Domnul Ionescu, locurile de muncă în construcții și prețul pătrunjelului plătit de dl Popescu

Domnul Ionescu a lucrat în construcții până acum 3 luni, când, într-o seară, nevasta l-a luminat. ”E criză de muncitori talentați dragă! Cere și tu mai mulți bani, că nu ne mai ajungem cu ăsta micu!”, i-a explicat într-o frază doamna Ionescu, cum e cu tensiunile de pe piața muncii, de care tot vorbea la tv unul, Isărescu, ce părea om important. Iar domnul Ionescu i-a cerut patronului, bani mai mulți. Patronul și-a făcut calculele, a văzut că nu mai are de unde aduce muncitori buni și a acceptat să-i crească lui Ionescu salariul. Mai umbla el la prețul apartamentelor, se mai uita la concurență, dar nu se gândea că luna viitoare soția lui va plăti pe legătura de pătrunjel cu 50 de bani mai mult din cauza deciziei sale. Și totuși...

În comparație cu țările vecine, România stă și bine și rău. 

Totul ține de politicile pe piața muncii, unde suntem din păcate mult în urmă față de celelalte țări.

„Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei pe trimestrul I 2018.

”O tensionare a pieței muncii înseamnă o problemă structurală în piața muncii, care împinge salariile în sus și, chiar dacă nu ai avea o politică salarială stimulativă, salariile tind să crească datorită migrației, de exemplu faptul că omul când vine din străinătate vine cu alte pretenții", a spus Mugur Isărescu.

În discursul avut cu ocazia prezentării raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul arată că gradul de necorelare între cerințele angajatorilor și oferta de forță de muncă disponibilă se accentuează, iar structura populației inactive limitează potențialul de detensionare al pieței muncii. Un studiu făcut de banca centrală arată că la ora actuală există circa patru milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani care, deși, sunt în vârstă de muncă, nu au și nici nu caută un loc de muncă și nu desfășoară o activitate pe cont propriu. Cifra este una îngrijorătoare pentru BNR.

Studiul arată că doar 10% dintre aceste persoane ar fi disponibile să muncească, deși nu caută o slujbă, iar 50% trăiesc în mediul rural. De asemenea, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale și postliceale sau o școală profesională, pe ambele categorii oferta de muncă fiind deja excedentară. Mai exact, jumătate din cele patru milioane de persoane "activează" oricum pe un tronson de personal care se confruntă cu excedent de forţă de muncă de circa trei ani.

Guvernatorul BNR a subliniat că tensionarea pieţei muncii impinge salariile în sus, chiar dacă antreprenorul nu are această politică de creştere salarială.

• Dacă ne uităm la raportul dintre locurile de muncă disponibile și numărul de șomeri, situația din România arată ca la fiecare 100 de șomeri avem cam 17 locuri de muncă disponibile, explică Dan Bucșa.
  

În Cehia, la fiecare 100 de șomeri sunt 180 de locuri de muncă disponibile. Faptul că ei nu se angajează ține de calificările insuficiente sau de opțiunea fiecăruia, mai spune economistul român.

• ”Aș atrage atenția asupra Poloniei, care are procente asemănătoare cu ale noastre pe zona de tensiuni din piața muncii. Ce face Polonia? Acceptă imigranți! Care în acest moment sunt circa 1,5 milioane din care peste 1 milion sunt ucraineni. În ultimul an și jumătate Polonia a deschis piața muncii pentru străini- mai întâi pentru 6 țări foste sovietice. Înainte  un contract din Polonia pentru imigranți era de 6 luni, acum e de un an. După care au modificat tipurile de contracte. Anul acesta au deschis piața pentru țările asiatice, pentru anumite categorii de muncitori. Dacă ești vietnamez care lucrează în IT , poți să te muți în Polonia cu întreaga familie. Pe de o parte, Polonia are cel mai naționalist discurs din regiune, dar pe de altă parte în piața muncii profită de faptul că sunt foarte mulți muncitori din regiune și ceva mai departe care caută de lucru.  Nicio țară din regiune nu face asta! Impactul se vede pe creșterile de salariu.
  

În Polonia, aceste creșteri  salariale sunt cele mai mici din regiune. Dacă ne uităm în detaliu, pe decile de venit, creșterile maxime de salariu sunt mult mai mari în Ungaria și România. Sigur, ele vin din sectorul bugetar și poate că va urma și Polonia pentru că și la ei urmează alegeri!

• Citește și : Raman sau plec din Romania? Scade ponderea celor din grupa de varsta 30-34 ani care emigreaza temporar si creste ponderea celor cu varsta intre 40-44 ani

Imigrația contează foarte mult în această ecuație. Iar aceste creșteri se reflectă în inflație! Care inflație e mult mai mare în Ungaria și România decât la polonezi. Noi avem o rată a inflației triplă fața de Polonia, Ungaria are de 2,5 ori mai mare. De fapt, România are a doua rată a inflației , după Turcia. Pentru prima oară după anii 1990, avem o inflație mai mare decât Rusia, mai arată Bucșa