Inundațiile teribile din India, haosul din Venezuela, băncile chineze care sunt obligate de banca lor centrala să crească volumul creditelor și sa-i sprijine pe exportatori, acestea sunt subiectele primelor pagini din presa străină de luni. Francezii publică un text despre concurența furnizorilor de energie care nu prea e concurență și de aceea nu scad tarifele. Elvețienii din cantonul Vaud interzic utilizarea faxului.  Tot în presa de azi mai putem afla despre un halocinogen care imită efectele morții clinice. Și multe altele. Ziarele monitorizate: Wall Street Journal, Financial Times, Handelsblatt, Le Temps (Elveția), Les Echos și altele.

La extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale de duminică, 19 august, au ieşit din urne numerele 23 reprezentând ziua de emitere (23 iulie 2018) şi 146 reprezentând valoarea bonurilor câştigătoare - între 146 şi 146,99 lei, transmite Mediafax.

Asia are multe concepte și idei care nu ne sunt familiare. Multe dintre acestea se pot găsi în știrile presei de pe continent. Vă prezentăm mai jos șase subiecte, unele poate ciudate, care ne-au atras atenția în această săptămână.

România a înregistrat în luna iulie 2018 o creștere cu 4,3% a indicelui armonizat al prețurilor de consum, având astfel cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, pentru a șasea lună consecutiv, conform datelor publicate, vineri, de Biroul european de statistică Eurostat. De asemenea, România a făcut importuri masive de produse agrocalimentare în prima parte a anului, conform datelor INS consultate de Mediafax.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a scăzut vineri pe piaţa interbancară cu 0,01 puncte procentuale, la 3,27% pe an, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR), relatează Agerpres.

Moartea Arethei Franklin și evoluția lirei turcești sunt de găsit pe prima pagină a tuturor cotidienelor importante. Presa din SUA mai scrie despre eliminarea taxelor pentru mediciniștii de la New York University, germanii despre viitoarea (și demult așteptata) lege a imigrației, francezii despre cum a câștigat Trump bătălia piețelor,germanii despre strania putere a algoritmilor, italienii despre drama celor care locuiesc în blocurile din zona podului prăbușit în Genova șamd. Dar mai pe larg, în rândurile de mai jos. Ziarele monitorizate: Wall Street Journal, Financial Times, Handelsblatt, Le Temps (Elveția), Les Echos, The Hindu, Washington Post și altele

Registrul Comerțului va fi deschis în următoarele două zile de sâmbătă, respectiv 25 august ​și 1 septembrie, ca urmare a zilelor libere acordate de Guvern în această săptămână, se arată într-un anunț publicat pe site-ul instituției.

Ce face o țară să fie puternică: arsenalul de arme pe care îl deține, puterea economiei, gradul de inovare tehnică...? Niciuna în mod singular, ci câte puțin din fiecare, susțin spaniolii de la  Elcano Royal Institute, care calculează un indice agregat care măsoară mai mulți parametri- puterea economică, cea militară și „soft presence”, care cuprinde dezvoltarea culturală, turistică, sportivă și științifică. Potrivit raportului pe 2018, Statele Unite continuă să conducă topul celor mai puternice țări din lume, dar locul al doilea a fost ”furat” britanicilor de către China. România ocupă locul 49 mondial și 18 în Europa, arată datele Raportului.

Recentele evenimente, inclusiv violențele jandarmeriei de săptămâna trecută împotriva protestatarilor anticorupție din București, stârnesc îndoiala printre guvernele vest-europene și autoritățile europene în privința statului de drept și independența justiției din România, respectiv instituțiile democratice, scrie Financial Times, în ediția pentru abonați. Îndoieli similare sunt și pentru Europa Centrală și de Est, în special în Ungaria și Polonia.

Toată lumea își dorește și venituri mai mari și un nivel de trai mai ridicat. Însă, trebuie să înțelegem o dată pentru totdeauna, că putem trăi mai bine, în sensul de a avea venituri mai mari, numai dacă economia produce, a explicat într-un interviu acordat RFI șeful Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Dacă nu înțelegem nu facem decât să ne facem rău singuri. Nu facem decât să ne furăm singuri căciula dacă noi creștem pe hârtie veniturile, salarii, pensii sau orice altceva, dar nefiind acoperite de performanță economică, acele creșteri vor fi doar în termeni nominali. În termeni reali, ajustat cu inflația, veniturile noastre vor fi întotdeauna cuplate la fundamentele economice. Chiar dacă vom avea bani mai mulți, să zicem că dublăm pensiile în trei ani, cee ce e imposibil din punct de vedere rațional, echilibrul macroeconomic se rupe. Vor fi consecințe mari la nivel de inflație, dobânzi, curs de schimb, astfel încât nu vom trăi mai bine. Poate, dimpotrivă, vom trăi chiar mai prost,crede Dumitru.

