În ultimul an numărul tinerilor (16-24 de ani) care vor să plece din țară s-a triplat, arată rezultatele barometrului „Insights PulseZ”, consultat joi de HotNews. Fetele își doresc mai mult decât băieții să plece, iar pe grupe de vârstă, cei din categoria 16-18 ani sunt cei mai deciși, arată rezultatele studiului. Datele au fost culese dintr-un eșantion reprezentativ la nivel național (urban+rural, tineri cu vârste cuprinse intre 16 si 24 de ani), studiul fiind conceput și coordonat de specialiștii programelor „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” - din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL).

Având în vedere că și România trebuie să facă tranziția verde, unele județe vor fi foarte afectate. Astfel în acest sens va exista Fondul de Tranziție Justă, iar potrivit unui oficial al autorităților române, sunt vizate investiții, din acesta, în 6 județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova, Galați și Mureș. Un document cu privire la acest lucru (pentru aprobarea Programului Operațional Tranziție Justă) va fi trimis Comisiei Europene în octombrie – noiembrie pentru a fi aprobat.

Tichetele culturale acordate lunar pot avea valoarea maximă de 160 lei/lună, iar cele cu ocazia anumitor evenimente: maxim 320 lei, pentru cel de-al doilea semestru al acestui an și primul din 2022, conform unui ordin al ministrului Finanțelor (1096 din 2021). Potrivit consultantului fiscal Adrian Bența, tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaților lunar sau ocazional.

De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari? ● Cercetătorii din Wuhan voiau să elibereze particule modificate de virus în populaţiile de lilieci pentru a le vaccina ● Analiză Politico: De ce este atât de scumpă electricitatea în Europa? ● Revizuirea Constituției sau drumul la zid ● Cât ne costă chiria şi traiul lunar dacă dorim să mergem să studiem într-un oraş universitar de tradiţie ● România, abandonată de partidele politice: cu ochii la circ, ratăm viitorul. Alte trei consecințe ale alegerilor interne din PNL și USR PLUS ● Prețul energiei electrice crește continuu. Ce este de făcut ● PNRR: nimic fără reforme. Lista ● Infractorii români din Viena, chef uriaş cu manele şi bunătăţi transmis în direct din puşcărie ● Guvernul își creează prin OUG noi condiții pentru plafonarea tarifelor la electricitate. Alte modificări ale pieței - Proiect.

Ministerul Finanțelor vrea să atragă de la populație bani prin Fidelis, titlurile de stat ce se pot tranzacționa prin piața de capital după listare, dar românii încep să le ocolească. Unii le vând sub prețul de achiziție pe cele deja achiziționate în ofertele anterioare. De vină ar fi inflația, care a ajuns în august la 5,25%. Investitorii fac investițiile în așa fel încât să acopere creșterea prețurilor, dar cum inflația a accelerat, aceștia caută alternative: în multe cazuri acțiuni.

Comision din şpagă, inovaţia în materie de corupţie ● Romgaz dublează prețul gazelor către Elcen ● RCA de la stat pentru șoferi? Una dintre cele 8 firme rămase pe piață cere singură să renunțe la RCA ● Papa Francisc, după ce cardinalii s-au întrunit ca să-i caute succesor: „Pregăteau conclavul. Răbdare, sunt bine!” ● Publicul nu știe când se uită la o emisiune plătită de partide ● Octavian Berceanu, telefon de amenințare în timpul unui interviu pentru PressOne ● Serge Celebidachi: “Tata a trăit cu dorul de România și de familie. Cravata galbenă asta simbolizează.” ● Apocalipsa după UNTOLD. Pista de atletism distrusă, iar gazonul de un milion de euro e înlocuit cu unul de 180.000 ● Singurul loc de muncă permis femeilor din Afganistan: spălatul toaletelor ● Crahul City Insurance: în acest moment ASF trebuie sigilată, membrii boardului şi toţi angajaţii suspendaţi ● Disponibilizații de la CEH tot fără banii de concediu ● Congresul Internațional de Istorie a Presei va avea loc la Galaţi

Premierul Florin Cîţu a declarat marţi că îşi doreşte ca piaţa de capital să joace un rol important în finanţarea companiilor de stat din România, subliniind că va face tot ce ţine de el ca Parlamentul să aprobe actul normativ de abrogare a Legii 173/2020, care interzice înstrăinarea de participaţii ale statului timp de doi ani, notează Agerpres. Cîţu a avut o intervenţie online în cadrul evenimentului "Forumul Pieţei de Capital", organizat de Financial Intelligence, ocazie cu care a fost întrebat cum vede dezvoltarea pieţei de capital şi rolul acesteia în economie.

