"Ca profesor, nu credeam ca un subiect care apare in a doua sau a treia lectie din manualele de economie clasica - impunerea unui pret maximal la un anumit produs intr-o piata- va reveni in discutia publica avand si o miza atat de importanta. Constat ca traim intr-o perioada in care premise institutionale ale economiei de piata sunt puse in discutie. Impactul impunerii unui pret maxim intr-o economie de piata duce clar la o scadere a ofertei, ducand la descurajarea intrarilor de capital in Romania", a explicat joi profesorul Radu Musetescu, directorul Departamentului de Relatii Internationale din cadrul ASE, la o conferinta organizata de Finmedia.

Radu Musetescu, director Departament Relatii Economice Internationale, ASEFoto: Hotnews

"Dezvoltarea economica in Romania depinde de stocul de capital. In masura in care o plafonare a dobanzilor e sub pretul dobanzii competitive, apar aceste efecte: producatori marginali vor fi eliminati de pe piata, ceea ce duce la o insuficienta cantitativa a ofertei in relatie cu cererea. In plus, producatorii marginali se vor reorienta in alte sectoare de activitate unde vor genera o supradimensionaare a ofertei, cu efecte de restructurare la nivelul acelor sectoare", mai spune Musetescu. Pe partea de cerere, adauga profesorul de economie, va aparea un efect de "selectie adversa" prin care cumparatorii marginali intrati pe piata vor da afara alti cumparatori care anterior erau competitivi dar acum nu mai sunt in aceasta pozitie si, una peste alta, aceste plafonari vor mari creditele neperformante, afectand stabilitatea sistemului.

Intr-un raport al Bancii Mondiale se arata ca "utilizarea plafoanelor pe ratele dobanzilor au scazut in ultimele decenii - circa 76 de tari din lume utilizeaza in prezent diferite forme de plafonare a ratelor dobanzilor toate cu grade variate de succes, incluzand retragerea institutiilor financiare de pe segmentele sarace sau speciale ale pietei, o crestere a costului total al creditului prin perceperea de comisioane sau taxe aditionale din partea creditorilor samd" [Banca Mondiala, octombrie 2014].

"Evidentele empirice releva o prejudecata eronata favorabila cu privire la aceste plafoane in masura in care ele nu aduc nimic bun in ameliorarea cauzelor esecurilor pietei financiare, esecuri care trebuie rezolvate inainte ca ratele dobanzilor sa scada pe termen lung".

Un alt grup de cercetare si analiza arata intr-un raport similar din 2004: "clientii saraci fie nu mai au nici o alternativa de a accesa serviciile financiare fie trebuie sa se intoarca la pietele de credit informale, care sunt mai costisitoare. Plafoanele pot duce, de asemenea, la o transparenta si mai redusa cu privire la costul creditului, in masura in care creditorii reactioneaza la plafoanele asupra ratelor dobanzilor prin adaugarea de comisioane generatoare de confuzie la serviciile lor"

Experiente internationale:

  • 1. Japonia

"Legea a fost promovata cu intentia de a salva debitorii supra-indatorati care au ajuns intr-o stare mizerabila din cauza datoriilor, dar pe de alta parte, restrictionarea ratei dobanzii a avut ca efect colateral intrarea altor persoane <>" (Domoto 2010).

  • 2. Slovacia

"Impunerea acestui plafon a dus la scaderea drastica a ratelor dobanzilor practicate de institutiile nebancare si a fost partial responsabila de cresterea scadentei creditelor acordate" (FMI 2017).

Pe piata nebancara gradul de concentrare a crescut ca urmare a iesirii de pe piata a unor creditori importanti. Un numar de doar trei companii detin circa doua treimi din piata . Cresterea semnificativa a creditelor de consum neperformante vine in contrast cu cresterea economica" (NBS 2017).