Piața neagră a țigaretelor a crescut în iulie la 18,2% din totalul consumului (cu 2,1 p.p. mai mult față de mai 2018), arată un comunicat al Novel Research difuzat joi. Este cel mai ridicat nivel al contrabandei din acest an, depășind media din 2017, de 16%. „Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de piața neagră, cu o pondere de 39,5%, deși comerțul ilicit cu tigarete pare să fi luat cu asalt partea de vest a țării. Cea mai importantă creștere se înregistrează în nord-vest, 14,7 p.p., până la 29,4%, regiunea ajungând, astfel, la un nivel record în ultimii trei ani! În plus, comerțul ilegal crește cu 6,2 p.p. până la 26,9% și în regiunea sud-vest. Din punct de vedere al provenienței, „cheap whites” continuă să fie principala sursă, cu 63,9%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova, Ucraina și Serbia este relativ constantă", a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

ALRO a înregistrat, în primul semestru, un profit net în scădere cu 17,5%, comparativ cu periaoda similară din 2017, la circa 154 milioane lei, reiese din rezultatele publicate pe site-ul Bursei de Valori București (BVB).

Mai exact, 375.724, ca să fim riguroși. Dar nici aceste date nu trebuie privite cu sfințenie, întrucât ele nu includ muncitorii români care pleacă temporar și lucrează la negru pe afară, dar continuă să fie ”prezenți ” în statisticile românilor rezidenți. Partea proastă e că grupele de muncă cele mai afectate sunt 20-24 ani (scădere cu 17% în ultimii 5 ani), cea de 30-34 de ani (scădere cu peste 10%) și cea de 40-44 (avem scădere de 8%). Adică cei apți de muncă. Teleorman, Brăila, Olt și Mehedinți sunt județele care au pierdut cea mai mare populație ca pondere, în vreme ce Ilfov. Iași, Timiș, Cluj și Brașov sunt singurele județe care au atras locuitori.

Lira turcească, lovită de deprecieri masive în ultima perioadă, și-a revenit puțin după ce Qatar a promis să ajute sistemul bancar cu împrumuturi în valoare de 15 miliarde de dolari, scrie Guardian.

Presa europeană deschide joi cu subiecte legate de preoții pedofili din SUA, cele  10 familii (una din România) care acuză Europa de "lipsa de acțiune” climatică, evident despre podul prăbușit în Genova (sau mai degrabă despre speculațiile politice ale catastrofei) și altele. Dar mai pe larg, în rândurile de mai jos. Ziarele monitorizate: Wall Street Journal, Financial Times, Handelsblatt, Le Temps (Elveția), Les Echos, The Hindu, Washington Post și altele.

Introducerea pungilor din plastic subțire este interzisă în România din 1 iulie 2018, iar de la 1 ianuarie 2019 se interzice și comercializarea acestora. ​Pungile de plastic sunt indiscutabil rele pentru mediul înconjurător. Când o aruncați, începe calvarul. Fie o aruncați și- fără să vreți- înfundați vreun canal, fie se adună la marginea unui lac în care se deversează gunoaiele, fie- și mai rău- ucide unul din cele aproximativ 100.000 de mamifere marine care mor anual din această cauză. Pentru că ele se descompun în compuși toxici care afectează fauna lacurilor și mărilor lumii. Pentru a stopa acest fenomen, sunt 3 variante: interzicerea, impozitarea sau limitarea prin alte metode a folosirii acestor pungi.

Coreea de sud are multe de arătat potențialilor turiști, dar sunt câteva lucruri mai puțin știute despre această țară. Am strâns 9 lucruri pe care le-am auzit și văzut, dar ni s-au părut interesante.

Presa europeană deschide miercuri în general cu subiecte legate de criza Turciei, creșterea ușoară a economiei europene în ansamblu, groaznicul accident din Italia, unde un pod s-a prăbușit provocând moartea a peste 35 de oameni-  aceastea sunt îngrijorările principale, urmate de subiecte proprii fiecărei țări. Francezii mai scriu despre cele 3 instituții de învățământ superior care se mențin în topul mondial, nemții despre metropolele europene care se luptă cu Airbnb, elvețienii despre accidentul din Genova... Dar mai pe larg, în rândurile de mai jos. Ziarele monitorizate: Wall Street Journal, Financial Times, Handelsblatt, Le Temps (Elveția), Les Echos, The Hindu, Washington Post și altele.

 Cine citește documente ale BNR, inclusiv minutele ședințelor de politică monetară, constată referiri la gestionarea lichidității, scrie profesorul Daniel Dăianu într-un text transmis marți, HotNews.ro. Aceasta din urmă este parte din modul în care o bancă centrală își formulează și aplică politica monetară. Sunt opinii care fac legătura între injecții de lichiditate ale băncii centrale și mersul inflației în ultimii ani, la noi sugerându-se legături cvasimecanice. Sunt și opinii care reproșează BNR că lăsat rate de dobândă pe piața monetară (inter-bancară) să ajungă la peste 3%, cât sunt în prezent. Merită de aceea să evidențiem aspecte privind relația între cantitatea de monedă de bază (emisă de bancă centrală) și condițiile monetare în economie, dinamica inflației, echilibrele externe și conduita BNR.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)  a decis, în urmă cu câteva zile, că directiva 93/13/CE nu se aplică practicilor de cesiune sau cumpărare de credite, nici dispozițiilor legale naționale care reglementează transmiterea creditelor și substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs, scrie pe blogul BNR Cristian Bichi, consilierul pe probleme de stabilitate financiară al Guvernatorului. Hotărârea are la bază cereri de decizie preliminară formulate de o instanță spaniolă, ca urmare a îndoielilor legate de sfera de aplicare a retractului litigios și a eficacității sale ca instrument de protecție a consumatorilor.  Detalii în continuare.