Sud-coreenii care adoră să asculte muzică au găsit o metodă de a-și susține idolii și să câștige bani în același timp. Conceptul este unul interesant: practic este vorba despre investiția în anumite cote de drepturi de autor asupra cântecelor. Mai simplist, e cam ca pe piața de capital: decizi să cumperi acțiuni la o companie care oferă dividende, doar că aici primești bani din drepturi de autor. Practic, e ca și cum melodia ar avea un fel de acțiuni.

Presiunile cumnatului lui Adrian Năstase asupra conducerii ASF pentru a proteja City Insurance ● Asistentă de 47 de ani sau de 26? ● Înlocuitorul lui Octavian Berceanu la Garda de Mediu, trece în CV-ul oficial „capacități de a folosi videoproiector sau scaner” ● Democrația topoarelor: cine vrea să omoare pădurile și jurnaliștii ● Remus Azoiței, profesor la Royal Academy: „M-am oferit să țin masterclass-uri la Conservator, am fost refuzat pe motiv că nu au săli.” ● Distracție cu manele şi gesturi obscene la un centru de vaccinare din Botoşani ● Falimentul City Insurance schimbă regulile RCA. Întâlnire de foc, la Ministerul Finanțelor ● Înmatricularea și radierea mașinilor se va putea face la RAR, nu la DRPCIV, ca acum ● Un miliard de lei la secret. Experiment cu banii dați presei de PNL, PSD și USR PLUS ● Ministrul Sorin Cîmpeanu forțează un al doilea mandat la președinția Agenției Universitare a Francofoniei ● OMS recomandă dublarea taxelor pe alcool în Europa.

Rectificarea bugetară a fost una pozitivă pentru că urmează să împrumutăm mai mult. S-a aruncat mereu în fața populației informația că, în urma rectificării, deficitul bugetar scade la 7,13% din PIB, de la 7,16%. E adevărat, dar asta pentru că se raportează la o estimare de PIB nominal mai mare. În practică, deficitul crește cu aproape 4 miliarde, lucru confirmat de nota de fundamentare și, mai nou, de un document semnat de ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu.

O armată de 5 miliarde $ pe an. Cum stă România pe Flancul de Est, în fața Rusiei ● Șoferiță de TIR mutată de 18 ani în Spania: „Toți românii ar trebui să plece doi ani din țară, să învețe să se comporte, să muncească” ● Șeful Cancelariei lui ÎPS Calinic, răpus de COVID. Călugărul nu era vaccinat. BOR, discretă în speță ● Cum a „iertat” Mircea Toma Antena 3 și România TV de amenzi în cazul „medicului minune” Flavia Groșan ● Cum l-a spionat KGB-ul pe John Steinbeck ● Cum am ajuns cea mai puțin deprimată țară din Europa ● ​Pe urmele șpăgii: blocurile fără parcări River’s Towers, un șah Chirica-Palii pe 36 milioane de euro ● Nici doi bani pe viitor: România, „lanterna roșie” la cheltuielile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare ● Adela Cojan, președinte interimar CNAS: Rata de succes a tratamentelor cancerelor din România a fost în 2020 de doar 12% ● Pe urmele constituției fesenisto-securiste ediția 1991.

Prim-ministrul Florin Cîţu consideră, întrebat fiind despre intrarea în faliment a celei mai mari companii de asigurări, City Insurance, că „trebuie să ne obişnuim ca în economiile de piaţă să dea şi faliment companiile, scrie news.ro. „Există un reglementator. Guvernul tocmai de aceea nu ar trebui să mai intervină, pentru că există un reglementator. Aş vrea să văd exact care a fost evaluarea şi cum de s-a ajuns aici. Mă voi asigura că clienţii de la City Insurance nu vor avea de suferit de pe urma acestei situaţii. Asta vom vedea dacă şi-a făcut ASF-ul treaba, nu am în acest moment acest răspuns. Vreau să văd exact evaluarea celor de la ASF pe situaţie şi după aceea vom lua o decizie, dar de aceea avem reglementator, a afirmat, sâmbătă, primul ministru Florin Cîţu.

„Asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale este o poliță gestionată de PAID, fiind doar distribuită de alte entități. Din acest motiv, PAD rămâne valabilă până la data expirării, indiferent de ceea ce se întâmplă cu distribuitorul poliței. PAID are stabilitate din punct de vedere al indicatorilor de solvabilitate, are fonduri proprii și deține de cel mai mare program de reasigurare din Europa Centrală și de Est, în cuantum de un miliard de euro”, a explicat Directorul General al PAID, Nicoleta Radu. Declarația lui vine în contextul în care City Insurance, liderul de piață pe segmentul RCA a intrat în faliment.

​​Recent, a apărut în Monitorul oficial OMFP nr. 764 din 2021 privind aprobarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 iulie 2020. Documentul modifică substanțial procedura de restructurare a obligațiilor bugetare așa cum sunt prevăzute de OG nr. 6/2019, scrie expertul Adrian Bența într-un articol transmis redacției. Desigur, OG nr. 6/2019 a înregistrat multiple modificări la data adoptării, fapt ce a impus actualizarea procedurii.

