UPDATE Ședința s-a amânat cu o săptămână.Marți, comisia de buget a deputaților va decide soarta plafonării dobânzilor. Principalii actori din piață nu se opun legii, dar cer discuții despre cât  anume să fie plafonul

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 26 martie 2018, 16:20 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Zamfir
Foto: Hotnews
Marți, comisia de buget din Camera Deputaților va decide soarta plafonării dobânzilor. O viitoare lege necesară, dacă s-ar discuta transparent cu actorii din piață. Principalii actori nu se opun ideii de plafonare, dar solicită o abordare economică a nivelulului plafonului. După ce proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor -inițiat de senatorul PNL Daniel Zamfir - a trecut de plenul Senatului, marți va fi rândul deputaților din Comisia de Buget să îl discute. În forma în care acest proiect va ieși din Comisie, el va fi apoi supus votului în plen și ulterior  va fi trimis spre promulgare Președintelui. Semnalele majoritare spun că în forma actuală legea se va întoarce împotriva clienților, deși proiectul ar vrea de fapt să-i protejeze. UPDATE Ședința s-a amânat cu o săptămână

 „Întrebarea este cum protejăm debitorii într-un mod efectiv și nu într-un mod punitiv, deoarece  modul prin care punem în practică această inițiativă va avea de fapt un efect advers. Și din păcate în loc să avem o abordare legislativă structurată, punem piese de legislație care fac ca accesul la credit să fie mai restrâns”, spune Sergiu Manea, CEO BCR.
  • Manea, BCR:  Consumatorii cu risc de credit mai ridicat vor fi nevoiți să apeleze la surse ”mai puțin instituționalizate” de creditare
„Dacă ne uităm la limitarea dobânzii, vedem că intenția legiuitorului a fost de a exclude din procesul de creditare rate la niveluri exagerate. Dar modul în care construim acest plafon vine în detrimentul accesului la credit. Scopul de a ajunge cu aceste prevederi la o plajă cât mai largă de consumatori nu este atins. Practic, vom avea de a face cu o resorbție a plajei de adesare. Unii consumatori, cei care  prezintă un risc de credit mai ridicat, vor fi nevoiți să facă apel la surse mai puțin instituționalizate de creditare”, crede Manea.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicită Parlamentului României asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.
Faptul că acum se discută legi fără un studiu de impact este un lucru care trebuie să ne dea de gândit, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la o conferință de specialitate. "Trebuie să facem un studiu de impact. Faptul că acum se discută legi fără un studiu de impact este un lucru care trebuie să ne dea de gândit.


A veni cu o lege care spune că am înţeles eu că aşa e în Uniunea Europeană nu este suficient. În primul rând că trebuie să vezi ce e Uniunea Europeană, pentru că nu e o Uniune standardizată din punct de vedere financiar - bancar. E cu multe divergenţe şi diferenţe. Apoi aş pune întrebarea: de la a spune că vrem ca în România creditarea să fie ca în Uniunea Europeană şi până la a propune o lege să avem nivelul trai în România ca în Uniunea Europeană câţi paşi sunt? Sunt numai câţiva. O să ne pomenim şi cu o lege din asta care să ne spună că trebuie să trăim la fel de bine ca în Uniunea Europeană", a spus Isărescu. 

