Deficitul bugetar ar putea urca la 4,3% în acest an, conform proiectului de rectificare publicat marți dimineață de Ministerul Finanțelor Publice. HotNews.ro a publicat de ieri această informație, confirmată de 3 surse convergente, care spuneau că după rectificare, deficitul se va situa între 4,1 - 4,3% din PIB.
"Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18,356 miliarde lei, din care 10,488 miliarde lei influențe ale veniturilor din economia internă și 7,868 miliarde lei influențe din venituri din fonduri externe nerambursabile", se arată în nota de fundamentare.
Potrivit acesteia, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2,09 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16,266 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB.
"Angajarea la construcția bugetului inițial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exercițiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, față de ținta de deficit inițială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârșitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menținerea țintei de deficit bugetar în limitele asumate inițial", informează instituția.
Cine pierde bani
• Ministerul Educației Naționale: -2.080,0 milioane lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.
Totodată, pentru învățământul universitar prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii și a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal și pentru realizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.
• Ministerul Afacerilor Interne: -1.187,8 milioane lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă avându-se în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului;
• Ministerul Transporturilor: -1.084,2 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituții publice, pentru întreținerea infrastructurii feroviare și întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiții finanțate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) și rambursări de credite (-5,0 milioane lei). S-au alocat fonduri pentru decontarea facilităților și gratuităților de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) și pentru finalizarea proiectelor ISPA;
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: -1.065,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unități ale administrației publice (-100,0 milioane lei), bunuri și servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) și împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).
• Ministerul Fondurilor Europene: -302,3 milioane lei, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-0,5 milioane lei) și alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești (+1,3 milioane lei).
• Secretariatul General al Guvernului: -227,5 milioane lei, per sold, propunerea având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, precum și necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile și serviciile, la alte transferuri, la subvenții, la cheltuieli de capital și la cheltuieli de personal. În același timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocațiile pentru susținerea cultelor religioase.
• Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: -110,9 milioane lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuție, precum și necesarul de finanțare până la finele anului 2019. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) și la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale (+0,2 milioane lei).
Cine câștigă:
• Ministerul Muncii și Justiției Sociale: +3.982,3 milioane lei per sold astfel:
majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 1.975,9 milioane lei ca urmare a:
-diminuării veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu suma 1.423,6 milioane lei, datorată în principal încasărilor din contribuția de asigurări sociale datorate de asigurați și
-majorării cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 552,3 milioane lei, în principal pentru asigurarea plății integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie;
- suplimentarea fondurilor destinate plății drepturilor de asistență socială până la finele anului (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc.).
• Ministerul Sănătății: +2.898,9 milioane lei per sold, astfel:
- suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu 3.125,2 milioane lei;
- diminuarea cheltuielilor bugetare ca urmare a gradului de execuție a cheltuielilor, precum și a necesarul estimat a se plăti până la finele anului; s-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-97,0 milioane lei), proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) și cheltuieli de personal (-28 milioane lei).
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1.763,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 1.800 milioane lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, precum și pentru derularea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) și reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcție de gradul de execuție și de necesarul de finanțare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. Astfel, s-au identificat economii în principal la transferuri între unități ale administrației publice (-45,3 milioane lei) și bunuri și servicii (-1 milion lei);
• Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +388,3 milioane lei, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenții – Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, -50 milioane lei Plăți în contul creditelor garantate și/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuția României la bugetul UE și +250 milioane lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.
• Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +299,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea fondurilor necesare pentru derularea programelor de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei);
• Ministerul Finanțelor Publice: +236,0 milioane lei per sold. Se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) și la cheltuieli de capital (-28 milioane lei);
Vezi și câți bani primesc serviciile la rectificare
Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune diminuarea veniturilor bugetare rezultată din:
• nerealizarea în totalitate veniturilor suplimentare din intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerii evaziunii fiscale incluse în programul anual, precum și datorită accelerării procesului de rambursare TVA restante către companii. Menționăm că în bugetul inițial în cadrul proiecției veniturilor au fost estimate încasări suplimentare de 7 miliarde lei, din care 6 miliarde lei reprezintă TVA și accize 1 miliard lei;
• neconcretizarea în anul 2019 a încasărilor din vânzarea licențelor de tip 5G (prin neaprobarea în anul 2019 a calendarului licitației) și lipsa efectelor de runda a doua generate în economie de aplicarea mecanismului de restructurare a obligațiilor bugetare instituit de Ordonanța Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilități fiscal;
• neîncasarea sumelor primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 având în vedere gradul redus de execuție a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile pe primele 10 luni ale anului 2019;
• neîncasarea sumei de 1.800 milioane lei estimată la prima rectificare până la sfârșitul acestui an reprezentând proiecte finanțate din Programul Național de Dezvoltare Locală prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și care urmau să fie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor.
• menținerea programului inițial al veniturilor din dividende de la societăți și companii naționale precum și de la regii autonome.
Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri cât și la cheltuieli cu suma de 876,6 milioane lei.
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1.913,8 milioane lei, la cheltuieli se majorează cu suma de 2.032,7 milioane lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei.
Influențele pe naturi de cheltuieli ale bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se prezintă astfel:
- Cheltuielile de personal se suplimentează cu 19,7 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale pentru personalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și caselor de asigurări de sănătate;
- Cheltuielile cu bunurile și serviciile se suplimentează cu suma de 400 milioane lei pentru medicamente cu și fără contribuție personală;
- Transferurile între unități ale administrației publice se suplimentează cu 813 milioane lei pentru asigurarea fondurilor necesare plății majorărilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice;
- Cheltuielile cu asistența socială se suplimentează cu 800 milioane lei pentru asigurarea plății indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale.
Veniturile din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate se diminuează cu 1.352,7 milioane lei. Influența se datorează efectului generat de indicatorii realizați ai pieței forței de muncă de 14,8% (în perioada ianuarie-septembrie 2019/2018, efectivul salariaților din economie a crescut cu 1,1% iar câștigul salarial mediu brut a crescut cu 13,6%) față de estimarea inițială de 18,6% avută în vedere la elaborarea proiecției veniturilor din cadrul legii bugetare, precum și extinderea facilității acordate salariaților din domeniul construcțiilor prin adăugarea unor noi activități.
Prin proiectul de act normativ se propune alocarea, prin redistribuire, a sumei de 2,279 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special, alocarea sumei de 3,484 milioane lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, din care 1,325 milioane lei prin redistribuire și 2,159 milioane lei prin suplimentarea sumelor defalcate, precum și alocarea sumei de 447.000 lei pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular și cel confesional acreditate.
Conform MFP, nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecințe negative următoarele:
• riscul ca nepreluarea și neadoptarea în regim de urgență a măsurilor reglementate prin proiectul de act normativ să aibă ca impact negativ imposibilitatea desfășurării corespunzătoare a activității ordonatorilor principali de credite, care nu își vor putea îndeplini rolul, atribuțiile și responsabilitățile stabilite prin actele normative de organizare și funcționare;
• riscul neasigurării fondurilor pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special;
• riscul neasigurării fondurilor pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, precum și pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular și cel confesional acreditate;
• riscul neasigurării sumelor restante pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale restante;
• riscul neasigurării fondurilor necesare plății drepturilor de asistență socială până la finele anului (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului);
• riscul neasigurării sumelor pentru medicamente cu și fără contribuție personală;
• riscul blocării derulării programelor de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii START-UP NATION România;
• riscul neasigurării fondurilor necesare plății majorărilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
20
15