Scandalul falimentului ”tolerat” al City Insurance nu trebuie să se oprească aici. După falimentele asigurătorilor ASTRA și Carpatica, iată că nimeni din ASF nu pare să fi învățat nimic, iar acum ne confruntăm cu un nou caz care ne face să plătim mai mult pentru RCA din cauza ineficacității cu care ASF supraveghează piața. Practic, plătim mai mult pe asigurarea RCA pentru că cineva din ASF nu și-a făcut meseria cu competență. Asemenea falimente nu apar de azi pe mâine; semnele vulnerabilității unei companii de talia lui City Insurance apar cu cel puțin un an-doi înainte. Dar, cu toate acestea, măsurile luate au fost ineficace. Cum conducerea ASF răspunde în fața Parlamentului, HotNews.ro a stat de vorbă cu reprezentanți ai comisiilor de buget din Cameră și din Senat, pentru a vedea dacă cei care îi supraveghează pe supraveghetori își vor face măcar ei, datoria.

România nu are o piață concurențială reală, pentru că nu era pregătită pentru liberalizarea pieței de energie, ceea ce a dus la abuz de poziție dominantă, a spus Daniel Dăianu, prezent la o conferință organizată de Finmedia, potrivit Wall-Street.ro. „Se poate decide impozitarea drastică a anumitor companii, care să te ajute să alimentezi fondurile publice pentru a-i putea ajuta pe cei foarte afectați de prețurile mărite. Asta înseamnă să fii responsabil și să ai o ordine a priorităților, a urgențelor”, a afirmat Dăianu, care a mai spus că „avem o piață a energiei foarte distorsionată”. Acesta subliniază însă că o plafonare de prețuri se poate face fără probleme în UE, pentru ajutarea celor vulnerabili.

Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Prețurile gazelor probabil vor scădea în câteva luni, dar cele din electricitate vor rămâne mari ani de zile ● Mihai Craiu: „America are deja o lună de școală, aproape 30% din copii infectați. Tot atâția o să fie și în România ● Trei șocuri care vor lovi curând România: valul IV, factura la energie, falimentul City Insurance ● Criză de personal calificat în industria ospitalităţii: Oficial HORA: Nu ne-am confruntat niciodată cu o asemenea situaţie ● RCA: De unde își pot acoperi pagubele cei avariați de mașini asigurate la o societate în faliment?● Marcel Ionescu, Banca Mondială: „PIB-ul generat de București este mai mare decât cel al Serbiei, Croației sau Bulgariei” ● Premierul Florin Cîţu spune că va propune o creştere de 8% a salariului minim în acest an şi vrea să găsească o soluţie până la 1 octombrie ● Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coşmar ● Ce trebuie să știi despre ajutoarele pentru acoperirea nevoilor energetice minimale ● În căutarea Planetei X: a noua planetă a Sistemului Solar.

Reprezentanții Fondului Proprietatea își exprimă dezamăgirea față de schimbarea membrilor consiliului de administrație al Salrom, al căror mandat va începe la 1 octombrie 2021. Stabilitatea și soliditatea companiilor de stat, precum și dezvoltarea viitoare a acestor companii sunt de o importanță capitală pentru economia românească, iar succesul lor este un rezultat direct al calității persoanelor numite în funcțiile cheie de supraveghere și conducere. Fondul Proprietatea consideră că această decizie riscă să dăuneze companiei și pune în pericol proiecte importante, precum listarea Salrom la bursă și evaluarea opțiunilor privind exploatarea zăcămintelor de grafit din Gorj, arată un comunicat al FP.

”Când am primit decizia instanței, ne-am propus să facem o analiză mai aprofundată a actelor adiționale aflate în vigoare în 2014 (sunt în jur de 14.000) și să vedem ce efect ar fi avut noua formă a actului adițional (modificat în urma ordinului ANPC din 2014) asupra sumelor de rambursat de către clienți”, explică într-o discuție cu HotNews.ro Vladimir Kalinov, vicepreședintele Raiffeisen Bank. Discuția a avut loc în contextul în care banca a fost amendată de ANPC cu 100.000 de lei pentru practică comercială incorectă şi a decis suspendarea activităţii băncii referitoare la acest comportament, precum şi restituirea comisioanelor încasate ilegal de la clienţi. Raiffeisen Bank a contestat la începutul săptămânii decizia, după cum am anunțat aici. ”Am luat un eșantion reprezentativ pentru cele aproximativ 3000 de contracte care mai erau în derulare în 2020 și am văzut că există trei categorii de clienți: pentru unii modificarea contractului nu ar fi avut niciun efect, alții ar fi trebuit să ramburseze băncii sume în plus, iar alții ar fi trebuit să plătească mai puțin”, povestește vicepreședintele Raiffeisen Bank.