The Romanian Digest

(Re)confiscarea Uzinelor Titan-Nadrag-Calan - II

de Rubin Meyer Doru & Trandafir     The Romanian Digest
Marţi, 24 iulie 2012, 11:32 Economie | Companii

Recent descoperitele stenograme ale sedintelor Consiliului de Ministri de sub Guvernarea Ion Antonescu, ce atesta planurile de confiscare a Uzinei Titan-Nadrag-Calan de la industriasul evreu Max Ausnit in 1941, sunt in mod deranjant similare incercarilor recente ale fostului Guvern Ungureanu de a confisca 85% dintre proprietatile retrocedabile (asa cum este descris in detaliu in articolul din mai 2012 din Romanian Digest). In contextul aparentului abuz de putere al birocratilor romani a caror intentie a fost sa-i priveze de ceea ce le fusese acordat cu mult timp in urma, precum si al eforturilor ilegale si imorale ale fostului guvern roman de a confisca inca o data drepturile detinute in Uzina Titan-Nadrag-Calan, familia Ausnit a fost blocata de fiecare data in procesul de restituire prin argumente corupte menite sa-i impiedice pe mostenitorii marelui industrias si filantrop evreu sa-si mai primeasca vreodata drepturile greu dobandite. Articolele din lunie aprilie si mai 2012 ale Romanian Digest descriu modul in care guvernele Romaniei au incalcat, in cazul acestei familii, drepturile omului, pe parcursul ultimului deceniu. Prezentul articol demonstreaza maniera trufasa in care guvernul roman din 1941 s-a ocupat de aceste aspecte.


Istoric
Max Ausnit a fost unul dintre cei mai mari industriasi romani din perioada dintre cele doua razboaie mondiale. Dintre proprietatile sale, bijuteria coroanei era reprezentata de catre Uzinele Metalurgice Titan Nadrag Calan, ce includeau o turnatorie de otel, cunoscuta acum sub denumirea de Otelu Rosu care, impreuna cu filialele sale, precum Magazinele Unite si Socomet, aveau aproximativ 10.000 de angajati. Insusi Regele Carol II nazuia sa obtina Uzinele pentru averea sa personala si - asa cum recunoaste si Maresalul Antonescu potrivit stenogramelor de mai jos - Max Ausnit a fost in mod nedrept trimis in inchisoare ca urmare a refuzului sau de a transfera dreptul de proprietate asupra societatii catre Rege. Dupa abdicarea fortata a Regelui Carol II, Antonescu a incercat sa-l forteze pe Ausnit, care se afla inca in mod nedrept in inchisoare, sa transfere dreptul de proprietate asupra Uzinelor Titan Nadrag Calan catre stat, sustinand ca aceasta actiune coercitiva era diferita de cea a Regelui Carol, deoarece, de data aceasta, transferul dreptului de proprietate se facea in interesul statului. Antonescu a intrat in "negocieri" cu Ausnit pentru a-l determina sa renunte la Titan Nadrag Calan in schimbul libertatii sale. Ambasadorul Germaniei, Manfred Freiherr von Killinger, a informat Berlinul in legatura cu aceste "negocieri", iar Ministrul de Afaceri Externe al Germaniei, Joachim von Ribbentrop, a telegrafiat personal Bucurestiului, sustinand ca Ausnit nu trebuie lasat sa paraseasca in niciun caz tara. Mai jos sunt prezentate stenogramele sedintei Consiliului de Aprovizionare de sub Guvernarea Antonescu, ce atesta complotul conducerii statului de a confisca Uzinele Titan Nadrag Calan de la Ausnit:

Stenogramele sedintei

CONSILIULUI DE APROVIZIONARE
de marti, 2 decembrie 1941


Se discuta despre: colectarea cerealeᅡlor, rationalizarea consumului de grau; asigurarea pietelor cu produse alimentare; curatenia Capitalei, cimitirele; garantarea de catre Germania a Bancii Romaniei pentru nevoile germanilor in tara noastra; strangerea de imbraᅡcaminte de la evrei pentru a imbraca pe studenti; procesul lui'Auschhitt etc.

