In Germania, cand mergi la serviciu iti lasi problemele personale acasa. In Romania, cel mai adesea le iei cu tine, ca sa le rezolvi in timpul serviciului. Iti iei cu tine nu doar problemele, ci si nervii aferenti. In Romania, salariul primit este atat de mic, raportat la alte tari ale Uniunii Europene, incat o armata de angajati poate foi nestingherita printre masini, rafturi sau mese de birou, fara ca angajatorul, de stat sau privat, sa pagubeasca prea mult.

In Germania, orice bolnav cu trupul sau cu nervii sta acasa si se trateaza, revenind la serviciu sanatos si apt de munca. In Romania, se cara la serviciu toate durerile, inclusiv depresiile casnice sau de alt fel, care rabufnesc in toane, isterii, rasteli si vorbe grele aruncate subalternilor, colegilor sau chiar clientilor mai putin importanti.

In Germania, cumparaturile se fac cu caruciorul, la supermarket, joia dupa-masa, sau sambata, cand n-ai program de lucru. In Romania, se fuge de la serviciu la cumparaturi, cum se facea dintotdeauna, cu bilet de voie de la comunisti. Granitele intre „privat” si „profesional”, par a fi, in Romania, inca foarte labile. Iar aceasta ar putea explica in parte, mai ales in ceea ce-i priveste pe angajatii la stat, de ce harnicia li se masoara in ore si nu in bani.

Un studiu publicat recent de Eurostat ii situeaza pe romani pe locul intai la „stat la serviciu“. 2.099 de ore, in medie pe anul 2013, si-a petrecut la locul de munca un roman angajat cu norma intreaga, cu 451 mai mult decat un finlandez si cu 252 de ore mai mult ca un german.

Recordul il detin romanii inca din 2010, cand in studiul Coe-Rexecode se plasau tot pe locul intai. In imediata proximitate a romanilor se afla grecii, a caror situatie economica nu e deloc de invidiat. Timpul petrecut la locul de munca nu este insa neaparat relevant pentru productivitate si eficienta, considera germanii, si nu numai ei. Intr-o veche zicala romaneasca se vorbeste de „taiatul frunzei la caini“.

Studiul publicat la finele lunii iunie de Coe-Rexecode (Centrul de observare economica si de cercetare pentru expansiunea economica si dezvoltarea intreprinderilor) cu sediul la Paris a actualizat, in 15 iulie, datele referitoare la „timpul de munca din tarile Uniunii Europene, in intervalul 1998-2013“. Varianta in limba engleza poate fi accesata aici.

Cei mai „harnici“ in statistica sus-numita sunt romanii, urmati de greci, unguri, bulgari si croati. Nemtii se afla la mijlocul clasamentului, la coada acestuia situandu-se finlandezii, francezii, suedezii, danezii, belgienii, italienii si spaniolii.

In comparatie cu anul 2008, in 19 tari ale UE s-a lucrat in 2013 mai putin, iar in noua dintre aceste tari, s-a lucrat mai mult. Este vorba strict de o evidenta a timpului petrecut la serviciu. Intre beneficiarii timpului liber sporit s-au aflat cehii, austriecii si, in primul rand germanii, care in anul 2013, in comparatie cu 2008, au stat la munca mai putin cu 99 de ore, in medie, pe an. Daca este sa comparam cele doua economii, cea romaneasca si cea germana, observam ca trendul evident in cadrul celei din urma nu este sa se stea, la locul de munca, mult si degeaba.

Numarul orelor petrecute la serviciu nu poate fi luat ca reper izolat, eludandu-se un factor atat de important, cum este productivitatea muncii. Iar in tarile campioane la „stat la serviciu“, tocmai productivitatea lasa de dorit. Astfel, conform statisticii Eurostat, pe care o citeaza publicatia economica Deutsche Wirtschafts Nachrichten (DWN), un bulgar produce in medie pe ora 4,90 euro, un roman 5,60 euro, un ungur 11,50 euro.

Italienii si spaniolii produc o valoare de 32 euro/ora, nemtii 42,80 euro/ora, belgienii, suedezii si francezii 45-46 euro/ora, iar danezii sunt la varf in ce priveste productivitatea, cu 53,40 euro/ora. „Prin urmare, se poate spune ca timpul de lucru indelungat serveste in principal compensarii unei productivitati a muncii reduse. Cauzele productivitatii scazute, la randul lor, se regasesc pe de o parte in organizarea muncii, iar pe de alta parte in dotarea cu tehnica moderna“, considera DWN.

In Romania s-au facut pasi importanti, pe bani multi, in dotarea locurilor de munca cu tehnici noi si aparatura de varf. O parte din aceasta sta nefolosita, iar in unele birouri inca se mai scrie „cu creionul”, dupa cum s-a mostenit de la matusalemi. Organizarea e dupa chipul si asemanarea sefilor sau a managerilor: mai implicata, mai progresista, mai orientata inspre eficacitate si profit. Sau dimpotriva, mai prafuita si mai lasa-ma-sa-te-las, „ca merge si asa”.

In statistica orelor prestate de angajatii europeni, clasamentul se rastoarna insa radical, cand este vorba de micii intreprinzatori si liber-profesionisti. Cu 2.399 de ore prestate in 2013, germanii urca in top pe locul al treilea, dupa belgieni si austrieci. Pe locurile patru si cinci se situeaza Franta si Belgia, in timp ce Letonia, Romania, Spania, Estonia si Bulgaria inchid clasamentul celor care isi castiga painea „in proprie regie”, si nu ca angajati.

Bulgaria si Romania sunt singurele tari, in care PFA-urile lucreaza mai putin ca un angajat cu norma intreaga. Ceea ce oarecum rastoarna gloriosul loc din clasament, al harniciei romanesti.