Alexandru Nazare nu a ieșit niciodată în evidență, iar multe persoane nici nu știau cine „mai este ministru de finanțe”. Asta era o întrebare frecventă a multor persoane, chiar a unor colegi ce au ieșit din presă. Nazare a venit la ministerul Finanțelor după ce Florin Cîțu, cel care a ocupat fotoliul anterior, a ajuns premier. Nazare s-a ocupat, printre altele, cu acte normative ce trebuiau corectate și a început conectarea caselor de marcat la ANAF printr-un soft nou, cel lăsat de Cîțu nefiind funcțional.
Mai mult, Nazare a avut un proiect de reorganizare care rezolva multe probleme, precum trecerea direcției de soluționare a contestațiilor la Minister, dar a fost blocată de Guvern, deși avea toate avizele și toată lumea saluta proiectul.
Totuși, au fost și momente când Nazare s-a comportat precum Cîțu, de exemplu când au adoptat suspendarea celor 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță (normele nu au fost făcute de Cîțu în mandatul său - legea fiind din noiembrie 2020 în Monitor - au apărut după suspendare pentru cei care au aplicat un trimestru).
Tot în perioada lui Nazare, Ministerul a trebuit să accepte faptul că fosta reorganizare făcută de Cîțu, în care a pierdut aproape toate procesele, nu a produs rezultate și să accepte revenirea oamenilor pe posturi.
Motivul remanierii lui Nazare ar fi, conform unor surse apropiate, faptul că premierul ar fi vrut mai multi bani pentru primari, în contextul alegerilor din PNL, lucru pe care Nazare nu l-ar fi acceptat.
Lucruri ce s-au întâmplat în mandatul lui Nazare și au atras atenția
1. Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF
Deși s-a vorbit mult pe vremea lui Cîțu despre asta, în practică s-a realizat după ce a venit Alexandru Nazare la minister. Mai mult, aplicația lăsată de Cîțu avea multe probleme. Pur și simplu nu era funcțională.
În ianuarie, Centrul Național de Informații Financiare (CNIF), din cadrul ministerului, s-a apucat de o nouă aplicație.
După o testare în paralel, rezultatul a fost aplicația nouă.
Între timp s-a încheiat perioada de conectare a marilor contribuabili. Numărul total al caselor de marcat conectate (atât contribuabili mari, cât și mici și mijlocii) a depășit 85.000, conform celor mai recente date.
2. Anexa II și corecția fiscală din februarie
De la începutul mandatului au trebuit rezolvate probleme. Emblematică este venirea ambasadorului Turciei la sediul ministerului pentru a atrage atenția asupra Anexei II (privind jurisdicțiile necooperante), fapt ce punea în pericol relațiile de afaceri. Era vorba despre nedeductibilitatea tranzacțiilor.
În februarie a apărut în Monitorul oficial ordonanța de urgență, care mai conținea și alte corecții din zona fiscalității, precum:
- tratamentul fiscal aplicabil veniturilor de natură salarială neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii în cazul celor primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget în sensul neimpozitării şi neincluderii în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a contravalorii serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora acordate de angajator, în măsura în care valoarea totală a acestora, într-un an fiscal, pentru fiecare angajat, nu depăşeşte nivelul unul câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate, pentru aplicarea unui regim fiscal unitar tuturor beneficiarilor unor astfel de avantaje.
- Tichetele cadou acordate cu alte ocazii decât Paște, Crăciun, 8 martie, 1 iunie, nu mai sunt scutite de contribuții.
- s-au completat prevederile legii contabilității
*Au mai fost și altele dar am menționat asta pentru că e cea care a ieșit în evidență (venirea ambasadorului la Minister). Se lucrează chiar și azi la unele corecții fiscale, de exemplu pe zona tichetelor cadou
3. Renunțarea la cei 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță – lucru ce nu a fost anunțat nici de Nazare, nici de Cîțu când s-a adoptat. Lumea a aflat direct din Monitorul oficial
Când s-a renunțat la facilitatea celor 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță, Nazare ar fi trebuit să-și asume, să iasă și să explice. Bine, nici Cîțu nu a fost mai breaz. Când s-a adoptat ordonanța de urgență de eliminare a facilitații „până la final de an” (probabil va mai fi amânată o dată), Cîțu a citit în conferința de la Palatul Victoria toate măsurile din OUG, în afară de asta. De parcă nu știa ce conține. Unii ar spune „minciună prin omisiune”, dar adevărul este că mulți am așteptat să vedem OUG în Monitorul oficial pentru a vedea ce s-a adoptat, de fapt.