Joi, 4 decembrie 1941
Sedinta se deschide la ora 11.30, sub presedintia domnului Maresal Ion Antonescu, Conducatorul Statului. Iau parte domnii: prof. Mihai Antonescu, vicepresedintele Consiliului; g-ral D. Popescu, ministrul Afacerilor Interne; g-ral I. Sichitiu, ministrul Agriculturii si Domeniilor; I. Marinescu, ministrul Economiei Nationale; A. Pana, subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor; g-ral C. Constantin, subsecretar de Stat al Aprovizionarii Armatei si Populatiei Civile; g-ral C. Florescu, primarul general al Capitalei; AL Ottulescu, guvernatorul Bancii Nationale; Gh. Minescu, directorul general al I.N.C.O.O.P.; C. Sireteanu, directorul Intendentei.

Maresal I. Antonescu: Prima chestiune la ordinea zilei este problema colectarii cerealelor.

(...)
Maresal I. Antonescu: Noi putem realiza si faza a treia a exproprierii, prin Banea Nationala. Am spus de mult sa se trateze in aceasta privinta. Noi avem bani blocati la Londra, pe care nu-i putem folosi acum. Banii acestia de la Londra insa sunt ai Bancii Nationale. Si atunci, noi am putea trece la romanizare, pe aceasta cale.

Eu cred ca valoarea tuturor fondurilor de comert evreiesti din Tara Romaneasca reprezinta cam o suta de miliarde lei. Noi avem la Londra dolari si aur in valoare de 16 miliarde lei. Cu aceasta suma putem cumpara in Tara Romaneasca bunuri cu 6 valoare intreita. Prin urmare, am putea sa ajungem sa cumparam fonduri de comert de 40-50 miliarde. Trebuie deci sa se studieze si aceasta posibilitate:
M. Antonescu: S-o studiem, tinand seama de experienta pe care au facut-o germanii, pentru ca printr-o intelegere cu anumite grupuri de reprezentanti ai evreilor, sa putem face aceasta scurgere de capitaluri, si acest schimb intre capitalurile evreiesti din tara si cele blocate, fara sa paralizam activitatea economica, adica prin substituirea elementului romanesc...

Maresal I. Antonescu:
Aceasta este toata cheia problemelor.

M. Antonescu:
..:legand aceasta obligatiune de plata cu dolari sau devize, de dreptul beneficiarului de a continua functionarea in intreprindere, pana cand vine intreprinzatorul roman.    

Maresal I. Antonescu:
Daca as fi fost sigur ca pot s-o fac aceasta a treia etapa, fara sa dau Statul peste cap, as fi inceput chiar cu ea, nu cu bunurile rurale sau cu casele darapanate de pe Dudesti, de pe Vacaresti ale evreilor, pentru ca nu aceasta este romanizarea.    

M. Antonescu:
Mai am o a treia chestiune: este chestiunea Auschnitt, pentru care as vrea sa se ia o hotarare definitiva, mai ales ca este aici si dl guvernator al Bancii Nationale.

Cum va amintiti, inca din toamna anului trecut, am inceput discutiuni cu reprezentantii lui Auschnitt, atragand atentia Guvernului asupra faptului ca Auschnitt a fost mai mult obiectul unei urmariri din partea fostului Rege si a celor cari vegheau alaturi de Domnie in acea vreme.   

Maresal t. Antonescu: Pentru ca Auschnitt n-a vrut sa-i treaca lui averea. Si noi facem acelasi lucru ca si Carol, dar in folosul Statului.

M. Antonescu:
Vrand sa arate ca n-a incercat sa faca cu averea lui o, imbogatire in dauna Statului - cel putin sub regimul acesta -Auschnitt s-a oferit sa dea Statului, la inceput, 40% din actiunile Titan-Nadrag-Calan, atragand atentia ca nu dispune de majoritatea capitalului, care este risipit la foarte multi porteuri straini.
Dupa multe discutii, Auschnitt s-a oferit sa dea 51% din actiuni, adica sa vanda o parte din actiunile C.E.P.I., ca sa dea 51% Statului.

