"Varianta codului muncii prezentata de guvern ne multumeste in esenta, dar mai sunt modificari punctuale de facut in ceea ce priveste unele puncte", a declarat vineri Ovidiu Nicolescu, Presedintele ​Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in cadrul unei conferinte de presa.

Conferinta de presa a CNIPMMRFoto: Hotnews

In opinia CNIPMMR, principalele modificari aduse de codul muncii in ceea ce priveste reglementarea activitatii angajatorilor sunt:

• posibilitatea angajatorului de a solicita informatii in legatura cu candidatii la un post vacant de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinire si la durata angajari, exclusiv cu informarea prealabila a angajatului in cauza;
• cresterea perioadei de proba, masura considerata de reprezentantii Consiliului ca o aliniere la situatia generala din Uniunea Europeana;
• cresterea duratei perioadei de proba, atat pentru functiile de executie, cat si pentru functiile de conducere;
• marirea preavizului in cazul demisiei, la 20 de zile lucratoare pentru functiile de executie si la 45 de zile lucratoare pentru functiile de conducere;
• marirea cu un an a duratei contractului de munca pe durata determinata, cu mentinerea regulii incheierii Contractului Individual de Munca pe termen nedeterminat - Consiliul considera aceasta masura oportuna mai ales in cazul angajatilor in proiecte europene, care au o durata de trei ani; reglementarile vechiului cod al muncii prevedeau o perioada maxima de doi ani in cazul contractelor de munca pe termen determinat.

In ceea ce priveste principalele modificari in ceea ce priveste situatia salariatilor, presedintele Consiliului a mentionat:

• obligativitatea de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii executarii contractului de munca;
• informarea salariatilor cu privire la criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului si includerea acestora in contractul individual de munca (CIM);
• specificarea in contractul individual de munca a cuantumului prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile presatiilor suplimentare in natura;
• abrogarea cazului de suspendare a CIM ca sanctiune disciplinara;
• marirea termenului de preaviz in cazul concedierii de la 15 la 20 de zile;
• introducerea unui spor la salariu de minimum 15% din salariul orar de baza pentru orele de noapte lucrate.

Printre modificarile pe care CNIPMMR le-ar mai dori implementate in noul Cod al Muncii se numara si mentinerea in cuprinsul Codului a principiilor de organizare si functionare a patronatelor, mentinerea definitiei actuale a conflictelor de munca si neincluderea in aceasta sfera a conflictelor care vizeaza interesele sociale ale salariatilor si mentinerea suspendarii CIM ca sanctiune disciplinara.

Consiliul a cerut guvernului si imbunatatirea reglementarilor privind normarea muncii, cu stabilirea unei institutii publice competente sa informeze

angajatorii cu privire la continutul normativelor existente si continuarea imbunatatirii regementarilor de munca si a pietei muncii.

CNIPMMR a abordat si una dintre principalele probleme ale companiilor mici si mijlocii din Romania, cresterea pretului la combustibil (vezi documentul atasat): "Noua din zece intreprinzatori afirma ca pretul combustibilului le-a crescut costurile, iar 70% afirma ca aceasta crestere a depasit 4%. In ceea ce priveste electricitatea, suntem una dintre tarile cu procent mare de energie ieftina: 25,6% vine din hidrocentrale, iar 14% este nucleara. Cu toate acestea, pretul este nejustificat de mare. Cerem desecretizarea contractelor de privatizare in domeniul resurselor naturale si interventia statului in situatii de criza pentru a stopa cresterea preturilor sau pentru diminuarea cresterilor nejustificate.", a declarat Ovidiu Nicolescu.

Principalele efecte ale cresterii pretului la combustibili, in opinia Consiliului, sunt scaderea valorii adaugate in toate ramurile, cu exceptia celor care vand energie electrica si combustibil, cresterea inflatiei si scaderea competitivitatii exporturilor. Consiliul a cerut si implementarea unui sistem de monitorizare a preturilor si publicarea de rapoarte trimestriale privind situatia de pe piata.

In urma discutiilor cu reprezentanii din partea Guvernului, a Uniunii Europene si a FMI, presedintele CNIPMMR a descris care sunt imbunatatirile principale la nivel national pentru a incuraja relansarea economica:

• introducerea de stimulente fiscale pentru a creste colaborarea intre companii si crearea unei legi a holdingului, care nu exista la ora actuala;
• infiintarea unui mediator de credite care sa ajute IMM-urile in relatia cu bancile;
• plata cat mai rapida a arieratelor guvernului fata de mediul privat;
• promovarea unor practici prin care subcontractantii sa fie platiti direct de autoritatile publice - o problema relevanta pentru Romania, in situatia in care companii straine castiga licitatii pentru proiecte de mare amploare, dupa care subcontracteaza companii romanesti pentru executie, companii care apoi pot ajunge in situatia de a nu-si primi banii integral sau la timp;
• fractionarea lucrarilor de infrastructura pentru a fi accesibile firmelor romanesti;
• electronizarea mediului fiscal si introducerea de proceduri simplificate pentru IMM-uri;
  
• o cooperare mai buna intre guvern si mediul de afaceri pentru scaderea costului creditelor pentru IMM-uri;
• stimularea personalului din autoritati in functie de performanta pentru absorbtia fondurilor structurale - Romania a contractat 90% din fonduri, dar foarte putine au intrat efectiv in econimie - formalitatile pentru aprobare si primirea banilor dureaza luni de zile;
• neimpozitarea impozitului pe profit.

Presedintele Consiliului a delcarat ca organizatia sa ar fi de acord cu un contract colectiv de munca la nivel national, dar acesta "trebuie sa reflecte necesitaitle si posibiltiatile economiei romanesti; nu dorim legarea salariului minim de celelalte categorii de salarii. Pe varianta de coeficienti propusa de sindicate, ar insemna o crestere a fondurilor de salarii cu 6%, ceea ce e imposibil pe o crestere economica estimata la 1,5%.".

In ceea ce priveste imbunatatirile cadrului legislativ la nivel european, Presedintele CNIPMMR a prezentat principalele modificari aduse Small Business Act, pe trei domenii prioritare: imbunatatirea accesului la finantare, crearea unui mediu de reglementare propice nevoilor IMM-urilor si imbunatatirea accesului pe piata pentru IMM-uri. Un accent deosebit a fost pus pe introducerea si aplicarea principiului "doar o singura data": autoritatile publice trebuie sa se asigure ca intreprinderile nu sunt obligate sa furnizeze informatii din nou, daca autoritatile au primit deja pe un alt traseu aceste informatii.

Tot la nivel european, dar si national, reprezentantii Consiliului au cerut ca legislatia sa acorde o importanta prioritara intreprinderilor mici si mijlocii, in numar de peste 21 de milioane la nivelul UE, si sa creeze prevederi speciale pentru companiile mari, mult mai putin numeroase (aproximativ 48 000 la nivelul Uniunii Europene).