Radu Ghetea, CEC Bank: Criza a confirmat că decizia de a transforma banca de economii într-o bancă comercială universală a fost corectă şi necesară. Un dialog despre criză, panici, lăcomia bancherilor și bănci

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 18 septembrie 2018, 7:44 Economie | Finanţe & Bănci


Radu Ghetea
Foto: AGERPRES
Criza l-a prins tocmai în America pe Radu Ghețea, unul dintre cei mai titrați bancheri români. La cei 69 de ani, Ghețea spune, într-o discuție cu reporterul HotNews.ro, că în fiecare zi învață câte o lecție și că n-a avut momente de panică în timpul crizei. Întrebat direct dacă au fost bancherii lacomi înainte de izbucnirea crizei, Ghețea răspunde franc: ”Un bancher, pentru a fi lacom, trebuie însă să aibă şi aprobarea acţionarilor. Au existat acţionari lacomi? Pot să vă spun că da. Au fost şi unii bancheri de la noi care au intrat în acest joc, la fel cum au fost alţii care au stricat jocul” . Citiți mai jos o discuție cu Radu Ghețea, președintele CEC Bank și președinte onorific al Asociației Române a Băncilor.

Rep: Vă mai aduceţi aminte de momentul căderii Lehman Brothers?
Radu Ghețea: În septembrie 2007 eram în America, la Washington, la reuniunile băncilor de economii. Fiind o bancă de economii în acel moment, eram prezenţi la o conferinţă a băncilor de economii, la care era invitat să vorbească preşedintele Fondului de asigurare a depozitelor din sistemul bancar. Din tot discursul lui, care a fost unul destul de alarmant, am reţinut o frază. Bancherii din America au spaima că atunci când le trece pragul un client, gestul următor va fi să scoată cheile casei şi să le pună pe masă, spunându-i bancherului că el pur şi simplu nu mai poate plăti. La acea vreme, în România nu existau discuţii privind darea în plată, desigur. Aceasta a fost fraza care mi-a rămas în minte atunci.

După acea întâlnire m-am îndreptat către Banca Mondială, unde aveau loc reuniunile anuale şi m-am întâlnit cu domnul Guvernator Isărescu. Printre alte subiecte, am adus în discutie şi afirmaţiile preşedintelui Fondului de asigurare. Am dezbătut fraza respectivă, fără să ştim că peste ani ne vom confrunta cu probleme similare. Revenind în ţară, le-am povestit colegilor mei ce se întâmplă în America. Dar America, spuneam atunci, e departe de noi iar noi la CEC aveam în faţă un proiect deosebit, transformarea Casei de Economii în bancă comercială universală. Schimbam, de fapt, modelul de business.

Rep: Vă gândeaţi că va ajunge şi la noi ”valul”?
Radu Ghețea: Sigur, ne gândeam că la un moment dat “valul” va ajunge, în vreun fel sau altul, şi la noi. Dar în niciun caz nu ne gândeam că se va întampla într-un an. În octombrie 2008 s-a manifestat primul efect negativ al crizei în sistemul bancar românesc. Această “traversare a oceanului” ne-a luat prin surprindere în sensul că nu ne aşteptam la un impact atât de rapid. Pentru noi, cei din CEC Bank, aceasta a însemnat şi lucruri bune, dar şi rele.

Rep: Lucruri bune, ziceţi? Care ar fi?
Radu Ghețea: Rău a fost că ne-a lovit criza, pe scurt. Dar a fost pe undeva bine pentru că ne-a prins în plină schimbare, confirmând astfel că decizia de a transforma banca de economii într-o bancă comercială universală a fost una corectă şi necesară. Dacă noi am fi rămas casă de economii şi am fi lucrat doar cu populaţia, segment puternic afectat de criză, am fi întâmpinat mult mai multe probleme. Prin urmare, am putut intra pe o piaţă pe care unii deja nu mai activau cu foarte mare aplomb, iar avantajul nostru a fost că am intrat pregătiţi pe această piaţă. E meritul acestei echipe, al acestor 6.000 de oameni care din iunie  2007 până la finele lui 2008 erau pregătiţi să intre pe o piaţă din care unii deja se retrăgeau.


Rep: Mai exact unde?
Radu Ghețea: De pildă, în agricultură, unde finanţarea era inexistentă. Începuseră şi acele discuţii despre finanţarea din agricultură, care însă nu se concretizau. Prin urmare, am atacat acest segment şi am acordat circa 45.000 de credite-punte, până la data la care primeau agricultorii subvenţiile. Rata neperformanţei a fost de sub 1%, agricultorii declarând corect cât pământ au în proprietate şi astfel subvenţiile acopereau corect creditele.

Rep. Consideraţi că băncile româneşti şi-au schimbat cu adevărat modelul de business în ultimii 10 ani?
Radu Ghețea: Da, iar un prim exemplu în acest sens este chiar banca noastră, care a schimbat modelul de business trecând de la casă de economii la bancă comercială universală. Este valabil şi în alte domenii. Până acum făceam combine, de mâine fac autoşenilate, pentru că am altă piaţă ş.a.m.d. Putem spune că am schimbat modelul de business pentru că a intervenit digitalizarea sau din cauza unor diverse constrângeri din piaţă. Alte bănci au schimbat însă modelul de business în sensul că au ieşit din piaţă, nemaiavând ce să schimbe. De pildă, Volksbank nu s-a mai putut transforma în nimic. În alte ţări, unele bănci s-au transformat în “recuperatori de creanţe”. Mie personal îmi este simplu să discut despre schimbarea modelului de business pentru că noi am trecut deja prin acest proces.