Alte rapoarte (Bhutta, Goldin si Homonoff, 2016) vorbesc in aceiasi termeni despre "payday loans"

  • "interzicerea creditelor pe termen foarte scurt nu reduce numarul celor care apeleaza la servicii financiare alternative. Desi utilizarea acestor credite scade ... reducerea este compensata de cresterea sumelor imprumutate de la firmele de amanet ... persoanele care se indreapta catre firmele de amanet ... nu au acces la creditarea oferita de bancile traditionale
  •  problema creditelor pe termen foarte scurt nu poate fi abordata in izolare, fara sa se ia in calcul disponibilitatea si dezirabilitatea altor forme de credite cu dobanzi mari".

Efecte ale plafonarii dobanzilor

  • altereaza mecanismele de piata: concurenta mai mica in sectorul financiar; diminuarea sofisticarii pietei, diminuarea calitatii serviciilor financiar-bancare;
  • incurajeaza creditarea la negru: case de amanet, camataria ilegala, crima organizata, evaziunea fiscala;
  • limitarea accesului la finantare a unei parti din populatie (excluderea financiara), care este vulnerabila: nebancarizabili (nu folosesc servicii bancare sau le folosesc foarte rar ¬ zona rurala izolata), cei care nu doresc formalitati din spatele unui credit (au venituri la negru sau primesc remitente din afara sau nu au garantii), cei care au riscuri ridicate (sunt deja imprumutati si nu mai pot imprumuta, sunt pe lista neagra a celor cu datorii ¬ incidente de credit, nu au venituri)
  • restrangerea industriei si a activitatii din industrie (pierdere de locuri de munca)
  • repozitionarea costurilor ca urmare a plafonarii dobanzilor (studiile arata o crestere a costurilor adiacente)

Posibile solutii:

  • renuntarea la plafonare (independent de alte masuri)
  • norme de bune practici / coduri de conduita, negociat de participanti
  • shame and blame = transparenta, abilitatea permanenta de comparare din partea clientilor, prezentarea cazurilor ajunse in justitie
  • imbunatatirea concurentei in sectorul IFN (fara restrictii legate de capital, simplificare proceduri, incurajarea caselor de amanet sa devina IFN-uri)
  • campanie de educatie, eventual finantata de IFN-uri

Prezentarea profesorului Musetescu a fost facuta in cadrul seminarului "Intalnire cu presa economica" organizat de Finmedia.

Pana acum s-au exprimat impotriva acestui proiect de lege economisti independenti, avocati, reprezentanti ai PNL (consilier al presedintelui PNL) iar acum alti profesori de economie. Poate ar fi momentul ca initiatorii acestui proiect sa deschida o dezbatere deschisa, iar cel care are argumente mai solide sa invinga.

Este de prisos sa adaugam ca bancherii se vad in fata unei alte provocari pe care nu si-o doreau si pe care o contesta din punct de vedere al

  • Impactul exista si asupra consumatorilor si asupra industriei. Vom veni cu aceste cifre nu doar pe acest proiect ci si pe alte proiecte (eliminarea titlurilor executorii sau cesiunea de creante) (opinia sefului Asociatiei Romane a Bancilor, Florin Danescu)
  • Propunerea are mai multe efecte perverse, explica si Horia Braun, economistul sef al BCR. Ceea ce in alte tari asemenea initiative au fost dedicate evitarii acelor imprumuturi de tip camata, la noi respectivele initiative le incurajeaza. Practic, un client cu rating de risc mai scazut  (cu venituri mai mici sau cu dificultati de plata anterioare) va fi eliminat de la creditare, a explicat si economistul sef al BCR, Hria Braun. Un alt efect pervers, explica Braun, e ca Roborul este acum pe un trend de crestere. Lucram prin urmare si cu un risc de dobanda. Practic, iei acum un credit cu dobanda variabila, dar nu ai de unde sa stii cat vei avea rata la anul. O solutie ar fi sa iei credit cu dobanda fixa. Dar daca acelea vor fi mai mari decat dobanda maxima prevazuta de acel proiect, o sa dispara si dobanda fixa.

Una peste alta, o dezbatere este necesara. E greu sa faci fata unor propuneri legislative promovate de initiatori care poate nu au suficiente cunostinte despre modul in care functioneaza industria bancara, iar o dezbatere deschisa de idei nu poate decat sa deschida calea unui compromis, care sa faca proiectul aplicabil si, mai ales, care sa ajute debitorii.