Statul roman n-are alta obligatiune fata de Auschnitt: decat sa permita ceea ce  permite oricarui infractor de drept comun - revizuirea procesului; intrucat, intre timp, printr-o revizuire de drepturi comerciale intre Resita, Titan-NadragrCalan si Auschnitt, ar parea ca rezulta in adevar ca temeiurile pe care a fost condamnat Auscnitt nu constituie o frauda, ca viramentele de fonduri operate intre Resita, Titan-Nadrag-Calan si Auschnitt personal nu sunt fraudei fie ale Resitei, fie ale societatii Titan-Nadrag-Calan, sau abateri de la regulele codului de comert, care angajau raspunderea lui Auschnitt, ci acestea au fost gasite ca pretext, pentru ca se urmarea sa se ia lui Auschnitt majoritatea actiunilor, pe care el nu voia sa le acorde.

Fiind vorba de o imbogatire pentru Statul Roman, care nu da absolut nimic, avand convingerea ca, in adevar, in procesul pe care 1-a avut Auschnitt cu,Resifaisi;feti ceilalti, au fost imixtiuni directe, pe care insusi procurorul general; printr-o grtiva imprudenta...

Maresal I. Antonescu:
Printr-o voita imprudenta.

M. Antonescu:
... .le-a marturisit inaintea Curtii de Casatie, in recursul pe care 1-a avut Auschnitt, ca sa arate judecatorilor cat de inalt este interesul eare se pune in condamnarea lui Auschnitt, in orisice caz, avand convingerea ca n-a fost acolo o condamnare obiectiva si numai obiectiva, avand in vedere, pe de alta parte, convingerea ca Statul Roman trebuie sa foloseasca toate ocaziunile pentru a dobandi ceea ce, in zece ani de gospodarie, si plina de neglijenta si plina de turpitudini, a pierdut, cred ca este in interesul Statului Roman sa caute sa ia acesti 51%, pe care ii ofera Auschnitt si sa-i creeze, daca instantele noastre o vor admite, posibilitatea; pentru Auschnitt sa ceara revizuirea procesului sau.

Daca dv. impartasiti acest punct de vedere, eu cred ca trebuie sa intervenim la Banca Nationala, ca sa autorize operatiile formale, care sunt necesare, pentru ca un pachet de actiuni care a apartinut lui C.E.P.I. sa fie achizitionat de Auschnitt, fireste, cu toate garantiile, pentru ca aceasta predare de actiuni si perfectare a operatiei sa se faca concomitent cu donatia facuta Statului Roman, in asa fel ca, prin acest pachet de actiuni, in afara de acelea de care dispune deja Auschnitt, Statul sa poata intra in posesia celor 51%, adica a majoritatii actiunilor Societatii Titan-Nadrag-Calan.

Dle Maresal, domnilor ministri si dle guvernator, va atrag atentia ca Grupul ¬Manriesmann" a si cumparat din strainatate, prin, ce mijloace nu stiu, un pachet de actiuni de la Titan-Nadrag-Calan si, azi de dimineata, dl Orghidan mi-a aratat o scrisoare; prin care Grupul ¬Mannesmann" il invita sa opereze in registrele Societatii transferul de actiuni cumparate, si dl Orghidan m-a facut sa stiu ca operatia nu este inca aprobata de Ministerul Economiei Nationale, in asa fel ca va semnalez si acest nou caz de participare.

Maresal I. Antonescu:
Operatia nu se aproba pana nu obtinem cei 51%.

M. Antonescu:
Tocmai de aceea pun problema. Rog ca operatia sa nu i se aprobe - desi nu este vorba decat de un pachet, care reprezinta trei sau patru la suta -pana cand nu se realizeaza donatia catre Statul Roman.

Maresal I. Antonescu:
Iata raspunsul, pe care eu l-am dat de multa vreme, Trebuie sa procedam cu Auschnitt in aceleasi etape cum am procedat cu Malaxa. Ce e in mana nu e minciuna. Sa dea dl Auschnitt intai ce este sigur.

Deocamdata l-am scos de la Saint Vincent si l-am trimis la inchisoare la Brasov, fiindca aici vedea pe reprezentantii Grupului "Mannesmann" si pe ai altor grupuri. L-am trimis la inchisoare ca sa vada cum e acolo.

Al. Ottulescu:
Bine ati facut, dle Maresal.

