Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Importurile României din prima jumătate a anului au fost mai mari decât exporturile cu 8,6 miliarde de euro, cu aproape un miliard mai mult decât deficitul balanţei comerciale din aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat Institutul Național de Statistică luni dimineața. Creșterea provine din scăderea mai pronunțată a exporturilor (18,1%) decât cea a importurilor (12,6%). În perioada 1.I-30.VI 2020, exporturile au însumat 28,6 miliarde euro, iar importurile 37,25 miliarde de euro, mai arată INS.
Mai jos, evoluția importurilor, exporturilor și al deficitului comercial începând din 2019 (click pe imagine pentru a o mări):
În România stimularea consumului a dus la creșterea importurilor într-o manieră mult mai dinamică decât cea a exporturilor.
Privind în urmă, vedem că între 2008 şi 2014, deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut, ca urmare a reformelor structurale întreprinse în perioada respectivă, de la 11,5% din PIB la 0,7% din PIB. România era pe punctul de a deveni un exportator net, la fel ca Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, state care şi-au asumat rolul de „atelier de producție” pentru Europa de Vest.
Relaxarea fiscală începută în 2015 şi continuată în anii următori a crescut disproporționat cererea internă, îndepărtând România de modelul virtuos al creșterii prin investiții şi exporturi şi îndreptând-o spre modelul păgubos economic (dar câștigător din punct de vedere electoral) al creșterii prin consum. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 7,4% din PIB şi a antrenat un deficit de cont curent în creştere, până la 4,7% din PIB, la nivelul celui din 2009, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit unei analize făcute de investitorii străini.
Relaxarea fiscală începută în 2015 şi continuată în anii următori a crescut disproporționat cererea internă, îndepărtând România de modelul virtuos al creșterii prin investiții şi exporturi şi îndreptând-o spre modelul păgubos economic (dar câștigător din punct de vedere electoral) al creșterii prin consum. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 7,4% din PIB şi a antrenat un deficit de cont curent în creştere, până la 4,7% din PIB, la nivelul celui din 2009, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit unei analize făcute de investitorii străini.
Acest dezechilibru dintre importurile mari și exporturile modeste apasă puternic pe cursul de schimb euro/leu. În 2019, România a încasat 69 de miliarde de euro din exporturi, dar a avut de achitat o factură de peste 82 de miliarde de euro pentru plata importurilor, adică a trebuit să scoatem din buzunar peste 13 miliarde de euro. Exportăm puțin nu doar pentru că nu avem ce, ci și pentru că oficialii de prin ministerele care ar trebui să sprijine exporturile lipsesc sau își fac prost treaba. Un control al Curții de Conturi a măsurat modul în care România sprijină exporturile.
- Aproximativ 40% din consilierii economici trimiși în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajați specializați, ci persoane detașate în cadrul MMACA (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat), fapt ce poate determina afectarea eficienței activităților suport ale ministerului
- Unul din 5 consilieri economici aflați la post în rețeaua externă a ministerului, au studii cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea filologie), studii în urma cărora au obținut competențe cu relevanță limitată raportat la domeniul “comerț exterior”.
- Nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea rețelei externe de consilieri, existând posturi în locații îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea unei funcții în acest sens;
- Pe fondul absenței unei analize a eficienței cheltuielilor angajate pentru funcționarea BPCE, raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situații în care eficiența și eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea și evoluția exportului realizat în țările în care își desfășoară activitatea aceste birouri.
HALAL GUVERNARE „LIBERALĂ”!