Electrica informează că în data de 15 noiembrie 2018, președintele Consiliului de Administrație al companiei, Elena Doina Dascălu, a demisionat din această calitate, ca urmare a numirii de către Parlamentul României în funcția de prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară începând cu data de 14 noiembrie 2018.

Tudorel Toader evită un răspuns tranșant când e întrebat despre o adresă a Ministerului Justiției privind eventualele probleme de constituționalitate ale ordonanței privind fondurilor suverane, preferând să explice doar că judecătorii Curții Constituționale se pot pronunța.

Exact cum era de așteptat, Hidroelectrica a anunțat joi că acționarii vor discuta în ședința AGA din 19 decembrie distribuirea a 550 de milioane de lei sub formă de dividende suplimentare. Ministerul Energiei, acționarul majoritar al companiei, a solicitat să fie repartizate sume din rezerve. Reamintim că și alte companii de stat profitabile sunt forțate de Guvern să distribuie sub formă de dividende sume mari din rezerve, chiar cu prețul de a pune în pericol investiții importante. Până acum au anunțat că vor scoate bani din rezerve companiile Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Transgaz și Hidroelectrica.

Consiliul de Administrație al Romgaz a fundamentat, săptămâna trecută, suma de 501 de milioane de lei pe care o poate distribui sub formă de dividende suplimentare, calculele ținând cont de programul de investiții. Atât a considerat conducerea companiei că poate distribui, în urma unei solicitări a Ministerului Energiei, în calitate de acționar majoritar, de a repartiza sume din rezerve sub formă de dividende suplimentare. Însă, statul român nu s-a mulțumit cu cele 500 de milioane de lei și a cerut încă 215 milioane de lei, la o valoare pe acțiune de 1,86 lei. În aceste condiții, societatea va identifica sursele pentru acoperirea sumei cerute de acționarul majoritar.

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) atrage atenția asupra lipsei de investiții private într-unul dintre principalii piloni strategici ai economiei - domeniul generării energiei electrice. În ultimii ani investițiile private în acest sector s-au diminuat dramatic până aproape de zero, în condițiile în care parcul de generare a energiei electrice din surse convenționale în România este îmbătrânit, precizează AmCham.

Romgaz a anunțat marți că Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al companiei, a cerut majorarea sumei care ar urma să fie distribuită la finalul anului sub formă de dividende suplimentare. În urmă cu o săptămână, suma cerută de minister era de 501 milioane lei în total. Acum, Ministerul Energiei cere ca în ședința AGA din 6 decembrie, suma să fie de 716,8 milioane de lei, ceea ce arată că nevoia de bani la buget pentru plata pensiilor și salariilor este uriașă. Și alte companii de stat profitabile sunt forțate de Guvern să distribuie sub formă de dividende sume mari din rezerve, chiar cu prețul de a pune în pericol investiții importante.

​Deputatul PNL Virgil Popescu a declarat, luni, că liberalii au solicitat, în ședința Biroului Permanent al Camerei Deputaților, introducerea în legea offshore a unei virgule în lipsa căreia s-a putea interpreta că firmele nu mai plătesc impozitul pe venit suplimentar.

România a câștigat litigiul arbitral în care a fost chemată în judecată de către Alpiq AG Elveția (Alpiq) în fața tribunalului arbitral internațional, constituit sub egida Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de la Washington (ICSID), potrivit unui comunicat citat de Mediafax. Alpiq a solicitat obligarea României la plata a peste 450 de milioane dolari cu titlu de despăgubiri, pretinzând încălcări ale drepturilor sale legat de deschiderea procedurii de insolvență a SPEEH Hidroelectrica SA.

Compania Transgaz este a treia companie, după Nuclearelectrica și Romgaz, care anunță că este obligată de Guvern să distribuie dividende suplimentare pe final de an. Acționarii companiei vor discuta în ședința AGA din 3 decembrie, la solicitarea Ministerului Economiei, distribuirea dividendelor suplimentare, însă nu este precizată și suma. Reamintim că societățile cu capital de stat sunt stoarse de rezervele pe care le au, Guvernul încercând în acest fel să acopere deficitul bugetar, chiar cu riscul de a pune în pericol investițiile companiilor.

Companiile Black Sea Oil & Gas si Transgaz SA au semnat un contract pe 15 ani de transport al gazelor naturale din Marea Neagră în sistemul național de transport. Contractul va fi aplicabil doar în cazul obținerii deciziei finale de a investi în proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia ("Proiectul MGD"), precizează Black Sea Oil & Gas. Proiectul MGD constă în săparea a cinci sonde de producţie, un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm amplasată pe zăcământul Ana.

Companiile energetice sunt stoarse, rând pe rând, de rezervele pe care le au, fiind obligate de Guvern să distribuie sume importante de bani sub formă de dividende suplimentare. După Romgaz, și Nuclearelectrica anunță că va repartiza acționarilor, pe final de an, dividende suplimentare în valoare de 238 milioane de lei, la o valoare de 0,789 lei/dividend. Nevoia de bani la buget pune, însă, în pericol investițiile foarte importante ale companiilor. De exemplu, reactorul 1 de la Cernavodă trebuie să intre intr-un amplu proces de retehnologizare, valoarea investiției fiind de circa 1,5 miliarde euro, în condițiile în care îi expiră durata de viață. Pentru a funcționa în continuare reactorul 1, această investiție este obligatorie, însă Guvernul nu pare conștient de acest lucru, preferând să jumulească societățile de stat pentru a acoperi deficitul bugetar, în loc să depună eforturi pentru a crește încasările la stat.

