Ministrul finanțelor Florin Cîțu spune că una dintre clarificările aduse ordonanței de urgență privind amânarea plății ratelor către bănci este posibilitatea ca cei cu restanțe să își poată aduce ratele la zi. În forma inițială nu exista această prevedere. Vezi ce a mai spus Florin Cîțu la începutul ședinței de Guvern, în care OUG privind suspendarea plății ratelor urmează să fie rediscutată. Reamintim că o primă formă a ordonanței a fost aprobată săptămâna trecută, însă nu a mai ajuns să fie publicată în Monitorul Oficial, din cauza unor neclarități.

Ordonanța de Guvern privind suspendarea plății ratelor pe o perioadă de până la 9 luni a fost retrasă de la publicarea în Monitorul Oficial. Contactat de HotNews.ro, Antonel Tănase, secretarul general al Guvernului, a spus că va fi rediscutată în ședința Executivului de astăzi, de la ora 17.00. Ordonanța va fi rediscutată deoarece Guvernul a primit mai multe semnale din partea clienților băncilor, persoane fizice și juridice. Pentru noua formă a actului normativ vor fi avute în vedere aceste observații.

Numărul firmelor înfiinţate la nivel național a scăzut cu 69% în primele două săptămâni de la începutul stării de urgență decretată în România (16-30 martie) faţă de cele două săptămâni anterioare și, de asemenea, în raport cu perioada similară din anul 2019, potrivit unei analize Termene.ro, platformă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale companiilor.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a pregătit un proiect de Hotărâre prin care a fost stabilită configurația și caracteristicile tehnice și funcționale ale aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în echipamente de tipul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, în vederea testării și avizării acestora de către ICI București.

O altă zi de luni dezamăgitoare, scrie cotidianul francez Les Echos analizând evoluțiile bursiere. Piețele europene au scăzut din nou, veștile proaste de pe frontul epidemiei continuând să îngrijoreze investitorii, iar petrolul continuând și el să se ieftinească. Bursa de la Paris, după un fragil avans la deschiderea pieței a reintrat rapid în teritoriu negativ, indicele CAC pierzând peste 2%. Tendința este similară pentru bursele din Frankfurt și Londra, în scădere cu 1,67%, respectiv 2,09%. La București, bursa era tot pe roșu în jurul orei 11, dar un recul de 1%.

Prețul petrolului din SUA a scăzut sub 20 de dolari pe baril, traderii mizând pe faptul că producția ar trebui să scadă pentru a face față colapsului cererii ca urmare a pandemiei coronavirusului, scrie Financial Times. Valoarea de referință a SUA, cunoscută sub denumirea de West Texas Intermediate sau WTI, a atins un nivel minim de 19,92 dolari pe baril, pierzând peste 6%. Brent, reperul internațional, a pierdut 6% și a coborât la 23,03 dolari pe baril, cel mai mic din 2002 încoace. În prezent, există două repere majore pentru preţul petrolului – West Texas Intermediate (WTI) şi Brend Crude oil. WTI crude oil este considerat a fi un tip de petrol uşor şi dulce cu puţin conţinut de sulf şi gravitaţie de 40, conform scarei gravitaţionale a American Petroleum Institute (API).

Financial Times: Carantina națională provoacă migrația a milioane de indieni către zonele rurale. ● The New York Times: Portugalia îi va trata pe imigranți la fel ca pe localnici în cursul crizei coronavirusului. ● Le Vif: Viața privată, următoarea victimă a pandemiei? Să supraveghezi cetățenii prin intermediul smartphone-ului poate ajuta la oprirea pandemiei de coronavirus, dar poate și costa scump în materie de libertăți publice și de respectare a vieții private ● Știri pe scurt.

Aproape toate băncile au lansat programe de sprijin al clienților, unele în parteneriat cu cele lansate de Guverne, în vreme ce altele pe cont propriu. Din Noua Zeelandă până în SUA și desigur, Europa, HotNews.ro s-a uitat la cum se aplică măsurile de sprijin ale băncilor în diferite țări. Cele mai multe țări permit amânarea ratelor, adăugând principalul și dobânda cumulate la soldul creditului. Cele din Statele Unite îi sprijină și pe cei cu depozite sau, în cazul în care retragi bani de la bancomatul altei bănci, îți restituie comisioanele suplimentare. Măsurile se aplică diferit, de la țară la țară, cum spuneam la început.

​Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2020 s-a încheiat cu un deficit de 8,3 miliarde lei (0,73% din PIB), potrivit unui anunț făcut vineri sera de reprezentanții Finanțelor. Anul trecut, pe primele două luni deficitul bugetar era de circa 5 miliarde de lei, dar oficialii Finanțelor spun că anul acesta s-a majorat partea de rambursări de TVA cu 0,73 miliarde lei (3,22 miliarde lei la 29 februarie 2020, comparativ cu 2,49 miliarde lei la 28 februarie 2019), respectiv creșterea cheltuielilor de investiții cu 1,63 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic în sumă de 1,29 miliarde lei. Potrivit estimărilor mai multor analiști, criza coronavirusului ar putea duce deficitul fiscal la circa 7% în acest an.

Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți atrage atenția asupra efectelor negative pentru consumatori și contrare scopului declarat, de a ajuta debitorii afectați de criza generată de epidemiep, pe care le va avea ordonanța de urgență a Guvernului privind acordarea unor facilitați pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Astfel, modalitatea de suspendare a plății ratelor, prin care dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare nu face decât să adauge costuri suplimentare pentru consumatorii care se încadrează în condițiile prevăzute în lege, adică cei afectați direct sau indirect de criza generate de pandemia COVID-19.

Oprirea brusca cu care se confrunta economia mondiala necesita o implicare masiva a guvernelor prin politici fiscale, scrie Radu Crăciun pe blogul personal. Socul aparut, atat pe parte de cerere, cat si pe parte de oferta, face ca doar realocarea unor resurse bugetare sa nu fie suficienta. O serie de cheltuieli neplanficate sunt deja sau vor fi antamate. Veniturile bugetare vor fi afectate si ele de facilitatile fiscale acordate mediului de afaceri. In final, totul va duce la o crestere substantiala a deficitelor bugetare.

Criza Covid-19 va influența puternic economia reală, PIB-ul riscând să se contracte cu 6,6% în 2020, urmând apoi o revenire în formă de V, mai puțin pronunțată decât se aștepta anterior, arată un raport al ING publicat vineri. ”Ne confruntăm cu o situație fără precedent, cu o oprire bruscă și la scară largă a aproape tuturor sectoarelor economice, din motive care de fapt, nu au nicio legătură cu economia”, se arată în raport. Reamintim că BRD estimează o contracție de -3,9% în scenariul de bază (dar poate coborî și la -7,2 % într-un scenariu advers), iar BCR estimează pentru 2020 o ”cădere” de -4.7%.

Guvernul a adoptat o ordonanță privind suspendarea ratelor la bancă până la 9 luni de zile, spune Ministrul Finanțelor Florin Cîțu, într-un comunicat de presă și într-un nou clip video. De precizat că, în acest moment, Ordonanța nu este publicată în Monitorul oficial.

Procesatorul de carduri Mastercard facilitează în România creșterea limitei pentru plățile contactless fără PIN și inițiază majorarea permanentă la nivel european. Iată care va fi noua limită la noi şi în alte ţări europene.

Asociatiile reprezentative ale consumatorilor utilizatori de servicii financiar-bancare impreuna cu avocatii specializati in protectia drepturilor consumatorilor dezaproba cu fermitate actul normativ adoptat de catre guvern, in forma publicata in mass-media, care citeaza surse oficiale, confirmata de declaratiile ulterioare ale ministrului finantelor publice, arata un comunicat transmis de presedintii AURSF (Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare), Credere, Parakletos si de avocatul Alexandra Burada. "In opinia noastra, masurile luate de guvern nu sprijina in mod real debitorii, acorda beneficii substantiale bancilor si institutiilor financiare nebancare si sunt chiar mai dezavantajoase decat unele dintre solutiile propuse din proprie initiativa de anumiti finantatori, spun autorii.

Contribuabilii plãtitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și platã, care plãtesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipatã aferentã aceluiași trimestru, pânã la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiazã de o bonificație de 5% sau 10%, calculatã asupra impozitului pe profit datorat, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor Publice.

Ministerul Finanţelor a împrumutat joi 1,36 miliarde lei în două emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark la care au participat şapte dealeri primari, la dobânzi de 3,98% şi 3,7% pe an.