Compania Naţională Poşta Română a finalizat, cu trei zile înainte de termenul comunicat oficial, distribuirea drepturilor băneşti reprezentând pensii din sistemul public, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

Sebastian Bodu, fost şef al ANAF în perioada 2005-2007, a susţinut într-o conferință de specialitate că el a dorit să înceapă digitalizarea Fiscului. În acea perioadă, spune el, încasările mergeau bine, iar când a dorit să facă digitalizarea, premierul de la acea vreme a spus: „lasă, că merge și așa”. Fiind rugat să spună numele premierului care i-a zis asta, el afirmat: „domnul Tăriceanu”. După pronunțarea numelui, multe persoane au zâmbit, iar una chiar a râs ușor.

ANAF trebuie să fie un corp de elită al statului român, comparabil cu BNR, o instituţie relativ independentă instituţional, cu carierele îndelungate, a declarat Cornel Ban, de la Copenhagen Business School, într-o conferință organizată de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung.

Dacă Fiscul va fi digitalizat, atunci s-ar transparentiza fluxurile economice și ar fi clar cine nu plătește sau cât nu plătește, reiese din declarațiile lui Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. El a precizat că astfel ar fi bani pentru sănătate, asistență medicală etc.

Cei mai bogați 0,01% dintre români ascund de Fisc un sfert din veniturile lor, iar restul ascund mai puțin de 5%, reiese din studiul ”Pauperitatea Fiscala a României”, realizat și lansat joi de Cornel Ban de la Copenhagen Business School și Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung. "Este un fapt demonstrat științific ca datorita influenței lor politice și accesului la servicii profesioniste în materie fiscală și de gestionare a activelor, cetățenii cu cele mai mari averi dintr-o societate sunt mai dificil de impozitat în comparație cu cetățenii care au venituri medii sau scăzute. Este greu de crezut că România ar putea fi o excepție de la aceastã legitate socio-economica", arată studiul.

Un pachet de legi anticămătărie a fost transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere. Trei dintre cele patru proiecte de lege din pachet păcătuiesc însă prin definirea defectuoasă a noțiunii de creditor financiar, ceea ce duce la neincluderea în sfera lor viitoare de aplicabilitate a sucursalelor băncilor străine din UE ce operează pe teritoriul României. Și uite așa, dintr-o greșeală ce relevă o slabă cunoaștere a legislației bancare europene și naționale, se poate ajunge, în absența corecțiilor, la discriminarea instituțiilor de credit persoane juridice române, unele dintre ele cu capital majoritar românesc, prin crearea de condiții competitive inegale.

În ultimele zile, telefoanele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) sunau încontinuu, pe grupurile de pe Facebook discuțiile între experții contabili se inflamaseră și ele, iar cei de la Camera Consultanților Fiscali au intervenit în numele celor pe care îi reprezintă, solicitând clarificări. Ce se întâmplase, de fapt?

Ieri, 15 ianuarie, s-au împlinit 5 ani de la izbucnirea crizei francului elvețian și, totodată, a fost marcată o zi tristă pentru milioane de consumatori din Uniunea Europeană. În România, în jur de 19.000 de debitori persoane fizice încă se mai află înregistrați ca fiind în posesia creditelor denominate în această valută, recunoscută ca fiind una de refugiu în situațiile de criză. În ceea ce privește numărul debitorilor cu credite în franci elvețieni care au solicitat și acceptat conversii sau restructurări ale creditelor, numărul acestora nu poate fi cunoscut cu precizie, deoarece BNR spune că metodologia de raportare nu permite identificarea datei de la care s-a realizat conversia creditelor. Totuși este vorba de cel puțin 20.000.

Ministerul Finanţelor a revenit cu proiectul prin care operatorii economici ce nu s-au dotat cu noile aparate de marcat electronice fiscale primesc amendă între 8.000-10.000 lei. Acelaşi proiect prevede şi confiscarea sumelor nejustificate sau suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Despre acest proiect, când a fost pus în dezbatere de Finanţe, în vara anului trecut, HotNews.ro a scris aici.

Fondul Român de Contragrantare (FRC) are un nou Consiliu de Supraveghere, după ce unele posturi au devenit vacante la finalul anului trecut. S-a păstrat un singur membru, un apropiat al lui Dacian Cioloș: Bogdan Pușcaș, care este și președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Mihai Eleodor Mandreș a fost numit miercuri secretar de stat la Ministerul Finanțelor printr-o decizie semnată de premierul Ludovic Orban care a și apărut în Monitorul Oficial. Mandreș nu este un necunoscut în lumea finanțelor, el ocupând și anterior funcția de secretar de stat, chiar dacă numai pentru două săptămâni (în 2014).

The Financial Times: Bomba cu ceas demografică a Europei. Europa se confruntă cu o criză demografică, una care i-ar putea lovi creșterea economică și finanțele publice ● Les Echos: Război comercial: consecințe politice încă incerte pentru Trump ● The Atlantic: Iranul încă nu a răzbunat moartea lui Soleimani. Uciderea lui Qassem Soleimani a reprezentat o imensă lovitură dată ambiţiilor regionale ale Iranului. În riposta sa, ţara ar putea reveni la vechile sale obiceiuri ● Știri pe scurt.

”Bugetul pentru 2020 a fost unul dificil. Am moștenit o poziție „neclară”. Ne-am asigurat că sectorul privat nu va fi pedepsit. Pentru 2020, prioritatea este să arătăm că suntem un guvern responsabil”, a spus ministrul Finanțelor Florin Cîțu, marți la conferința Euromoney care are loc azi și mâine la Viena. Cîțu a participat în această dimineață la un panel alături de ministrul bulgar adjunct al Finanțelor Marinela Patrova, secretarul de stat Gabor Gion din Ministerul maghiar de Finanțe și Nina Angelovska, reprezentanta Macedoniei de Nord.

După ce a ajuns la 4% (ritm anual) în decembrie, inflația ar putea să scadă până la 3% în primul trimestru din 2020, arată un raport destinat investitorilor publicat marți dimineața de economiștii BCR. ”Presiunile din partea ofertei venite din partea noilor niveluri ale accizelor la tutun, carburanți auto și produse energetice vor fi limitate odată cu recenta eliminare a accizei suplimentare la combustibilii auto de 7 euro cenți/litru”, arată raportul citat.

Premierul Ludovic Orban l-a numit pe Gheorghe Pecingină (39 de ani) în funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), conform unei decizii publicate în Monitorul Oficial.

Alocaţiile pentru copii cresc cu 3,8%, având în vedere datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), asta în condiţiile în care în noiembrie 2019 a fost publicat în Monitorul Oficial un act normativ care prevede creşterea alocaţiilor cu rata medie anuală a inflaţiei. Astfel, în februarie copiii vor lua banii pe ianuarie cu 5,7 lei în plus, respectiv cu 11,4 lei.

În anul 2020 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de circa 86,9 miliarde lei, determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 3,6% din PIB (40,6 miliarde lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2020, în sumă de 46,3 miliarde lei, se arată într-un document publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Cu alte cuvinte, atât trebuie să împrumute statul în 2020: aproape 87 miliarde lei.