Ministerul Energiei a reușit să finalizeze, după patru ani, un proiect de actualizare a strategiei energetice. Cel puțin așa susține, publicând pe site o formă finală. Însă, în loc de proiecte adaptate vremurilor actuale, găsim un document cu iz comunist, care are în prim plan proiecte impuse de PSD, despre care se vorbește de zeci de ani și care sunt nelipsite în orice program de guvernare. Sunt proiecte al căror sens până acum a fost doar cheltuirea unor sume uriașe de bani pe multe studii de fezabilitate. În schimb, ideile inovatoare sunt ascunse undeva pe la finalul documentului, într-o enumerare, fără a fi evidențiate în vreun fel. Pentru ce a fost depus efortul întocmirii unei strategii depășite de vremuri?

Comisia Europeană a constatat că producătorul de energie Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” (CE Hunedoara) a primit din partea României un ajutor de stat incompatibil, în valoare de aproximativ 60 de milioane EUR, prin patru împrumuturi finanțate din fonduri publice, se arată într-un comunicat al Comisiei. Potrivit acestuia, în prezent, România trebuie să recupereze ajutorul ilegal și dobânzile aferente. În urma acestei decizii, singurul lucru pe care îl mai poate face Complexul Energetic Hunedoara este să intre în lichidare. Se află într-o situație financiară foarte dificilă de mulți ani și nu are de unde plăti suma de 60 de milioane de euro.

Consiliul de Administrație al Romgaz a aprobat, la solicitarea Ministerului Energiei, în calitate de acționar majoritar, distribuirea în 2018 a unui dividend suplimentar de 1,3 lei/acțiune, ceea ce înseamnă 501 milioane lei în total. Această sumă se adaugă dividendelor de 1,9 miliarde de lei distribuite deja din profitul pe 2017 și din profitul reportat. Cererea statului român ca Romgaz să distribuie dividende suplimentare era de așteptat, în condițiile în care deficitul bugetar este foarte mare, existând riscul de a fi depășit. Practic, societatea este obligată să repartizeze acționarilor aproape întreg câștigul, în loc să-l investească în proiecte noi.

Comisia de energie din Senat a solicitat Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) să explice de ce întârzie să emită reglementări pentru punerea în aplicare a unei legi aprobate în vară, potrivit căreia consumatorii de energie persoane fizice pot deveni mici producători de energie, a declarat, luni, Gheorghe Marin, preşedintele Comisiei, potrivit Agerpres. Acești consumatori care pot fi producători, numiți prosumatori, ar trebui să beneficieze, potrivit legii, de o serie de facilități fiscale pentru livrarea surplusului de energie în rețea. Strategia energetică aflată în dezbatere publică arată că limita maximă a puterii instalate în sistemele solare ale prosumatorilor va fi de 750 MW, putere care va fi atinsă până în anul 2030.

Producătorul de energie termică ELCEN a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%, a declarat, luni, Claudiu Creţu, administratorul special al companiei, potrivit Agerpres. Acesta a precizat faptul că solicitarea a fost necesară pentru ca societatea să-şi acopere costurile, dar şi că majorarea se va reflecta în facturile finale plătite de populaţie.

Companiile energetice sunt cele mai profitabile societăți la care statul este acționar, controlul lor politic fiind acum la ALDE prin Ministerul Energiei. De ceva vreme, PSD tot încearcă, prin tertipuri legislative sau trocuri politice, să îndepărteze ALDE de la butoanele acestor companii. Cum era de așteptat, ALDE se opune, PSD nu se lasă, motiv pentru care s-a ajuns la o situație tensionată între cele două partide care formează coaliția de guvernare. Pentru ALDE, pierderea controlului asupra acestor companii ar echivala cu eliminarea unui important motiv de rămânere la guvernare.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a aprobat preluarea de către OMV Petrom a participației deținute de Repsol în patru acorduri de explorare onshore, informează OMV Petrom printr-un comunicat de presă. După aprobarea ANRM, OMV Petrom devine unic titular și operator al perimetrelor de explorare V Băicoi, VII Târgoviște, XII Pitești și XIII Târgu Jiu.

O lege care obligă Nuclearelectrica să cumpere pulberea de dioxid de uraniu de la Compania Națională a Uraniului, la preț reglementat, nu este pusă în aplicare nici acum, deși a fost votată în Parlament pe 20 iunie și publicată în Monitorul Oficial pe 19 iulie. Este o lege special făcută pentru ținerea în viață a Companiei Naționale a Uraniului. Cu toate acestea Guvernul întârzie să emită o hotărâre prevăzută în lege. "Prețul pentru această materie primă urma să fie reglementat de stat în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi printr-o hotărâre de guvern", scrie Cristina Prună, deputat USR, pe Facebook. CNU este o societate cu mari probleme, care a primit și un ajutor de stat care acum face obiectul unei investigații a Comisiei Europene.

Greenpeace România și ClientEarth, ONG de asistență legală pe probleme de mediu, au înaintat o contestație juridică împotriva termocentralei Rovinari, una dintre cele mai vechi și mai mari termocentrale pe cărbune din România, se arată într-un comunicat al Greenpeace România. Potrivit acestuia, ONG-urile încearcă să anuleze autorizația de funcționare a termocentralei, pe motiv că nu respectă noile legi antipoluare europene. Nouă autorizație a fost acordată în septembrie 2018 și permite ca termocentrala Rovinari să funcționeze pe o perioadă nedeterminată. Termocentrala Rovinari este deținută de Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de carbune din România.