M. Antonescu:
Eu am dat dispozitia aceasta, de doua saptamani.

Maresal I. Antonescu:
Procesul care a fost facut este o turpitudine a regimului trecut. Si noi folosim mijloace impotriva acestui individ ca si in contra lui Malaxa, dar le folosim ca sa despagubim Statul,  nu pentru ca aceste actiuni sa treaca in posesia noastra, a familiilor noastre sau a partidului nostru. Prin mimare sa se iadomnului acesta ce este ferm.

In al doilea rand, pentru diferenta pana la 51%, rog Banca Nationala sa faca operatiile cat mai repede. Ti-am mai vorbit eu, dle Ottulescu, de aceasta chestiune.

In al treilea rand, daca Auschnitt termina toate aceste formalitati repede si face donatia catre Stat, atunci i se poate revizui procesul. Daca ma duce prea mult cu aceste operatii, atunci nu.

AI. Ottulescu:
Dl Demetrescu, care s-a ocupat de aceasta chestiune, mi-a spus
ca vrea sa faca niste viramente cu niste creante, pe care dl. Demetrescu le considera
fictive.    ..

Noi facem operatiunea, insa, pe lucruri fictive, nu putem. Ceea ce nu este adevarat, nu putem face.

Maresal I. Antonescu:

AL Ottulescu: N-am controlat personal, dar asa spune dl Demetrescu;

M. Antonescu:
Pentru Statul Roman nu este fictiv daca obtine majoritatea actiunilor Titan-Nadrag.    [-

Al. Ottulescu:
Dar pentru aceasta trebuie sa fac viramente cu creante. Dl Demetrescu spune ca vrea sa faca viramente cu creante fictive.

Noi admitem, cum ati spus dv., dle Maresal, insa numai pentru lucruri reale si legale.    

Maresal I. Antonescu:
Deocamdata sa se ia de la Auschnitt cat a dat intai: 40%. Sa se incheie act pentru cele 40%.

M. Antonescu:
Va atrag atentia, dle guvernator si domnilor ministri, ca dl Auschnitt mai are cateva luni ca sa termine inchisoarea. Daca nu folosim acest interval, pierdem cele 51%.    

Al. Ottulescu:
Dl Demetrescu asa spune. Si se pricepe.

Maresal I. Antonescu: Se pricepe putin mai mult decat m-as pricepe eu, daca as fi nurnit acolo.    

Al. Ottulescu:
Este onest.

Maresal I. Antonescu:
Si eu sunt onest. Dar are subalterni care ii dau avize interesate. Aici este toata chestiunea. Toti suntem onesti, acei cari conducem si multi dintre ministri, cari poarta ponoase nenorocite au fost onesti, dar au fost victima acestora de care vorbeam adineauri. Asa ca sa nu faca dl Demetrescu pe bancherul si sa-si dea parerea, pentru ca n-a avut bani la tatal sau. 

Sa nu se intarzie cu aceasta chestiune.    .

Sedinta se ridica la 13,47.
Stenografi: D. Fierascu, A. Ipnescu

D.A.N.I.C.,fondP.C.M., Cabinetul Ion Antonescu, ds. 489 (fost 484)/1941, f. 259-33P

Similaritati
In mod dezamagitor, similaritatile sunt socante. Singurul interes al precedentului guvern  a fost confiscarea a 85% din ceea ce apartinuse familiei Ausnit, neexistand nicio preocupare fata de respectarea drepturilor omului - cu nimic diferit fata de intentia Maresalului Antonescu si a guvernarii sale, care dorea confiscarea Uzinelor fara acordarea niciunei despagubiri celui de la care confisca.

