Probleme de lichiditate, indicatori slabi de performanță, contracte păguboase de management. Situația prin care a trecut Electrica în cei nouă ani de la listare, timp în care a pierdut peste 20% din valoarea acțiunilor, poate fi o lecție prețioasă despre cum ar trebui gestionată Hidroelectrica de acum înainte.

Sediul HidroelectricaFoto: AGERPRES

Desigur, este foarte frumos că Hidroelectrica a ajuns în sfârșit la bursă, după mulți ani de întârzieri. Este un pas mare spre transparentizarea activității, dar aceasta nu înseamnă că gata, de acum toate problemele s-au rezolvat și compania va dudui.

Mai importante decât listarea în sine sunt lucruri precum modul în care va continua activitatea companiei de aici înainte, cine o va conduce, dar și gradul de imixtiune a politicului.

Iar în istoria recentă avem exemplul Electrica, o companie care, de asemenea, s-a listat la bursă cu surle și trâmbițe în urmă cu nouă ani, în 2014, și care anul trecut, la finalul verii, ajunsese la un pas de incapacitate de plată.

Aceasta după ce Guvernul întâziase foarte multe luni cu decontarea cererilor de plată pentru sumele compensate de la bugetul de stat din prețul energiei. Însă, dintre toți furnizorii din piață, Electrica stătea cel mai prost cu lichiditățile la acel moment.

Un alt moment când Electrica și-a arătat inferioritatea față de ceilalți furnizori din piață (Enel, E.ON și CEZ) a fost cel în care autoritățile statului au decis să compenseze o parte din factura populației. ANRE a sancționat atunci șase companii, Electrica primind cea mai mare amendă, de 120.000 de lei, pentru că nu a avut capacitatea de a se conforma în scurt timp schimbărilor, iar consumatorii au fost afectați.

Și pe partea de distribuție, compania este la coada clasamentului, după cum arată indicatorii de performanță. Potrivit datelor ANRE, la nivelul anului 2021, două dintre cele trei companii de distribuție din grupul Electrica înregistrau cele mai lungi pene de curent, respectiv 167 minute/an pentru fiecare client, în medie, în cazul DEER Muntenia Nord și 157 min/an pentru Transilvania Sud.

Spre comparație, cea mai bună performanță a fost de 88 minute (Delgaz Grid din grupul E.ON), deci la jumătate față de Muntenia Nord.

În luna mai 2022, Corina Popescu, directorul general de atunci al Electrica, a fost demisă cu unanimitate de către Consiliul de Administrație. Ea a primit însă despăgubiri de 3,4 milioane de lei, întrucât a fost demisă înainte de expirarea mandatului.

De la listarea din iulie 2014, acțiunile Electrica au pierdut 21%, de la 11,2 lei pe acțiune la 8,8 lei astăzi, cu un vârf de 13,9 lei la începutul anului 2021 (când piața de electricitate a fost liberalizată total) și cu un minim de 6,1 lei în august 2022 (când în presă au fost publicate informații privind riscul ca Electrica să intre în incapacitate de plată).

“Băieții deștepți” din energie nu au dispărut

Să mai rămânem un pic în trecut și să ne amintim că și Hidroelectrica a fost în insolvență timp de doi ani (2012-2014), după ce, căpușată din toate părțile, nu a mai putut să respire.

Erau acei vestiți “băieți deștepți din energie”, care nu doar că achiziționau electricitatea produsă de Hidroelectrica la prețuri derizorii, ci și puneau Hidroelectrica să cumpere energie mult mai scumpă de la centralele pe cărbune, pentru ca apoi să le-o vândă tot lor la preț mult mai mic, cu pierderi pentru companie.

Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, atrăgea atenția într-un interviu acordat Agerpres în 2018 că băieții deștepți nu au dispărut, ci pândesc la cotitură și așteaptă să obțină din nou privilegiile pe care le-au pierdut. “Încă pândesc la cotitură şi, după cum observaţi, încă se duc lupte grele pe toate fronturile cu „băieţii deştepţi”. Să nu credeţi că au dispărut, ei există şi vor încerca în permanenţă să revină la privilegiile pe care le-au avut în trecut”, a spus Badea.

Așa că mare atenție la această “perlă a coroanei”, care, gestionată prost, ar putea să ajungă din nou într-o situație dezastruoasă, cu sau fără listarea la bursă.

În prezent, statul român (prin Ministerul Energiei) deține 80% din acțiunile Hidroelectrica și 48,7% din cele ale Electrica.