Și Nazare a fost părtaș. Ar fi trebuit măcar el să anunțe, într-un fel sau altul, ce mai conține actul normativ și să explice de ce nu se poate aplica. Comunicarea sa a fost similară.
În realitate, era vorba despre normele de aplicare care nu au fost făcute de Cîțu cât a fost ministru (a avut câteva luni la dispoziție), i le-a lăsat lui Nazare, care s-a trezit că se apropie final de trimestru și are în vigoare o lege pe care nu o poate aplica. (au apărut ulterior niște norme pentru firmele care au aplicat, totuși, în primul trimestru)
4. Proiect nou de reorganizare la Ministerul Finanțelor – amânat de Guvern
Ministerul Finanțelor pregătise un proiect de reorganizare, mai ales că era obligat prin Legea 296/2020 să treacă direcția de soluționare a contestațiilor de la ANAF la Minister, lucru așteptat în special de mediul de afaceri.
Proiectul era mult mai amplu. Au fost respectate toate procedurile, au fost luate toate avizele și toată lumea părea mulțumită. Probabil mai puțin Guvernul sau SGG. Ministerul a trimis proiectul acolo pentru a fi pus pe ordinea de zi.
A stat și stă de atunci. Cum termenul pentru ducerea la îndeplinire a reorganizării expira (cele 6 lui din Legea 296), Ministerul a venit cu un nou act de prorogare a termenului. Guvernul a preferat să adopte prorogarea. Încă nu se știe de ce nu vrea să adopte reorganizarea.
Ce mai avea interesant acel proiect este Unitatea de operaționalizare a centrului Cyber, asta pentru că a fost îndeplinită cu succes prima etapă din întreg procesul necesar operaționalizării efective.
„Crearea centrului CYBER și a rețelei de centre naționale ar conduce la stimularea unui sprijin financiar sporit pentru cercetarea, inovarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în domeniul securității cibernetice, în complementaritate cu structurile deja existente (ex. ENISA)”, spunea Ministerul în proiect.
5. Acord cu UiPath pentru dezvoltarea roboților software pentru automatizarea proceselor repetitive
Recent Ministerul Finanțelor a ieșit în evidență prin acordul de colaborare semnat cu UiPath pentru dezvoltarea roboților software pentru automatizarea proceselor repetitive.
Își propune sã accelereze adoptarea și implementarea noilor tehnologii în cadrul administrației fiscale, precum și creșterea gradului de securitate a datelor procesate, în vederea îmbunãtãțirii experienței contribuabililor cu administrația fiscalã și scãderea costurilor administrative pe termen lung.
Rămâne de văzut dacă acest acord va duce la rezultate odată cu amplasarea unui nou ministru la minister.
6. Declarația unică precompletată – în unele cazuri nu a fost o idee bună
Deși ține de ANAF, Nazare s-a lăudat cu realizarea, iar pe facebook a postat: Este important de subliniat că fiecare contribuabil trebuie să verifice datele precompletate în declarație pentru a se asigura că sumele prevăzute sunt cele corecte.
Măcar a atenționat că: Acest demers constituie un pas înainte în vederea digitalizării administrației fiscale și face parte dintr-o serie de măsuri implementate în scopul consolidării și eficientizării Spațiului Privat Virtual.
Contribuabilii au trebuit să fie atenți la Declarația Unică precompletată. În caz contrar, puteau ajunge să plătească de două ori CAS și CASS. La fel, si dacă debifau anumite căsuțe pe ea. Trebuia prima data să șteargă sumele alea, apoi să debifeze. O idee mai bună era completarea de la zero.
3
28
