România are o economie cu inovație redusă, bazată prea mult pe consum domestic, cu discrepanțe regionale majore, afectată de un deficit de balanță comercială, cu o populație în îmbătrânire, expusă riscului de sărăcie și marcată de un acut deficit de forță de muncă, arată o analiză transmisă de Confederația Patronală Concordia.
Documentul publicat de ei are în vedere ideea de a găsi soluții pentru creșterea productivității, complexității și competitivității economiei românești, în contextul provocator al dublei tranziții verzi și digitale.
Cifrele cheie de la care plecăm arată o economie care a recuperat rapid o parte dintre decalaje, dar care poate pierde din avânt dacă dificultățile grave din economie nu sunt rezolvate rapid și dacă nu își ajustează la timp traiectoria către o economie verde și digitală.
Chiar dacă economia României a crescut de 8 ori în 20 de ani, un parcurs similar au avut și alte țări din fostul bloc socialist, arată analiza Concordia. Zece din primele 11 țări în ceea ce privește creșterea economică în ultimele decenii în Europa sunt țari din Europa de Est.
Când discutăm de elementele care au contribuit la această creștere economică, nu putem evita faptul că 78,8% din cei aproape 286 miliarde de euro generați de economie în 2022 au fost dați de consum, iar media contribuției consumului în ultimii 8 ani a fost aproape identică – 78,5%.
Cu toate că o parte din acest consum a fost destinat producției, inclusiv în vederea exporturilor, datele arată un dezechilibru major în privința câtorva categorii de produse despre care vorbim în această analiză.
Deși ponderea ridicată a consumului în PIB nu e neobișnuită pentru statele cu economii dezvoltate, România este întrecută doar de Grecia și Portugalia în ceea ce privește contribuția consumului la PIB, fiecare cu 64% respectiv 68,7%, față de 63,3% în România în 2022. Media UE-27 a fost de 52,3%, iar dintre țările cu economii comparabile Ungaria a înregistrat 49,9%, iar Polonia 56,7%.
De la structura produsului intern brut, până la piața muncii și la capacitatea de inovare, România se află în fața unor obstacole pe care trebuie să le depășească pentru a nu rămâne pe margine în noua etapă a transformărilor economiei mondiale.
Productivitatea muncii are decalaje semnificative față de media europeană, în special în sectorul industrial. De asemenea, economia românească se confruntă cu un deficit de forță de muncă, costuri tot mai mari ale acesteia, diferențe regionale semnificative și inegalități sociale profunde.
Confederația Patronală Concordia începe, prin această analiză, un demers pentru creșterea valorii adăugate a economiei românești. Implicând membri din 15 sectoare și parteneri interesați, analiza este un prim pas spre elaborarea mai multor documente de politici publice sectoriale, care vor propune soluții concrete.
O parte din problemele semnalate de Confederația Concordia:
- Deficitul comercial contribuie negativ la formarea PIB-ului în fiecare an cu peste un procent. Deficitul comercial a crescut în 10 ani de 3,5 ori, ajungând în 2023 la 34 miliarde de euro.
- Avantajul competitiv bazat pe forță de muncă ieftină se estompează rapid, costul forței de muncă pentru ultimii 4 ani înregistrând a doua cea mai mare creștere din UE.
- Productivitatea crește, dar decalajul față de economii competitoare rămâne.
- Valoarea adăugată pe angajat în sectorul industrial în România este la doar 26% din media UE.
- Rata de ocupare este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană.
- România are cea mai mică pondere de absolvenți de nivel terțiar și a treia cea mai mică rata de angajare a proaspăt absolvenților dintre țările membre UE.
- Numărul locurilor de muncă vacante crește, iar discrepanțele verticale între nivelul de educație al lucrătorilor și cel solicitat de angajatori sunt în creștere.
- Deși a înregistrat creștere economică accelerată, țara este clasificată ca inovator emergent în European Innovation Scoreboard (EIS), o clasificare care sugerează, de fapt, o poziție deficitară în raport cu alte state europene. Investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) sunt scăzute, iar o mare parte dintre companii au capacitate de inovare limitată. Exporturile de înaltă tehnologie reprezintă o mică parte din totalul exporturilor, iar România importă o mare parte din valoarea tehnologică.
Toate aceste constrângeri structurale se manifestă într-un context în care economia trebuie să se adapteze și schimbărilor climatice, respectiv țintelor de reducere a emisiilor de carbon, în timp ce noile tehnologii avansează într-un ritm accelerat. Astfel, economia ar trebui să se recalibreze către o valoare adăugată mai mare, cu adoptarea de noi tehnologii, un consum mai redus de resurse primare și mai puține emisii.
Anul viitor, marcat de patru rânduri de alegeri, reprezintă punctul de cotitură în conturarea unei viziuni clare pentru dezvoltarea economică a României. Pentru a veni în sprijinul acestei viziuni, Concordia va publica o serie de analize sectoriale, complementare raportului recent lansat, din care să reiasă propuneri concrete și acționabile de politici publice și măsuri pentru creșterea valorii adăugate a economiei românești.
Din 1990 până astăzi, Produsul Intern Brut al României (PIB) a crescut de aproape 8 ori, ajungând la aproximativ 286 miliarde de euro în 2022 și este pe cale să depășească 300 de miliarde de euro în 2023.
În intervalul 1990-2021, PIB-ul Poloniei a crescut de 10 ori, cel al Ungariei de peste cinci ori, cel al Cehiei de 7 ori, iar cel al Bulgariei de aproximativ patru ori. Tot de aproximativ patru ori a crescut și PIB-ul la nivel mondial între 1990 și 2021.
În ciuda creșterii importante a PIB-ului României în ultimele trei decenii, economia și societatea se confruntă cu o serie de probleme care pun în pericol creșterea și bunăstarea pentru următoarele decenii. România are nevoie de o nouă abordare pentru a-și maximiza potențialul economic, mai susțin autorii analizei.
Vezi aici analiza completă a Confederației Patronale Concordia
0
6
