Guvernul s-a apucat de tăierea a 20 miliarde lei pe cheltuieli, lucru confirmat de ministrul Finanțelor Adrian Câciu, după ce a constatat că au greșit bugetul pe 2023, așa cum a arătat și HotNews.ro.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din BNR spune același lucru: „În momentul de față vedeți că discuțiile în plan politic sunt legate tocmai de faptul că deficitul bugetar, care și așa este foarte mare, pare să fie și mai mare în realitate pentru că veniturile au fost supraestimate și cheltuielile au fost subestimate în bugetul care este în momentul de față în aplicare”.
Potrivit acestuia, riscurile României sunt deosebit de mari și în privința cursului valutar pentru că ne lovim de deficite gemene: deficit de cont curent și deficit bugetar.
„La cel de cont curent am trecut binișor de 9% din PIB, o cifră foarte mare. Este cea mai mare chiar în comparație cu țările din apropierea noastră”, a explicat el.
- Zilele trecute cineva se întreba: Cum se explică faptul că Ungaria se împrumută mai ieftin decât România?
- Se explică prin faptul că deficitul de cont curent al Ungariei este mai mic decât al României. Este de vreo 7%, în condițiile în care ei au excedent de balanță comercială, iar noi avem un deficit care este cronic. Nu pare să se îndrepte în direcția bună.
„Principala cauză a deficitului extern îl reprezintă, după părerea mea, deficitul public. Avem un deficit public care înainte de pandemie ne dusese în situația de infringement. Numai faptul că a venit pandemia a făcut ca procedura să fie oprită. Situația rămâne în continuare deosebit de critică”, a mai afirmat Eugen Rădulescu.
- În momentul de față vedeți că discuțiile în plan politic sunt legate tocmai de faptul că deficitul bugetar care și așa este foarte mare, pare să fie și mai mare în realitate pentru că veniturile au fost supraestimate și cheltuielile au fost subestimate în bugetul care este în momentul de față în aplicare.
Eugen Rădulescu susține eliminarea pensiilor speciale
În opinia sa, PNRR reprezintă o extraordinară gură de oxigen pe care România ar putea să o aibă.
„Măsurile care trebuie adoptate nu sunt nici populare și nici ușor de adoptat. Unele dintre măsurile care sunt greu de adoptat ar fi foarte populare, cum ar fi, de exemplu reducerea dacă nu chiar eliminarea completă a pensiilor speciale”, a spus el.
În orice caz, este vorba despre “reducerea poverii pe care ele o reprezintă și care reprezintă un mare semn de întrebare chiar în momentul de față: modul în care au fost modificate legile e cosmetic, decât fundamental”.
Citește și:
EXCLUSIV Ce-a făcut ANAF când a văzut că unii contribuabili au probleme în a-și plăti taxele
0
9
