Brand românesc cu valoare adăugată mare nu avem. Trebuie să ne gândim: la noi nu mai iese fum pe coș, a declarat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
„La noi, dacă facem o cutie de viteze primim lingourile și cutiile de strung de la beneficiarul final. Cred că aici este o problemă legată de acest nivel colosal al importurilor. Pe noi ne cutremură deficitul balanței comerciale care a ajuns la 34,1 miliarde euro, față de 28,3 miliarde cu un an înainte, față de 23,7 miliarde cu doi ani înainte, față de 8,7 miliarde în 2015”, a spus Daraban.
- „Vreo 20% din total deficit este în dreptul agriculturii – industriei alimentare”
„Statul se bucură că de la persoana fizică se rostogolește TVA-ul la Black Friday. Într-adevăr, se rostogolește. Când auzim în spațiul public de creștere economică, nu ne uităm la acea abstracțiune care se numește PIB, ci la datele economice așa cum sunt ele depuse la organele fiscale”, a afirmat el.
Statul gândește: nu puteți voi produce cât putem noi consuma
„Într-adevăr, avem o creștere cam de 45-50.000 de societăți care de la an la an depun în plus situațiile financiare la organele fiscale, am avut o creștere de cifră de afaceri, am ajuns la 392 miliarde euro, de la 328 miliarde, am ajuns la un profit de 41,7 miliarde, ceea ce nu e rău, că este peste 10% din cifra de afaceri, dar dacă mă gândesc cum gândește statul, mă cutremur. Statul se gândește: nu puteți voi produce pe cât putem noi consuma”, a afirmat președintele CCIR.
Potrivit acestuia, așa a venit ideea reorganizării administrative a României.
„Polonia a avut 48 de voievodate, așa numeau ei județele. Au ajuns la 16. Noi am venit cu acea soluție plecând de la ce știam că există în România: vestitele Curți de apel”, a precizat Daraban.
- „Este imperios necesar ca statul să-și reducă cheltuielile administrative. Pe termen mediu și lung ajungem în incapacitate de plată.
„Economia românească este într-o creștere, dar este lentă. Noi trebuie să învățăm foarte mult din această cifră de 126,1 miliarde euro pe care România a importat-o anul trecut. Nu cred că există un sondaj de opinie mai de acuratețe în rândul consumatorului ca această cifră de la import. Trebuie să ni se explice, la un moment dat, și în spațiul public așa cum suntem puși să bem 2 litri de apă pe zi”, a mai afirmat șeful CCIR.
El spune ca a cerut statistici pe brand.
„Aici este un joc: care este intracomunitar și care este adus din țara de origine? Nu reușim să-l obținem. Ar fi un cartuș esențial pentru diplomația economică să putem aduce producția de acele bunuri de larg consum spre satisfacția consumatorului român”, a precizat el.
A dat un exemplu: brandurile coreene.
„O mică parte sunt aduse din Coreea, iar marea parte din ele sunt produse intracomunitare. Avem nevoie de producție în România”, a explicat Daraban.
- E bine să consumăm românește. E bine să consumăm din producție românească, indiferent de naționalitatea capitalului.
„Sunt lucruri care se pot rezolva pe termen scurt, inclusiv reorganizarea administrativă a României, care nu este o chestiune foarte complicată prin asumare. Nu cred că ar fi o tragedie”, a amintit el.
0
5