Rep: V-aţi schimbat modelul de business, înţeleg. Din bancă de economii, de nişă adică, aţi devenit una comercială universală. Credeţi că, urmare  a concurenţei şi a dinamicii pieţei, ar exista vreo posibilitate să vă re-orientaţi către o nişă anume? Sunt mulţi bancheri care spun că viitorul aparţine băncilor de nişă....
Radu Ghețea: Nu sunt deloc adeptul băncilor de nişă. Bulgaria, de pildă, s-a dezvoltat înainte de 2007 cu bănci dedicate fiecărei industrii. Toate ramurile economiei aveau câte o bancă si astfel au ajuns la Consiliul Monetar de azi, un mod de a putea controla finanţele ţării. Dacă noi rămâneam bancă de nişă în criză, aveam enorm de suferit.


Rep: Ce lecţii aţi tras Dvs din criză?
Radu Ghețea: Acum câteva ore am primit un mesaj: “În şcoală, ţi se ţine o lecţie, urmată de un test. În viaţă, dai un test şi urmează o lecţie”. E greu să spui ce lecţie anume ai învăţat. Ai învăţat multe lucruri, dar nu poţi să spui că ai trecut neapărat printr-un “duş rece”. Printr-un “duş rece” au trecut însă cei care au acordat credite în franci elveţieni. Lecţia e clară: noi nu am dat împrumuturi în valute exotice! Dar, revenind la lecţie, vă mărturisesc că în fiecare zi învăţăm o lecţie.

Rep: Aţi avut vreun moment de panică...?
Radu Ghețea: Nu, în niciun caz, şi sper să nici nu trec printr-un asemenea moment.

Rep: Dar nu v-aţi speriat în niciun moment...?
Radu Ghețea: Întotdeauna trebuie să găseşti soluţii. Nu ştiu dacă vă amintiţi, dar în perioada lui Ciorbea, Lombard-ul crescuse într-o noapte de la 50% la 650%. Într-o noapte! Şi am găsit o soluţie. Am conceput un model matematic care determina dobânda minimă cu care să operăm la creditele deja acordate astfel încât  banca să nu înregistreze pierdere iar clienţii să supravieţuiască: 175%. Nu a fost uşor pentru clienţi, dar când dobânzile au început să scadă, oamenii au înţeles de ce noi nu am reacţionat imediat.

Rep: Băncile au la bază un concept denumit ”încredere”. A băncilor în clienţi şi reciproc. Cumva, în aceşti ultimi 10 ani, acest concept s-a fracturat, ducând la apariţia unei falii între consumatori şi bănci. Care sunt, în opinia Dvs, faptele care au dus la distrugerea acestei încrederi?
Radu Ghețea: Din diversificare. S-a creat această situaţie în care oamenilor li s-au dat bani fără să li se spună care pot fi consecinţele, iar unii au marşat foarte mult pe ideea că, cu cât faci mai mult, obţii mai mult.


Rep: Au fost bancherii lacomi?
Radu Ghețea: Lăcomia este o caracteristică umană, însă se poate extinde şi la companii. Un bancher, pentru a fi lacom, trebuie însă să aibă şi aprobarea acţionarilor. Au existat acţionari lacomi? Pot să vă spun că da. Au fost şi unii bancheri de la noi care au intrat în acest joc, la fel cum au fost alţii care au stricat jocul. Şi poate că asta e o altă lecţie de care trebuie să ţinem cont.

Rep: În ultima vreme se pune un foarte mare accent pe educaţia financiară a consumatorilor de servicii financiare. Există opinii potrivit cărora consumatorii nu au nevoie de o cultură financiară foarte solidă, ci angajaţii băncilor trebuie să fie cei bine instruiţi în relaţia cu clienţii
Radu Ghețea: Clienţii trebuie să ştie că banul este o “marfă” şi că există costuri care trebuie acoperite. Rolul educaţiei financiare este clar unul pozitiv, întrucât îi ajută pe clienţi să înţeleagă toate aspectele unei relaţii cu o bancă.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1631 vizualizari

  • +6 (6 voturi)    
    Este adevarat (Marţi, 18 septembrie 2018, 8:32)

    florinos [utilizator]

    Este adevarat ca în iunie numeroși clienți și-au închis conturile la CEC Bank, după ce instituția financiară a reziliat contractul cu o companie de publicitate ce anunțase că va da liber angajaților pentru a participa la protestele anti-Dragnea ?
    • +4 (4 voturi)    
      DA (Marţi, 18 septembrie 2018, 10:08)

      informel [utilizator] i-a raspuns lui florinos

      Si eu mi-am inchis contul atunci
  • 0 (0 voturi)    
    interviul este foarte interesant (Marţi, 16 octombrie 2018, 12:49)

    ..13 [utilizator]

    Are multe parti extrem de interesante.

    Totusi daca este sa ne intoarcem la intrebarea: s-a schmbat modeulul de business - in acest caz la banci CEC Bank? Raspunsul meu este NU - nu pentru ca a diversifica portofoliul, adaugarea de noi produse, extinderea liniilor de business nu inseamna neaparata schimbarea modulului de business.

    Ma bucur sa citesc ca o minte limpede ajuta in perioadele de cumpana si ca matematica a fost extrem de utila = o sa ii spun chestia asta unui preten care se chinuie sa invete matematica si mereu imi spune ca nu intelge de ce este utila cunoasterea acestei materii,

    mai mult - educatia financiara ar trebui sa fie musai si obligatgorie - intai introdusa cu forta si apoi o sa fie ceruta de fiecare dupa nevoile sale - dar la inceput, daca vrem sa crestem, sa indopam gastile pentru ca ele pot sa salveze cetatea.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by