Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Eveniment PwC România

VIDEO Green Deal: Impactul pentru sectorul energiei și economie - Transformare profundă, investiții anuale de 5-7% din PIB, costuri în creștere

de     PwC România
Miercuri, 12 mai 2021, 10:26 Blogul PwC Romania


Eveniment PwC România - Green Deal
Foto: PwC România
Evenimentul ”Green Deal: Impactul pentru sectorul energiei și economie”, organizat de PwC România, s-a încheiat. Intrați în articol pentru înregistrare și principalele declarații ale vorbitorilor. Au participat Dan Drăgan, secretar de stat la Ministerul Energiei, Lăcrămioara Diaconu Pințea, membră a directoratului Complexului Energetic Oltenia, Ștefan Gadola, CEO Energobit, Eric Stab, CEO Engie, Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România, Dinu Bumbăcea, Partener și Lider Consultanță pentru Afaceri PwC România, Monica Biota, Andreea Mitiriță și Sorin Petre, Parteneri PwC România.

Urmăriți înregistrarea evenimentul aici:


Principalele declarații

Ionuț Simion: Prin acest pact ecologic european pe care toți îl cunoaștem sub denumirea de Green Deal, Uniunea Europeană își propune ca până în 2030 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu minimul de 55% și totodată să asigure creșterea ponderii energiei din surse regenerabile cu peste 30%. În acest mod ar urma să aibă loc tranziția către o economie sustenabilă, incluzând și tranziția de la cărbune și combustibil fosil la energie din surse regenerabile. Mai mult, la nivelul UE ideea folosirii combustibililor fosili, și aici mă refer în mod particular la gazele naturale drept combustibil de tranziție de la cărbune, a fost acceptată marginal.

În România gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară, cărbunele fiind cea mai importantă resursă în componenta mixului energetic la nivel național. În acest context, tranziția energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon și energie din resurse regenerabile ar trebui să se alinieze la obligațiile asumate la nivel european, dar să țină cont și de obligațiile asumate la nivel național, respectiv de a asigura această energie din surse regenerabile la un cost care nu este excesiv, pe care și-l pot permite consumatorii.

Având în vedere provocările acestei tranziții, UE a creat și a pus la dispoziție un mecanism de finanțare, Fondul pentru tranziție justă, care oferă o sumă importantă de 17,5 miliarde de euro pentru a finanța investițiile către o industrie sustenabilă. În plus, peste o treime din mecanismul redresare și reziliență, instrumentul care să asigure o relansarea economiei europene în urma pandemiei, vizează investiții pentru îndeplinirea țintelor climatice.

Dinu Bumbăcea: Tranziția sau direcția pe care am pornit este un drum fără întoarcere. Nu avem speranța că lucrurile vor încetini, din contră vor accelera. Dar pe termen scurt, atât timp cât nu putem echilibra sistemul energetic național, atâta vreme cât prețurile certificatelor de CO2 s-au modificat, înseamnă că în fapt costul producerii energiei electrice pe mixul energetic pe care îl avem în România este în creștere. Prețul energiei electrice și al gazelor naturale este în creștere și din alte mecanisme de piață. Ceea ce înseamnă că pe termen scurt, până când vom rezolva problemele de stocare sau vom avea mai multe panouri fotovoltaice, este foarte probabil ca prețul să crească, cu impact asupra marilor consumatori de energie electrică.

Dan Drăgan: Observ că există interes, deschidere și intenția de a ne dezvolta în paradigma Green Deal-ului, în paradigma trecerii de la o economie cu emisii relativ ridicate de CO2, către o economie sustenabilă mai verde. România susține pragul de reducere cu 55% de emisii de CO2 pentru anul 2030 și totodată neutralitatea climatică până la nivelul anului 2050. În acest sens, la nivelul Ministerului Energiei a fost elaborată o strategie și un Plan Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice. Strategia se află în etapa de avizare instituțională, iar planul va urma aceeași procedură.

În PNIESC ne-am asumat o țintă de 30,7% la nivelul anului 2030, care presupune instalarea unor capacități noi de producție care să utilizeze surse regenerabile de 6,9 GW. Această capacitate va fi instalată în această decadă, având la bază mai mulți piloni. Unul va fi adaptarea cadrului legislativ și de reglementare pentru a facilita noi capacități de producție. Al doilea va fi punerea la dispoziția actorilor din piață prin diverse mecanisme financiare a unor resurse impresionante, iar al treilea aspect important este creșterea factorilor de capacitate pe diverse tehnologii.

Fondurile vor fi alocate pe o perioadă semnificativă. S-a reușit anul trecut implementarea unei scheme de suport prin care compensăm o parte din creșterea prețului la energie din cauza creșterii certificatelor CO2 cu impact pe consumatorii energointensivi. Această schemă va continua.

Avem Fondul de Modernizare care se desfășoară pe mai bine de 10 ani, special pentru a face această trecere de la o industrie energetică bazată pe combustibili fosili la partea regenerabilă. Sunt alocate drepturi de emisie către România, la valoarea actuală de 50 de euro pe certificate de CO2, valoarea fondului ridicându-se la 9 miliarde de euro. Fondurile vor fi alocate pe următorii 10 ani.

Din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 30% trebuie să se ducă la componenta verde. Partea pe care o va administra Ministerul Energiei va fi împărțită în două componente: una de transformare a producției de energie electrică către o producție mai verde și digitalizare, a doua pentru dezvoltarea rețelei de gaze, pregătite pentru a putea face față inserției de gaze decarbonate, în special Hidrogenul. Mai sunt fondurile de coeziune, Fondul de Tranziție Justă, cu o valoare de 1,9 miliarde de euro, mecanismul de împrumuturi private care ajunge la nivelul UE la 40 de miliarde de euro și mecanismul pentru investiții dedicate sectorului public în acest mecanism pentru tranziții juste.

Lăcrămioara Diaconu Pințea: Avem în față o misiune foarte grea, nu doar pentru România, ci pentru toată Europa. Când a venit pandemia am crezut că va fi o relaxare, dar din contră ținta pentru 2030 a fost întărită și chiar s-a dus la 55%. Ce am văzut în ultimul timp a fost că prețul certificatelor CO2 s-a dublat. La începutul pandemiei era 18-20 euro pe certificat, astăzi este 55 de euro. În România investițiile în sector se vor ridica la 5-7% din PIB anual.

Avem nevoie de ajutor de stat pentru certificatele de CO2. Anul trecut am avut nevoie de 250 de milioane euro, anul acesta am accesat 241 de milioane de euro, în condiţiile în care compania a venit cu alte 70 milioane, pentru a acoperi costul total de 315 milioane. În total vorbim de un miliard de euro pe care CE Oltenia i-a cheltuit în ultimii ani pentru acest CO2, pentru a face faţă costului tranziţiei şi încă n-am început să discutăm despre celelalte costuri.

Nu trebuie să ne uităm doar la sectorul energetic. Această tranziție trebuie orchestrată la nivel macro, nu numai de autorități. Este nevoie de un dirijor și o coerență.

Ar trebui să renunțăm la contracte pe preț fix, deoarece suntem într-o piață volatilă. La sfârșitul anului trecut am avut un preț al gazului foarte mic și acum este de două ori mai mare.

Toată această tranziție energetică impactează oamenii. Este o responsabilitate pe care o avem noi companiile și guvernul, să ne gandim cine va face investițiile, cu ce oameni vom face această transformare economică, că nu va fi doar o transformare energetică. Este un fel de coaliție pe care trebuie să o creăm pentru a asigura calificările și nivelul de performanțe necesare pentru aceste proiecte.

În următorii ani va ploua cu bani în sectorul energetic din România. De când sunt eu în sector, am văzut multe strategii care au rămas prăfuite pe raft, pentru că nu au avut finanţare. E foarte bine că plouă cu bani, dar ar trebui să o luăm ca pe o ameninţare, dacă nu avem o coerenţă în a implementa aceste proiecte. Trebuie să spunem adevărul: multe companii nu ştiu să implementeze proiecte, iar aici avem un caz nefericit, ştie toată lumea, la Iernut, care arată: unu, dacă nu ai resurse şi o planificare bună a proiectelor de investiţii, degeaba ai bani şi doi, lipsa resurselor, atât cele calificate, care să te asiste, cum este un owner engineer, dar în acelaşi timp şi resursa umană de-a lungul proiectului, de la project management, unde avem deficit în ţară, la constructori. Gândiţi-vă că vom avea zeci, sute de proiecte care se construiesc în acelaşi timp, iar la Iernut au avut problema asta.

CE Oltenia şi-a propus realizarea unor centrale noi 2.000 de MW noi pe gaze şi fotovoltaice şi deja am organizat consultări de piaţă pentru owner engineer. Să nu ne imaginăm că toate aceste proiecte se vor face doar pentru că există finanţare.

Ștefan Gadola: Ținta impusă de UE pentru energie regenerabilă a fost atinsă pentru 2020, chiar depășită. Este nevoie de o strategie, de a dezvolta proiecte de energie regenerabilă. Trebuie să vedem cum le integrăm. Este neapărat nevoie să gândim nu numai proceduri, ci și stocarea acestei energii.

Pentru a dezvolta proiecte de energie regenerabilă este este nevoie nu numai producerea de energie, ci și de stocare. Din păcate, nu văd firme care să producă pentru această industrie: spre exemplu firme care să producă panouri fotovoltaice sau turbine. Nu producem nimic. Foarte multe lucruri le importăm. Există programe prin care s-ar putea dezvolta fabrici în România. Chiar s-ar impune să facem acest lucru.

Pentru investiții avem nevoie de o legislație clară, nu poți să investești milioane de euro și pe parcurs să se schimbe regulile jocului și să pierzi investițiile.

Eric Stab: Pactul Green Deal este o revoluție care implică o transformare profundă economică și a sectorului energetic. O parte importantă din consumul de energie provine din combustibil fosil pentru care trebuie găsit un substitut pe termen lung și alocate investiții pe măsură. De curând Consiliul Investitorilor Străini a estimat că investițiile în sectorul energetic, dacă facem totul pentru a implementa această transformare, ar reprezenta 70 de miliarde de euro în următorii 10 ani. Vorbim despre sume uriașe. În același timp Green Deal este o oportunitate pentru România pentru a-și moderniza sectorul energetic.

În România există un potențial uriaș pentru eficiența energetică. Din experiența noastră există un potențial de a economisi energie estimat la 15-30%. Prin scăderea temperaturii de confort în casele noastre pe durata iernii de la 23 de grade Celsius la 21 de grade Celsius, cât este la nivel european, economia ar fi de 15%.

Aceasta a fost ultima dintr-o serie de cinci dezbateri pe teme esențiale pentru mediul de afaceri pe care PwC România le-a organizat în perioada martie-mai 2021, an în care aniversează 30 de ani de activitate pe piața locală.

Evenimentele anterioare au abordat investițiile, digitalizarea companiilor și a administrației publice, educația și forța de muncă, politicile fiscale și pot fi văzute aici, aici, aici si aici.




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














4406 vizualizari


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by