Cresterea substantiala a gradului de absorbtie a fondurilor europene, imbunatatirea performantelor companiilor de stat, privatizari si introducerea managementului profesionist si modificarea si operationalizarea Legii Parteneriatului Public Privat, sunt doar cateva din multele promisiuni incluse in programul de guvernare USL, program prezentat Parlamentului in luna mai. HotNews face un scurt bilant al guvernarii din ultimele 7 luni, prezentand principalele masuri adoptate de Guvernul Ponta vs. principalele promisiuni lansate in luna mai.

Principalele masuri adoptate

• Cea mai aclamata masura a Guvernului Ponta este denuntarea a 6 contracte din 10 incheiate intre Hidroelectrica si celebrii "baieti destepti". De altfel,  denuntarea acestor contracte reprezinta si tema de campanie a USL. Partea mai putina pozitiva a acestei masuri este ca denuntarea contractelor nu a putut fi  facuta decat cu pretul intrarii companiei in insolventa. Pentru iesirea din insolventa, compania trebuie sa lupte, mai intai, cu creditorii care au depus  contestatii impotriva tabelului preliminar al creantelor. Abia dupa ce vor fi rezolvate procedurile juridice de solutionare a contestatiilor, va putea fi  aprobat un program de reorganizare si de iesire din insolventa.
• O alta masura este plata TVA la incasarea facturii, incepand de la 1 ianuarie 2013. Plata TVA la incasarea facturii se vrea o masura care sa vina in  sprijinul IMM-urilor, ce achitau TVA fara sa fi incasat contravaloarea facturilor, ceea ce punea presiune pe fluxul lor de lichiditati. Insa si aceasta  masura a starnit ceva controverse. De altfel, Asociatia pentru Reformarea Sistemului de Impozite si Taxe (ARSIT), membra a Taxpayers Association of Europe  (Asociatia Contribuabililor din Europa), a cerut, recent, abrogarea sistemului de TVA la incasare, transmitand deja Ministerului Finantelor Publice o  scrisoare prin care atentioneaza asupra faptului ca sistemul nu respecta principiile de neutralitate si nu aduce reduceri semnificative de costuri pentru  agentii economici. Mai mult, ARSIT a mentionat in aceasta scrisoare ca, pentru a reprezenta o facilitate, sistemul trebuia sa fie optional, lasat la libera  alegere a contribuabilului si nu impus.
• Alte masuri au mai fost reintregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2012 si restituirea sumelor retinute fara baza legala  pensionarilor.
• Tot la capitolul masuri ar mai putea fi trecuta finalizarea autostrazilor Bucuresti-Ploiesti si Bucuresti- Constanta, chiar daca sunt lucrari realizate in  cea mai mare parte in guvernarile anterioare.
• Implementarea legislatiei europene in domeniul energiei (Pachetul 3 energie) si asigurarea independentei reglementatorului, prin trecerea ANRE in  subordinea Parlamentului. In privinta ANRE exista anumite controverse. Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a transmis, luna trecuta, catre  premierul Victor Ponta si ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, o scrisoare prin care  isi exprima preocuparile sale profunde fata de modul in care au fost  selectati, recent, de catre Parlament, membrii Comitetului de Reglementare al Autoritatii Nationale de  Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). In luna  octombrie, Parlamentul a  desemnat un comitet de reglementare, in baza unui proces de selectie controversat din cauza lipsei de transparenta si din cauza  eliminarii de la vot a unor  persoane cu experienta in domeniul energetic.

Ce urmari au avut principalele promisiuni

• Realizarea unui mix eficient intre politicile de stimulare a cresterii economice si obiectivul asigurarii stabilitatii economice si financiare a tarii.  Politici de stimulare a cresterii economice nu au existat, iar economia Romaniei a scazut cu 0,5% in trimestrul III din acest an.
• Elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri si intarirea clasei mijlocii. Pana in acest moment nu a  fost realizat niciun cadru bugetar multianual. De altfel, nici bugetul pe 2013 nu a fost intocmit. Se asteapta adoptarea acestuia abia in ianuarie 2013.
• Cresterea substantiala a gradului de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune pana la 31 decembrie 2012. Gradul de absorbtie a crescut extrem de  putin, de la 7,46% in momentul preluarii guvernarii la 9,72% la sfarsitul lunii noiembrie.
• Pe partea de infrastructura, au fost facute mai multe promisiuni, care au ramas doar la stadiul de promisiuni: Realizarea studiului de prefezabilitate pentru  constructia Autostrazii Sudului: Bucuresti - Alexandria - Slatina - Craiova - Timisoara; Demararea procedurilor in vederea atribuirii contractului de  concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructura, precum Centura Bucuresti la profil de autostrada, Autostrada Targu Mures-Iasi-Ungheni,  Autostrada Comarnic-Brasov etc. Mai mult, bugetul Ministerului Transporturilor a fost redus cu 1,25 miliarde lei in urma rectificarii bugetare din vara.
• Modificarea si operationalizarea Legii Parteneriatului Public Privat. De asemenea, Guvernul isi propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile  private in care statul este actionar minoritar. In privinta parteneriatului Public Privat nu s-a realizat nimic.
• Pentru agricultura, s-a promis accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole si implementarea unui program special de refacere a infrastructurii  de irigatii cu finantare din fonduri europene. Sunt masuri care au ramas, deocamdata, la stadiul de discutii.
• Imbunatatirea performantelor intreprinderilor de stat, prin restructurare. Companiile de stat nu au fost restructurate pana in prezent. Nici macar in cazul  Oltchim nu a fost pus in aplicare, pana acum, un plan de restructurare.
• Continuarea procesului de privatizare. Singura incercare de privatizare a fost in cazul Oltchim, actiune care s-a soldat cu un esec. Alte privatizari/listari  la bursa au fost amanate, precum cea a Transgaz, fapt care a starnit nemultumirea FMI.
• Implementarea prevederilor legii guvernantei corporatiste, prin eliminarea politizarii managementului si prin profesionalizarea actului de conducere in principalele intreprinderi de stat. Nu exista rezultate notabile in aceasta privinta, cu exceptia Tarom. Ministerul Economiei a reluat procesul de selectie a managementului privat la companiile de stat abia luna trecuta. Deocamdata, managementul companiilor din subordinea Ministerului Economiei este inca politizat.
• Accelerarea procesului de finalizare a proiectelor nationale de interes strategic in domeniul energiei hidrocentrala Tarnita-Lapusesti, Unitatile 3 si 4 Cernavoda, noile grupuri energetice de la Rovinari, Isalnita, Iernut, Braila, Galati, Borzesti etc. Nu au fost facute progrese in niciunul din aceste proiecte.
• Regandirea sistemului de redevente si a taxelor de exploatare a resurselor in acord cu prevederile comunitare. Elaborarea unui pachet de masuri, inclusiv fiscale in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice, privind redeventele si reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica. Pana in acest moment, nu a fost luata nicio decizie.