Hidroelectrica este o companie de stat care produce foarte mulți bani, în mare parte datorită politicilor Guvernului de reglementare a prețului energiei electrice în favoarea producătorului. Însă, în ciuda profiturilor record pe care le obține, de miliarde de lei, an după an, compania nu reușește să se dezvolte, nivelul investițiilor realizate fiind mult sub cele planificate. Anul trecut, gradul de realizarea a programului de investiții a fost de doar 45%, din care pe partea de dezvoltare doar 30%, potrivit unui document al companiei.
"Mizăm pe o infrastructură care a fost pusă la punct acum 30, 40, 50 sau 70 de ani"
"Eu le-am cerut să-și facă planul de investiții și am primit asigurări că și în condițiile unui dividend de 100% se vor ține de planul de investiții și îi urmăresc săptămânal", a declarat, la finalul ședinței Guvernului de joi, ministrul energiei Sebastian Burduja, întrebat de HotNews.ro de ce tot profitul companiei, de 6,3 miliarde de lei, se duce la acționari, sub formă de dividende, fără a fi păstrat nimic pentru investiții. Reamintim că Directoratul companiei a decis ca 100% din profitul companiei pe 2023 să fie transformat în dividende.
Ministrul susține că "este important să dai și un semnal investitorilor și să plătești aceste dividende", în contextul în care compania s-a listat, anul trecut, la bursă.
"Dar ei au țintă de investiții", a adăugat Burduja. Însă un raport al companiei arată că anul trecut, Hidroelectrica a respectat "ținta de investiții" doar în proporție de doar 45%. Cu un an în urmă, a stat ceva mai bine, cu un grad de realizare a investițiilor de 62%.
Investițiile sunt foarte reduse chiar și în condițiile în care infrastructura pe care se bazează compania este foarte veche, lucru recunoscut inclusiv de ministru. "Eu întotdeauna am încurajat companiile din portofoliul ministerului să investească, cu atât mai mult Hidroelectrica, unde, știți bine, mizăm pe o infrastructură care a fost pusă la punct acum 30, 40, 50 sau 70 de ani, cum se întâmplă la Vidraru, aproape 70 de ani", a precizat ministrul.
Cum s-a transformat Hidroelectrica într-o companie de pompat miliarde de lei la buget, în timp ce funcționează pe o infrastructură de acum 70 de ani
Un raport al companiei arată cât de veche este infrastructura hidroenergetică.
Hidroelectrica are în exploatare, la momentul actual, un număr de 418 hidroagregate, 21% dintre ele fiind mai vechi de 50 de ani, iar 63% fiind puse în funcțiune între anii 1974 și 2004. Doar 16% sunt puse în funcțiune sau retehnologizate după anul 2004.
Puterea instalată la hidroagregate noi sau retehnologizate în ultimii 20 de ani reprezintă doar 23%, adică niciun sfert. Aproximativ 64% reprezintă putere instalată are vechime între 20 și 50 de ani, iar 13% a fost instalată înainte de 1974.
În ciuda vechimii instalațiilor, prea puțini bani se duc în investiții. Anul trecut, în condițiile în care Hidroelectrica a obținut un profit de 6,3 milioane de lei, la venituri de 12,1 miliarde de lei, doar 206 milioane de lei s-au cheltuit pe investiții, din care mare parte pentru mentenanță.
Pe partea de dezvoltare, s-au cheltuit anul trecut doar 58 milioane de lei, reprezentând 30% din plan. Pentru retehnologizare s-au folosit 67 milioane de lei.
Conducerea Hidroelectrica ia în calcul să distribuie și dividende extraordinare
Acționarii Hidroelectrica ar putea să primească pe lângă profitul de 6,3 miliarde de lei și dividende extraordinare. Mai exact, conducerea companiei ia în calcul "distribuirea, după unica sa apreciere, a unor dividende extraordinare din câștigul reportat al Societății, dacă acesta este utilizabil si daca planurile de investiții ale Societății au asigurată finanțarea".
În rest, o direcție strategică urmărită de conducerea companiei este "concentrarea asupra valorii pentru acționari prin eficiență operațională și investiții pentru a maximiza randamentele, vizând în același timp o politică de dividend cu o rata de distributie de cel putin 90% din profit".
Cum ar putea prelua Hidroelectrica o afacere de miliarde de lei fără bani de investiții.
În ceea ce privește investițiile, conducerea companiei vorbește despre "Diversificarea portofoliului de producție și creșterea portofoliului de furnizare".
Potrivit surselor HotNews.ro, Hidroelectrica ar analiza, alături de Romgaz, preluarea furnizării de energie electrică și gaze de la E.ON. Însă, aceasta ar fi o tranzacție uriașă, care ar necesita foarte mulți bani. E.ON Energie a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 13,7 miliarde de lei și are un portofoliu de peste 3 milioane de clienți. Spre deosebire de Hidroelectrica, șefii Romgaz au propus să transforme în dividende doar 20% din profitul de 2,8 miliarde de lei obținut anul trecut, tocmai pentru a avea bani pentru dezvoltarea companiei.
Însă nu doar aceasta ar fi o afacere foarte costisitoare. De exemplu, amenajarea hidroenergetică Vidraru, despre care vorbea și ministrul, trebuie retehnologizată, fiind scoasă lucrarea la licitație, la sfârșitul lunii februarie, contractul fiind evaluat la peste 200 milioane euro. Este a șasea tentativă de atribuire a unui contract. Hidroelectrica nu a reușit să atragă un constructor din cauza prețului considerat prea mic. La licitația de anul trecut prețul oferit era de 150 milioane euro cu TVA. Hidrocentrala Vidraru a fost pusă în funcțiune în 1966.
De asemenea, în urmă cu un an Hidroelectria a aprobat o asociere cu Abu Dhabi Future Energy Company PJSC Masdar, cu scopul de a dezvolta proiecte fotovoltaice pe baza de panouri flotante și proiecte eoliene offshore – fixe și flotante.
Preț reglementat în avantajul Hidroelectrica
Politica de reglementare a prețului energiei din ultimii ani a determinat câștiguri uriașe pentru producătorii de energie. Astfel, în plină criză energetică, un producător precum Hidroelectria a reușit să obțină profituri record, transformate ulterior în dividende. Anul trecut, profitul net a crescut cu 42%, de la 4.4 miliarde lei la 6.3 miliarde lei. Cu un an înainte, în plină criză energetică, majorarea a fost de 45%.
Practic, prețul reglementat stabilit de stat a fost în favorarea producătorilor. Cei care câștigă dintr-un preț reglementat mai mare sunt producătorii și statul. Cei mai mari producători, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, sunt companii de stat. Cu cât sunt profiturile lor mai mari, cu atât se adună și mai mulți bani la buget, prin dividende.
Guvernul a aprobat reducerea prețului cu care pot vinde producătorii electricitatea de la 450 lei/MWh la 400 lei/MWh, în ideea că nu mai reflectă realitatea de pe piețe, unde există o tendință clară de scădere. Însă nici noul preț reglementat, de 400 lei (80 euro)/MWh, nu se aliniază pieței, fiind peste nivelurile medii care scad sub 70 euro/MWh, fiind așteptate, în perioada următoare, valori medii chiar de 50 euro/MWh.
3
28
