiul care-l aduc desi le-ai facut cu grupuri IT mari dar la care ai platit in principal numele, infrastructura, hartogaria si structuri mari de management.
      SAU
      Pornesti de la nevoi specifice, descrii foarte bine rezultatul si beneficiul final, angajezi niste arhitecti IT inteligenti si pasionati de rezultatul final si platesti doar sume mult mai mici strict pe CV-uri, certificari IT ale unor firme mai mici. Si folosesti doar cloud public sau un model hybrid unde proiectia costurilor si securitatea datelor nu justifica investitii in cloud guvernamental. Adica separi foarte bine aplicatiile si datele care pot merge in cloud public.
      • -2 (2 voturi)    
        . (Miercuri, 9 iunie 2021, 20:31)

        Adr1@n [utilizator] i-a raspuns lui mihaiAlt

        exista alternative viabile la cloudul public si anume sa contractezi aceiasi firma sa-ti recreeze infrastructura, in locatia si pe hardware-ul detinut de tine. practic, ai toate beneficiile folosirii unei tehnologii bine cunoscute si documentate, dar niciunul din riscurile de "privacy" si garantia ca cel putin infrastructura va fi 100% functionala.


        dar repet, solutia necesara este mult prea mica ca volum total de stocare si de transfer pentru a se pune problema de "datacentere", au nevoie de maxim cateva sute de servere, cu putina competenta probabil ca s-ar putea duce la doar cateva zeci de servere, maxim 100 si ceva, plus echipamentul de retelistica.
  • 0 (4 voturi)    
    Cumulus si la drept vorbind... (Miercuri, 9 iunie 2021, 11:51)

    Orbu_Braila [utilizator]

    Viziunea liberala e mai innorata si mai cu averse decat cea social democrata.
  • -3 (3 voturi)    
    PaaS este numai daca.. (Miercuri, 9 iunie 2021, 12:07)

    Ozymankos [utilizator]

    ai Infrastructure as a Service
    si Microsoft Azure si Amazon si atatia altii se bazeaza pe IaaS

    noi trebuie sa avem servere deocamdata pe care trebuie sa le cumparam
    moda o fi cu PaaS da numa daca iti faci cont pe Azure si platesti o gramada de bani pe luna in fiece luna

    eu am avut initial ideea de Democratie Virtuala inca din 99 dezvoltata pe site-urile mele cele 9 cand erau inca active
    si mai apoi in proiectul E-Romania

    acuma se face,e bine ca se face si acuma desi e f tarziu si numai la imboldul UE
    da e adevarat ca trebuie sa pornim de la nurmarul de cetateni ,cei 19 milioane sau 18
    si de acolo sa dezvoltam


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by