Studiul care prezinta efectele negative ale porumbului modificat genetic produs de compania Monsanto a fost contestat de numerosi oameni de stiinta de prestigiu, care ridica semne de intrebare asupra metodologiei utilizate. Cei mai multi dintre ei sustin ca datele echipei de cercetatori conduse de Gilles Seralini nu sunt concludente pentru a ajunge la rezultatele prezentate.
Porumbul NK 603, produs de Monsanto si folosit in cadrul experimentului, este modificat genetic pentru a rezista tratamentului cu Roundup, cel mai raspandit erbicid din lume, produs de aceeasi companie. Rezultatele studiului realizat de cercetatorii de la Universitatea din Caen, pe o perioada de doi ani, sustin ca NK 603 duce la aparitia cancerului si creste mortalitatea in randul sobolanilor hraniti cu porumb OMG.
Tipul de porumb NK 603 este permis in Uniunea Europeana inca din 2004 pentru import, furajarea animalelor, consumul uman si procesare sub diferite forme prin Directiva 2001/18/EC (Decizia Comisiei 2004/643/EC. Utilizarea in alimentatia umana, directa sau prin intermediul ingredientelor alimentare derivate din NK603 a fost aprobata prin Regulamentul (CE) nr 258/97 (Decizia Comisiei 2005/448/CE).
In anul 2009, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor a publicat o decizie favorabila in privinta folosirii porumbului NK 603, concluzionand ca organismul modificat genetic este la fel de sigur pentru consum ca si echivalentul sau conventional. Pe langa autorizatiile emise de institutiile europene, mai multi oameni de stiinta contesta rezultatele studiului Universitatii din Caen, criticand cercetatorii francezi pentru nerespectarea reglementarilor si procedurilor de testare si pentru rezultate neconcludente.
Asociatiile de industrie EuropaBio si AgroBiotechRom arata ca “afirmatiile despre siguranta organismelor transgenice ar trebui supuse analizei stiintifice cu tot atata scrupulozitate ca si autorizarile pentru toate produsele biotehnologice (medicamente, fermenti etc)”. Toate produsele transgenice trec printr-un proces riguros de evaluare a sigurantei, efectuat de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), precum si de agentiile nationale, in cazul Romaniei, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA).
Dr Klaus Fabritius, expert in toxicologie la Institutul National de Sanatate Publica din Romania, s-a referit la studiul francez ca fiind neconform cu Protocolul OECD. Rezultatele obtinute, sustine dr Fabritius, "nu se refera la efectele cancerigene ci la disruperi endocrine, cu o fortare a rezultatelor experimentale care au fost desfasurate pe o durata de doi ani, in loc de 90 de zile".
Rezultatele testelor precedente efectuate de-a lungul timpului asupra culturilor cu porumb modificat genetic nu s-au apropiat de concluzia cercetarii franceze, prezentata in septembrie 2012. De asemenea, un test similar al companiei Monsanto, efectuat pe o perioada de 90 de zile asupra tipului de porumb NK 603, arata ca hranirea sobolanilor de laborator cu porumb transgenic nu produce efecte adverse.
Aceeasi problema a fost ridicata si de profesorul Mark Tester, cercetator in cadrul Australian Centre for Plant Functional Genomics de la Universitatea din Adelaide, care se intreaba de ce nici o alta cercetare efectuata pana acum nu a avut rezultate similare cu cea prezentata de prof. Seralini. Tester considera ca daca intr-adevar efectele porumbului modificat genetic ar fi atat de nocive pentru sanatate, nord americanii, dintre toti, ar trebui sa se resimta primii. „Organismele modificate genetic se afla in lantul alimentar de peste un deceniu si durata de viata a oamenilor care le consuma continua sa fie in crestere“, a adaugat el.
Profesorul Ottoline Leyser, director asociat al laboratorului Sainsbury din cadrul Universitatii din Cambridge sustine ca, in fapt, dezbaterea se leaga mai mult de efectele erbicidului decat de modificarea genetica in cauza. „Autorii lucrarii nu sugereaza ca efectele sunt cauzate de modificarile genetice si ca, exista dovezi clare ale faptului ca introducerea genelor in culturi prin tehnici transgenice duce la mai putine modificari ale culturii decat introducerea lor prin ameliorare conventionala“, sustine profesorul Leyser.
Tom Sanders, seful diviziei de cercetare de stiinte nutritionale din cadrul King’s College London a remarcat ca echipa lui Seralini nu a oferit informatii legate de ratia alimentara a animalelor de test sau rata lor crestere. „Acest tip de cobai este predispus la aparitia tumorilor mamare, in special atunci cand mancarea este la discretie“, a spus Sanders.
In acelasi timp, in raspunsul companiei Monsanto la studiu se arata ca „in urma testelor efectuate pe animale si cele in vitro, glifosatul (numele stiintific al erbicidului Roundup) nu determina aparitia cacerului sau a tumorilor si nici nu este un factor de dereglare a glandelor endocrine“.
La cererea Comisiei Europene, EFSA va prezenta o pozitie oficiala in privinta rezultatelor studiului prezentat de profesorul Seralini.
In 2007, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara a oferit un raspuns dur la unul dintre studiile efectuate anterior de cercetatorul francez: „Analiza statistica efectuata de catre autorii studiului nu a luat in considerare anumite aspecte statistice importante. Ipotezele care stau la baza metodologiei statistice utilizate de catre autori conduc la rezultate care induc in eroare.“
