"Comisia Europeana trebuie sa ghideze reglementarea noilor biotehnologii care sunt cruciale pentru viitorul ameliorarii plantelor. Pentru a face fata unor asemenea provocari agricole avem nevoie de un sistem orientat catre produs, flexibil si ajustabil", sunt de parere Klaus Ammann si Marcel Kuntz. Klaus Ammann este profesor emerit la Universitatea din Berna, Elvetia, iar Marcel Kuntz este Director Departametului de Cercetare al Centrului National de Cercetare Stiintifica din Grenoble, Franta.

Klaus Ammann, profesor emerit la Universitatea din Berna, ElvetiaFoto: Captura YouTube

Reglementarile UE se bazeaza pe conceptii gresite

Noi metode de a influenta trasaturile genetice in diferite organisme vor deveni disponibile mai rapid si la un cost mai redus. Inainte, inmultirea plantelor se impartea in OMG si non-OMG, iar atentia se punea in intreaga lume pe proces (cu cateva exceptii rare). Reglementarile UE se refera la transferul direct de ADN care creaza organisme transgenice, definind din punct de vedere legal produsul obtinut ca "OMG", acesta fiind alterat intr-un mod care nu apare in natura.

Putem spune ca includerea sau excluderea tehnologiilor de "editare a genelor" din reglementarile actuale legate de OMG-uri se bazeaza pe o definire gresita a OMG-urilor.

In mod normal, procesele moleculare ale tehnologiilor moderne sunt copiate din natura, un punct de vedere promovat ani de zile de Werner Arber, castigator al premiului Nobel. De aceea o separare a plantelor care au origini naturale de cele care au origini "nenaturale" are lacune si este gresita - avand in vedere ca exista numeroase plante transgenice care apar in mod natural printre ele aflandu-se si cartoful dulce.

O alta conceptie gresita este aceea ca plantele rezistente la erbicide obtinute prin mutatii naturale sau artificiale (chimice sau prin radiatii) sunt excluse din reglementarile mentionate pe motive politice.

In timp ce reglementarile UE curente au ca scop permiterea folosirii biotehnologiilor odata ce acestea sunt dovedite a fi sigure, ele au incurajat in schimb polemica politica si stigmatizarea, dezinformarea masiva (nemaivazuta pana acum in lumea democratica) si in cele din urma au impiedicat libertatea de a alege a fermierilor si libertatea academica a oamenilor de stiinta, fara sa mai aducem in discutie exportarea fara rusine a acestor probleme tarilor mai sarace.

In ultimii ani, multe institutii publice importante si oameni de stiinta au cerut o noua reglementare in domeniu, de aceasta data orientata catre produs. "Produsul" nu ar trebui sa fie inteles ca ADN-ul, ci ca produsul finit care ajunge pe piata (fermierii si consumatorii nu cumpara "produse ADN"). La nivel global, zeci de oameni de stiinta si academii cer in mod specific schimbarea catre o reglementare orientata catre produs.