 ”Dacă te uiţi la cifrele macro ale României, economia stă bine. La fel că şi din punct de vedere al competitivităţii. Aveţi o populaţie bine educata, cu forţă de muncă ieftină (dacă o comparăm cu Germania sau cu Franţa de pildă) şi mai ales ambiţioasă. La modul general, România e o economie în care merită să  investești”, a declarat pentru HotNews.ro Gerard Ryan, CEO al IPF Group, care operează în România cel mai mare IFN care nu e  parte al unui grup bancar- Provident Financial.
”Până acum, era un avantaj clar pentru noi că nu eram parte dintr-un grup bancar, dar acest lucru începe să se schimbe. Băncile erau reglementate în vreme ce activitatea IFN-urilor nu era la fel de intens reglementată. Ceea ce era şi normal, întrucât IFN-urile, după cum bine ştiţi, nu pot atrage depozite de la populaţie. Cu alte cuvinte, noi nu riscăm banii altor clienţi, ci propriii  bani atunci când acordăm un împrumut. Din acest punct de vedere, e normal ca băncile  să fie mai sever reglementate. În ultimii doi ani şi jumătate, reglementarea IFN-urilor a devenit însă tot mai intensă, iar acest avantaj se transform într-un mare dezavantaj. Suntem la fel de reglementaţi aproape că sistemul bancar”, mai spune Ryan.
  • Ryan, IPF Group: În Bulgaria plafonul e 50%, în Estonia e 56%, în Lituania e 75%, în Marea Britanie e 100%! Dumneavoastră considerați că 18% e un nivel ok?
 Cât privește plafonarea dobânzilor, CEO-ul IPF Group admite că este îngrijorat. ”Noi avem în present operațiuni în 11 ţări:Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Cehia, Ungaria, România şi în Spania. În toate aceste ţări, cu excepţia României, Cehiei şi a Spaniei, nu avem probleme legate de plafonarea dobânzilor. Peste tot acolo unde avem plafon de dobândă acest plafon s-a pus - cu o excepţie- cu consultarea pieței şi în urma unor discuţii privind impactul unei asemenea măsuri, privind modalitatea optimă de a introduce o asemenea măsură ”, sune Ryan.
” Excepţia e Slovacia, unde s-a introdus  o plafonare în urmă cu circa doi ani, iar sectorul IFN s-a prăbuşit pur şi simplu. Nu doar că noi nu mai oferim împrumuturi în Slovacia, dar niciunul dintre foştii noştri competitori nu mai face asta. Politicienii spuneau ”Stati liniştiţi că nu pleacă ei (IFN-urile), la câţi bani fac aici!” Ei bine, în două săptămâni  am încetat să mai acordăm împrumuturi pentru că devenise ne-viabil din punct de vedere economic”, explică britanicul.

” Cred că intenţia de a-i ajută pe debitori este una corectă şi bună, dar e nevoie de discuţii în care să clarificăm ce înseamnă costul unui împrumut. Pentru că în final te poţi trezi că mai mult strici decât să repari. Noi aveam 13.000 de angajaţi şi 144.000 de clienţi. Acum în Slovacia avem 4 angajaţi şi niciun client”, mai spune acesta.  Desigur, admite Ryan, clienţii pot să ia împrumuturi, dar nu de la bănci pentru că acolo nu se mai califică şi nici de la IFN-uri că nu mai sunt. ”Şi atunci clienții se îndreaptă către- haideți să le spunem- ”persoane fără licenţă sau transparenţa în operatiuni”. Repet: e ok să avem un plafon, dar hai să discutăm nivelul acestui plafon! Care e scopul acelui plafon?, care ar fi nivelul optim?, apoi trebuie acordat un răgaz de timp pentru a face un studio serios pe această temă şi nu în ultimul rând acordat un interval de timp în care decizia finală să fie aplicată! Înţeleg că acest plafon propus e de 18%. În România. Vă dau câteva exemple cu privire la același plafon în alte țări: în Bulgaria e 50%, în Estonia e de 56%, în Lituania e 75%, în Marea Britanie e 100%... Dumneavoastră considerați că 18% e un nivel ok? Poate că băncile pot acorda împrumuturi cu un asemenea plafon, însă profilul clienților bancari e foarte diferit de proficlul clienților IFN-urilor!”, mai arată Ryan. Britanicul e convins că proiectul legislative va împiedica de fapt accesul la împrumuturi unei mari mase de oameni. ”Oameni care  nu se împrumută la noi că să meargă în excursii exotice, ci pentru a acoperi nevoi familial urgente”, conchide Ryan.
  • Studiu de impact există, trebuie doar discutat pe marginea concluziilor acestuia
Posibilul impact al acestei propuneri legislative a fost calculate de KPMG Advisory, care arată că în actual formă, legea va duce la o încetinire a creşterii economice, la o scădere a consumului şi investiţiilor, cât şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat.

Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de: înăsprirea condiţiilor de creditare şi reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei; reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare; adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plată al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.
Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor ar urma să impună pentru creditele ipotecare o dobândă anuală efectivă (DAE) de 2,5 ori dobânda de politică monetară a BNR şi de 18% pentru creditele de consum, însă se vor genera efecte “în lanţ”.

Potrivit informațiilor HotNews.ro,  marți, argumentele cu care vor veni la discuții bancherii centrali sunt următoarele: o astfel de măsură ar afecta crediitare. În sensul că o face mai dificilă și că nu există o soluţie unică practicată la nivelul UE. Unele state o iau în calcul iar altele nu. Eventualele efecte pozitive nu sunt certificate. E clar că va afecta piaţa IFN-urilor dar şi piaţa creditării unor anumite clase de persoane (cele mai puţin bancabile).

Haideți să mai judecăm o dată, înainte de a face un lucru prost!






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1267 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    lol (Miercuri, 18 aprilie 2018, 18:35)

    zavalitaa [utilizator]

    Ăștia vor să impună un plafon unic pt. dobânzile percepute de bănci și IFNuri ?!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by