Alimentele s-au scumpit cu 5,82% în decembrie, iar serviciile cu peste 11%, potrivit datelor transmise vineri de Statistică, ducând astfel rata inflației la 6,61%. „Inflația este ca pasta de dinți: odată ce iese din tub, este imposibil să o bagi înapoi; deci, este mai bine să nu apăsați prea tare pe tub”, avertiza în 1980 Karl Otto Pöhl, președintele Bundesbank. Reamintim că scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor ci doar o încetinire a vitezei cu care ele cresc.
După pandemia de Covid, a urmat apoi invazia Ucrainei, făcând ca guvernatorii băncilor centrale din întreaga lume să fie nevoiți să administreze crize după crize. La noi, inflația a ieșit din tub în 2022, iar acum Isărescu și echipa încearcă să o pună înapoi în tub. Partea proastă e că la celălalt capăt al tubului stă Guvernul, care mișcă tubul, (prin măsurile fiscale pe care le ia), îngreunând treaba Băncii Naționale.
De ce a apărut inflația, pare destul de clar.
Mai jos, topul creșterilor de prețuri din decembrie:
După necazul cu pandemia de Covid-19, a urmat invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin. Asta a făcut ca prețurile multor materii prime (petrol, gaz, grâu) să urce. Scăderea exporturilor ucrainene a redus oferta de pe piețe și a împins prețurile în sus.
Sancțiunile împotriva Rusiei au forțat multe țări să-și reorganizeze aprovizionarea, un proces complex și costisitor care necesită timp și investiții.
Mai mult, China, supranumită „atelierul lumii”, a fost nevoită să închidă mai multe fabrici ca parte a politicii sale de zero covid. Deci, pentru a rezuma, avem o cerere în creștere și o ofertă în contracție. Rezultatul: creșterea prețurilor.
Cum spuneam, din februarie 2022, vedem cum Rusia și Ucraina duc un război cumplit. Problema este că ambele țări sunt mari exportatori de materii prime. Incapacitatea Ucrainei de a produce și sancțiunile împotriva Rusiei reduc oferta, ceea ce împinge din nou prețurile în sus. Guvernele trebuie să își re-organizeze aprovizionarea cu materii prime, ceea ce implică uneori găsirea de soluții mai complexe și mai costisitoare decât înainte de război. Dependența energetică a Europei de Rusia a fost pusă sub mari tensiuni, mai ales când comparăm această situație cu cea a Statelor Unite, care s-a descurcat mult mai ușor. Această diferență se traduce printr-o preferință pentru dolar pe piață. Cu alte cuvinte, dolarul s-a apreciat în raport cu euro pentru că era considerat mai puțin riscant de către investitori. Asta deși dacă ar exista o recesiune, ea ar lovi în mod evident ambele continente.
În sfârșit, pentru a menține o anumită stabilitate economică, un număr mare de state au aplicat programe de sprijin care au drept consecință creșterea deficitului public. De exemplu, ca să nu luăm doar cazul României, în martie 2022, Statele Unite au anunțat un pachet masiv de stimulente din partea administrației Biden. Aceste cheltuieli publice stimulează cererea și alimentează presiunea inflaționistă. În plus, acţionează asupra bugetelor publice şi măresc datoria. În Franța, datoria publică a crescut în 2022 după primul trimestru cu 88,8 miliarde de euro și se ridică acum la 114,5% din PIB, potrivit unui raport INSEE.
În noiembrie 2023, România avea a 6-a cea mai mare rată a inflației din Europa.
Pentru a re-aduce pasta de dinți în tub, BNR a urcat la 7% rata dobânzii de politică monetară, urmând ca azi (vineri) să aibă loc o nouă reuniune a Consiliului de Administrație la care e foarte probabil să se mențină acest nivel al dobânzii-cheie.
Guvernatorul BNR a exclus să discute despre reduceri de dobândă până când inflația va scădea „semnificativ”, iar procesul de dezinflație va deveni cu adevărat ireversibil, arată un raport al Erste Bank.
În același timp, Isărescu a sugerat că discuțiile privind reducerea ratelor ar putea începe odată ce inflația scade sub nivelul ratei cheie, adică undeva în al doilea trimestru al anului.
În ciuda scăderii inflației din noiembrie sub nivelul ratei cheie, economiștii spun că vom vedea un nou puseu inflaționist în primul trimestru, ca efect al măsurilor fiscale ale Guvernului.
9
6