Asa cum am mentionat in articolul din aprilie 2012, ultima picatura dintr-un sir de masuri abuzive adoptate de guvernarile anterioare din Romania a fost propunerea de a confisca 85% din drepturile retrocedabile ale miilor de victime ale regimului comunist roman, cu incalcarea evidenta a prevederilor constitutionale ale Romaniei, care interzic asemenea acte, precum si a prevederilor Protocolului nr. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, la care Romania este parte si care garanteaza protejarea dreptului de proprietate ca un drept fundamental al omului. Pot fi avute in vedere limitari legitime ale modului in care ar trebui acordate despagubirile in Romania, insa limitarile permisibile nu trebuie sa se refere niciodata la valoarea intrinseca a dreptului, ci la modalitatea prin care poate fi obtinuta despagubirea si la o durata rezonabila de timp in care despagubirile sa fie platite efectiv. Niciun sistem civilizat de drept nu poate sa implementeze un mecanism de confiscare a averii unei persoane fara o justa si echitabila despagubire, ca o limitare justificabila a dreptului sau de proprietate - iar Romania nu poate fi o exceptie. Asa cum guvernul Romaniei nu poate sa confiste o proprietate de la o persoana careia proprietatea respectiva ii fusese retrocedata, fara o justa despagubire, in mod similar nu poate incalca dreptul unei persoane indreptatite la restituire platindu-i doar un procent derizoriu din valoarea reala a proprietatii retrocedabile.

Pot fi luate in considerare anumite limitari rezonabile in ceea ce priveste viitoarele restituiri - dar nu si in ceea ce priveste valoarea lor reala. Iata cateva alternative ce pot fi avute in vedere pentru continuarea restituirii in natura:

- Infiintarea unui al doilea Fond Proprietatea. Aceasta s-ar putea realiza destul de repede, intrucat Fondul respectiv ar putea fi infiintat printr-o Hotarare a Guvernului. Activele unui astfel de fond ar putea consta in actiuni detinute de catre statul roman in cadrul companiilor listate la Bursa.
- Acordarea de despagubiri sub forma actiunilor in cadrul companiilor listate la Bursa si in cadrul carora statul roman inca mai are actiuni.
- Plata prin obligatiuni de stat cu o valoare nominala care sa reflecte valoarea reala a unei obligatiuni scadente la o data ulterioara.
- Acordarea de despagubiri cu ajutorul terenurilor din proprietatea statului, in conditiile unei evaluari corespunzatoare.
- Plata in numerar in rate ar putea fi acceptata daca este efectuata intr-un interval rezonabil de timp si, evident, fara limita maxima. Transele trebuie sa fie purtatoare de dobanzi si sa fie ajustate in functie de inflatie.
- Cu exceptia cererilor deja evaluate, solicitantii care asteapta despagubiri in numerar ar putea sa primeasca o oferta alternativa, ingaduindu-li-se sa aleaga intre a primi plata imediata a unei sume de bani care face obiectul unei limite maxime sau a primi plata esalonata a intregii valori, intr-un termen care sa nu depaseasca 7 ani, in transe egale plus dobanda la nivelul pietei si ajustata in functie de inflatie.

Daca proiectul precedentului guvern si minciunile birocratice care l-au generat au fost rezultatul lacomiei, indolentei sau purei intentii de a prejudicia, ori chiar o combinatie a tuturor acestor elemente, important este ca aceasta conduita a statului roman a condus, inca o data, la o noua confiscare a proprietatii lui Max Ausnit. Un capitol incredibil de defaimator din lupta statului roman impotriva familiei Ausnit evidentiaza inca o data actele nepardonabile ale celor ce erau de fapt imputerniciti de statul roman sa protejeze drepturile cetatenilor si dreptul la restituire.

Rubin Meyer Doru & Trandafir
SOCIETATE CIVILA DE AVOCATI / LAWYERS PROFESSIONAL CORPORATION
IN ASOCIERE CU / AFFILIATED WITH HERZFELD & RUBIN, P.C.
http://www.hr.ro


Citeste mai multe despre   












Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

3124 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    well, raiul unora este captusit cu bancnote (Marţi, 24 iulie 2012, 12:44)

    MG [utilizator]

    well, raiul unora este captusit cu bancnote.
    Maresalul a fost un mare dobitoc, dupa standardele actuale. Dar sunt convins ca la fel de lipsiti de scrupule erau si dusmanii sai.
    Sunt curios cum si ce au restituit celelalte state: Ungaria, Polonia, URSS etc. Am impresia ca nu ne ajunge tara pt cat se vrea "retrocedat".
  • -1 (1 vot)    
    apare inca o dovada (Marţi, 24 iulie 2012, 12:47)

    kkciosuldelahamangia [utilizator]

    daca mai era nevoie, ca unii dintre cei care i-au finantat pe germani cu bani,au fost tocmai jidanii.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică