Actualizat acum

​VIDEO REPORTAJ Cum se face penicilina (II)

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Marţi, 4 iunie 2019, 9:42 Economie | Companii


Laboratorul Antibiotice Iasi
Foto: Captura YouTube
Din 1928, de când a fost descoperită de Alexander Fleming, penicilina a salvat milioane de vieți. Măcar o dată în viață fiecare dintre noi a luat acest medicament minune. Puțini știu însă că penicilina se produce în România din 1955, la doar câțiva ani de când a început producția de masă în lume. Cum a fost descoperit acest medicament minune și cum se face, explică reprezentanții Antibiotice Iași care o produc de peste 64 de ani.
Penicilina a fost descoperită pe 28 septembrie 1928 de bacteriologul Alexander Fleming, în laboratorul său din spitalul londonez Saint Mary’s. Acesta tocmai se întorsese din vacanță și a descoperit că în unul dintre recipientele unde studia o cultură de stafilococi a apărut un mucegai verde-albăstrui care a distrus microorganismele din jur. Și-a dat seama imediat de importanța descoperirii. Iniţial, a denumit această ciupercă "mould juice" (zeamă de mucegai), iar la 7 martie 1929 i-a dat numele de "penicilină".



Totuși, a fost nevoie de mai bine de 12 ani pentru ca descoperirea lui Fleming să devină penicilina pe care o cunoaștem astăzi.

Fleming nu avea resursele necesare în laboratorul său din St. Mary și nici nu era specializat în chimie, pentru a duce mai departe descoperirea așa că a apelat la dr. Howard Florey, un expert de la Universitatea Oxford. Acesta avea relații și putea obține finanțări importante pentru a-și putea duce studiul la bun sfârșit. Unul dintre cei mai buni angajați ai lui Florey a fost Dr. Ernst Chain. Împreună, cei doi au produs o serie de culturi de mucegai din care au extras antibioticul minune.

În vara anului 1940, studiul acestora s-a concentrat pe 50 de șoareci care au fost infectați cu streptococi mortali. Jumătate dintre aceștia au murit de septicemie, în timp ce restul, care au fost injectați cu penicilină, au supraviețuit. Așa a început testarea pe oameni. Totuși, rămânea întrebarea cum se produce în masă acest antibiotic. Răspunsul a venit tot dintr-o întâmplare. Într-o zi, o asistentă din laborator a venit cu un pepene galben care era acoperit cu un soi de mucegai galben. Surpinzător, acesta s-a dovedit a fi Penicillium chrysogeum și putea produce de 200 de ori mai multă penicilină.

În 1944, primul flux de sinteza a penicilinei a fost dezvoltat in SUA, New York transformând pencilina într-un medicament salvator de vieți, disponibil pe scară largă. În 1945, ERNST CHAIN, SIR HOWARD FLOREY, SIR ALEXANDER FLEMING primesc Premiul Nobel - Fiziologie și Medicină pentru descoperirea penicilinei și efectul terapeutic al acesteia. 

În 1955 la Antibiotice Iasi se producea prima șarjă de penicilină din SE Europei. Cum a ajuns România să facă acest lucru?

"Undeva prin anii 1950 s-a discutat pentru prima dată de o fabrică de antibiotice undeva în Europa de Est, fiindcă nu discutam noi românii, discutau rușii, discuta RDG-ul, fiindcă blocul comunist trebuia să aibă și producție de penicilină. Americanii o aveau deja, au fost primii care au avut-o, care au produs la scară ușor industrializată, așa că în al doilea război mondial ei au fost favorizați de soartă. Stăpâneau infecțiile care apăreau din cauza rănilor și au putut câștiga războiul și fiindcă aveau antibiotic, penicilina. Din considerente geopolitice, liderii politici din anii '50 au luat decizia ca viitoarea fabrică de substanţe active să fie ridicată în Nord-Estul ţării, la încrucişarea drumurilor dintre Est şi Vest, cât mai aproape de zona fostei Uniuni Sovietice. A contat și faptul că în oraș deja exista exista o universitate, cu multe specializări pe biologie, chimie, Institutul Politehnic, cu multe specializări propice pentru dezvoltarea unei asemenea platforme industriale"
, a povestit pentru HotNews.ro, Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.



Inițial, cantitățile de penicilină produse erau infime. Astfel, în anul 1955, pe 11 decembrie, după 375 de ore de muncă, au fost obţinute doar 400 grame de Penicilină.


Fabrica a fost gândită inițial să producă penicilină, dar în câțiva ani și-a extins domeniul de activitate. Astfel, până în 1977 a ajuns să producă: eritromicină, oxitetraciclină, tetraciclină, etc. În anii ’80 Antibiotice exporta deja 50% din producția realizată. În comparație după modernizarea proceselor şi eficientizarea tehnologiei compania putea produce 1400 kg de peniciliă în 242 ore.

Antibiotice Iași produce și azi penicilină și derivați din aceasta, în bună parte produse injectabile. Aproape tot fluxul este mecanizat, iar oamenii care lucrează acolo poartă costume speciale pentru menținerea mediului steril.




"Zona aseptică este miezul secției de producere a antibioticelor, unde sunt echipamentele principale de producție, unde este expus produsul steril, pulberea de penicilină fiind divizată în flacoane. Personalul de acolo este calificat pentru tehnici aseptice, nicio parte a corpului nu comunică cu mediul exterior, toate procesele de spălare, sterilizare a flacoanelor, procesul de umplere aseptică sunt validate. Personalul din zonă este calificat pentru procesare aseptică. El trebuie să parcurgă o instruire teoretică, o instruire practică, apoi este monitorizat din punct de vedere microbiologic, a deprins niște tehnici speciale de manipulare a componentelor sterilizate. El este învățat cum să se deplaseze, cum să pășească printr-un spațiu aseptic, fiindcă toate astea pot avea impact asupra produsului steril", a explicat unul dintre biologii de la Antibiotice Iași.

HotNews.ro va face într-o serie de reportaje o radiografie a industriei românești și va încerca să vadă ce a mai rămas din vechile fabrici. În total vor fi analizate șase ramuri ale industriei.

Vezi aici materialele publicate până acum:






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


7085 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    M-ar interesa (Miercuri, 5 iunie 2019, 0:18)

    TheFreeOne [utilizator]

    Despre antibiotic sa stiu cum s-a ajuns la interzicerea lui fara reteta de la medic.
    • +3 (3 voturi)    
      Antibiotic (Miercuri, 5 iunie 2019, 9:08)

      Dr_Strange [utilizator] i-a raspuns lui TheFreeOne

      Problema este, 1. agentii patogeni (bacteriile, stafilococii) tind sa devina rezistenti la antibiotic, au rata de mutatie mare si la un moment dat apar tulpini care sunt rezistente la antibiotic vezi infectiile nosocomiale si bacteriile rezistente din spitale, termenul corect este coevolutie practic selectia naturala a lui Darwin accelerata, 2. oamenii i-au dupa ureche si accelereaza procesul descris mai sus, riscul de a avea tulpini rezistente, 3. s-ar parea ca e o criza in dezvoltarea de noi antibiotice prin urmare s-a recomandat folosirea cumpatata.
      Vezi si linkul de mai jos
      https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4378521/
  • +1 (1 vot)    
    Mai jos postez acelas comentariu facut la ... (Miercuri, 5 iunie 2019, 8:10)

    Lucky1 [utilizator]

    VIDEOREP (I) :

    "In prezent se prefigureaza o noua industrie de medicamente: Laboratoare spatiale, pe orbite terestre joase, pentru cristalizarea, in stare de microgravitatie, a proteinelor, considerate marea vedeta a stiintelor biologice, necesare proiectarii unor medicamente pentru aplicatii ca: artrite, boli cardiovasculare, osteoporoza, cancer si altele. Avantajul net al acestui proces complicat in spatiu extraterestru consta in obtinerea unor cristale mai mari, desi mai lent, comparativ cu cristalizarea pe Pamant, supusa vantului si fortelor de gravitatie care afecteaza negativ dimensiunea si orientarea cristalelor.

    Sigur, sunt costuri criminale pentru o astfel de cercetare dar poate o incercare de colaborare cu NASA (care conduce in prezent astfel de activitati pe Statia Spatiala Internationala) in acest domeniu nu ar strica. Succesul ar deschide porti dincolo de orice imaginatie asa ca, de ce nu?"
  • +2 (2 voturi)    
    Istoria antibioticelor este diferita (Miercuri, 5 iunie 2019, 11:48)

    Harald Hardrada [utilizator]

    Descoperirea antibioticelor ca si descoperirea sulfamidelor si altelea de rasunet (legea lui Arhinede, legea atractiei universale a lui Newton, teoria relativitatii a lui Einstein, teorema lui Pitagora, etc.) sau facut întâmplator.
    In cazul penicilienei, cel care a facut descoperirea a fost laborantul Merlin Pryce, care contaminase cutiile Petri cu mucegai. În timp ce le decontamina manual, Merlin Price observa primul fenomenul si îi atrage atentia lui Fleming ca într-o proba, în jurul unui contaminant mucegai, stafilococii fusesera toti distruti, în timp ce la o distanta mai mare de mucegai în cutia Petri bacteriile stafilococ se dezvoltasera normal si probabil era prezenta acolo o substanta noua. Fleming constata cele observate de Pryce ti exprima celebra expresie "That's funny". Ce s-ar fi intamplat daca Price, nu l-ar fi anuntat pe Fleming
    Ulterior Price a absolvit facultatea de medicina, devenind unul din cei mai mari medici si profesori universiitari de patologie ai vremii sale.
    Intrebat in 1956 la Royal Pharmaceutical Society ,,Anybody would think you discovered the mould" profesorul univ. dr.Merlin Pryce afirma fara echivoc ,,But I did". Insa premiul Nobel, l-a luat altul, l-a luat Fleming.
  • 0 (0 voturi)    
    De fapt (Miercuri, 5 iunie 2019, 13:18)

    consumator2 [utilizator]

    Uitase un sandwich care putrezise langa o cutie Petri


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version