În regiunea noastră, România are al doilea cel mai mic pachet de măsuri anticriză, cam 4,8% din PIB, conform unei prezentări a economistului-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra, Dan Bucșa. Rusia are cel mai mic pachet la 3,5% din PIB. Cel mai mare pachet este în Cehia de 23,5% din PIB.

Consultantul fiscal Adrian Bența a analizat Legea nr. 114/2020 care aduce modificări la procedura amnistiei fiscale reglementate inițial prin OG nr. 6/2019 cu modificări ulterioare. Pe cale de consecință, spune el, pentru a putea aplica această lege, trebuie să ne raportăm la reglementările OG nr. 6/2019 și la normele de aplicare pentru aceasta.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și instituțiile din subordine au demarat o verificare a condițiilor în care mai multe persoane care au beneficiat de șomaj tehnic ca măsură de limitare a efectelor negative cauzate de criza COVID-19 au constatat că nu mai figurează asigurați în sistemul național de sănătate, conform unui comunicat de presă al instituției. Din punct de vedere al legislației fiscale și al modului de completare a declarației 112, spune MFP, această situație nu trebuia să apară, având în vedere că pentru indemnizația de șomaj acordată potrivit OUG nr. 30/2020 se datorează CASS, iar persoanele beneficiare ale indemnizației rămân în continuare asigurați.

Un vaccin împotriva coronavirusului nu va duce la o soluție finală, va ajuta niște oameni, dar ne vom obișnui să-l gestionăm cumva, este de părere Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra. El a vorbit în cadrul unui eveniment online și despre motivul pentru care nu vin investitorii din industrie în România.

Majorarea plafonului pentru creditele pentru achiziția de locuințe noi de la 70.000 de euro, la cel puțin 140.000 de euro, prin noul program „Noua casă”, ar putea duce la creșterea prețurilor locuințelor. Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra este sigur de acest lucru.

Criza coronavirusului a lovit în comerțul României, care a suferit o diminuare mare. Datele Institutului Național de Statistică arată că exporturile s-au diminuat cu 40% (în mai 2020 comparativ cu mai 2019), iar importurile cu 35,4%. Chiar și pe informațiile anterioare, adică pe aprilie, vedeam o scădere mare: 47% la export și 34% la import.

Rata anuală a inflației a crescut la 2,6% în iunie, de la 2,3% în luna mai, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Pe componente, se observă o creștere de 5,35% pe produse alimentare, de 0,68% pe cele nealimentare și de 2,78% pe servicii.

Guvernul a discutat într-o primă lectură noua variantă a proiectului „O familie, o casă”, adică „Prima casă”, modificată de Parlament și promulgată de Președintele Iohannis. Conform proiectului, ar urma să se numească „Noua casă”. Plafonul pentru creditele destinate achiziției de locuințe noi s-a dublat, după ce Guvernul a adoptat, joi, o ordonanță de urgență prin care plafonul crește la 140.000 de euro, cu o valoare a garanției de 80%.

Deși contribuțiile s-au plătit pentru cei care au fost în șomaj tehnic, se pare că la Casa de Pensii multe persoane apar că nu au cotizat în acea perioadă, conform unor surse din zona administrației. Practic, situația este similară cu cea de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Circa 92% dintre români spun că cunosc termenul de cetățean al UE iar 62% știu și ce presupune asta, arată rezultatele unui Eurobarometru transmis joi. Media la nivelul întregii UE e de 91% care cunosc termenul și 65% care știu ce înseamnă. La întrebări punctuale, românii par a fi mai ne-știutori decât europenii în privința drepturilor pe care le au. 16% dintre românii chestionați dacă știu că au dreptul de a participa la inițiative cetățenești (care, odată semnate de un milion de persoane, invită Comisia să propună o nouă măsură politică) au spus că nu știu, iar 8% au spus că nu au acest drept. 15% dintre români nu știu dacă au dreptul de a solicita sprijin unei ambasade al oricărui stat membru UE dacă România nu are ambasadă acolo, în cazul în care locuiește în afara UE.

Consiliul Supraveghetorilor Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a numit noii membri în Grupul Părților Interesate în Asigurări și Reasigurări (IRSG) și la Grupul Părților Interesate de Pensii Ocupaționale (OPSG). Cele două grupuri constau dintr-o gamă largă de părți interesate, reprezentând industria, consumatorii, beneficiarii de asigurări, mediul academic, companiile mici și mijlocii, angajații din asigurări, precum și ai asociațiilor profesionale. În componența reînnoită a Grupul Părților Interesate în Asigurări și Reasigurări (IRSG), Calu Monica, președinta Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți a preluat un mandat de reprezentare a consumatorilor.

Oficialii Zonei euro sunt pregătiți să accepte intrarea Croației și Bulgariei în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM-2), o etapă preliminară pentru adoptarea euro în următorii trei ani, au declarat patru surse diferite pentru Reuters.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a constatat și ea că sunt mulți oameni din șomaj tehnic neasigurați și nu pot beneficia de servicii medicale, deși au fost virate sumele. Ea spune că își ia datele de la ANAF. Despre situația aceasta, HotNews.ro a scris miercuri. Practic, Declarația 112, deși inițial a avut probleme, a fost pe urmă actualizată o lună mai târziu. Odată ce au fost scoși din sistemul CNAS, oamenii nu au fost reintroduși, deși declarațiile din mai completate de angajatori trebuiau să ducă la reactivarea lor.

Simptome? Testat pozitiv pentru Covid-19? Spitalizat? Nicio problemă în România, unde Curtea Constituțională (CCR) garantează libertatea de mișcare a tuturor bolnavilor infectați, scrie Le Monde (poate necesita abonament). O decizie a înaltei instanțe, publicată pe 2 iulie, consideră carantina instituită de guvern „o privare reală de libertate” și „o restricție a drepturilor fundamentale”. Cu alte cuvinte, toate măsurile luate de guvern pentru a conține pandemia sunt considerate neconstituționale, trage concluzia autorul articolului din Le Monde.

Instituțiile din subordinea Ministerului Muncii au termen până în 15 august să implementeze soluții pentru comunicarea online cu cetățenii, a anunțat ministrul Muncii, Violeta Alexandru. Potrivit acesteia, lumea s-a schimbat, iar administrația din România a rămas mult în urmă, potrivit Mediafax. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunțat, pe Facebook, că românii care vor să comunice cu Casele de Pensii, Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă sau cu Autoritatea pentru Plăți și Inspecții Sociale vor putea să facă acest lucru în sistem electronic.

În luna mai 2020, salariul mediu net a fost de 3179 lei, cu 3 lei mai mic decât în aprilie, au transmis joi reprezentanții Institutului Național de Statistică. Pe diferitele ramuri ale economiei, salariile au înregistrat, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât şi creşteri faţă de luna precedentă. Scăderile (faţă de luna aprilie 2020) au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic în cazul multor firme, sau pe fondul disponibilizărilor de personal cu salarii mai ridicate decât media. Cele mai mari salarii vin tot din zona IT&C-ului (7772 lei), în vreme ce salariile cele mai mici sunt cele din sectorul ospitalității (1394 lei), mai arată datele INS.

Legea privind performanța energetică a clădirilor stabilește că, atunci când dau anunț de vânzare ori de închiriere a unor apartamente sau spații de birouri, investitorii, proprietarii sau administratorii acestora sunt obligați să includă în anunț și informații cu privire la indicatorii de performanță ai clădirii, scrie avocatnet.ro. Însă, de puțină vreme au apărut și sancțiunile pentru cei ce nu respectă această regulă, mai exact, amenzi ce pot ajunge până la 2.500 de lei. Obligația de a include informații despre eficiența energetică a clădirii, prevăzută de Legea nr. 372/2005, se aplică de multă vreme, dar, de câteva zile, adică de la intrarea în vigoare a Legii nr. 101/2020, au apărut și sancțiunile pentru nerespectarea acestei obligații.

”Copiii vin ca scrisorile, nu știi cand te trezești cu un plic în cutia poștală. Eu habar n-am avut până în luna a șasea că sunt însărcinată. Mă simțeam rău și m-am dus la medic. Acolo am aflat că voi avea un copil”, spune Alina, o tânără mamă de doar 16 ani. Alina are noroc: părinții au înțeles situația și au decis s-o sprijine. La fel și cei de la școala la care învață. Tatăl copilului a rămas însă marele secret pe care Aline nu vrea în ruptul capului să-l dezvăluie. România este din păcate în fruntea listei europene la capitolul ”copiilor-părinți”, adică a adolescentelor care aduc pe lume alți copii.

Steven van Groningen: Lucrul cel mai important acum este încrederea. Degeaba venim cu programe scumpe dacă avem fake news și inițiative care distrug încrederea ● Examenele pentru permisele auto din București s-ar putea relua după 15 iulie ● Ioan Niculae deschide cinci combinate chimice, cu gaz rusesc ● Nuntă în pandemie: Cum este și cât costă să te căsătorești în acestă vară pe o plajă din Grecia ● 150 de figuri publice avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare ● Angajaţii din industria hotelieră se pot testa gratuit pentru COVID-19 ● Arafat a răbufnit: „Populația să nu mai asculte toate prostiile care se vehiculează” ● Ce se întâmplă cu programul Prima casă? Noua lege a fost promulgată în aprilie, dar nu au apărut clarificările metodologice ● ASF a amendat conducerea executivă a Euroins.