Un experiment realizat de Hidroelectrica ar putea duce la caderea proiectului mamut Tarnita-Lapustesti

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Duminică, 11 mai 2014, 23:26 Economie | Energie

Cat ne necesara este Tarnita pentru sistemul energetic
Foto: AGERPRES
Toate guvernele, de la Tariceanu pana in prezent, au introdus hidrocentrala de acumulare si pompaj Tarnita- Lapustesti pe lista proiectelor prioritare pentru Romania. Motiv pentru care s-au cheltuit pe putin cinci milioane de euro, din 2008 pana in prezent, pe studii de fezabilitate. In ciuda faptului ca aceste studii nu au dovedit viabilitatea proiectului, Guvernul doreste in continuare sa-l mentina pe lista de prioritati si, eventual, sa fie cheltuiti alti bani pe alte studii de fezabilitate. Ceea ce se cunoaste mai putin este ca in Romania exista deja cinci centrale prin pompaj care nu au fost folosite niciodata. Aceasta pana vineri, 9 mai, cand au fost inaugurate, in mod experimental, timp de o luna. De rezultatele acestui studiu depinde viitorul proiectului Tarnita care deja da semne ca e si scump, si nerentabil. Vezi in text cum s-au retehnologizat cinci centrale cu 400 milioane de euro, desi initial proiectul a fost estimat la circa 120 milioane euro.

Cele cinci centrale prin pompaj au putere instalata de 200 MW, in timp ce Tarnita-Lapustesti este un proiect care ar urma sa asigure o putere instalata de 1.000 de MW. Pentru Tarnita, investitia este evaluata la circa 1,2 miliarde de euro, insa ar putea costa mult mai mult.
  • Retehnologizari in atentia DIICOT
Practic, la sfarsitul saptamanii au fost inaugurate cinci hidroagregate in regim reversibil turbinare-pompaj aflate pe Olt, la Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni. Centralele au fost retehnologizate treptat, in perioada 2004-2013, catre un consortiu condus de Voith Siemens Hydro Power Generation GmbH. Contractul a fost atribuit direct acestui consortiu, in baza unei Hotarari de Guvern din 23 decembrie 2003 semnat de fostul premier Adrian Nastase, fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu si fostul ministru al finantelor Mihai Tanasescu. HG 1.599/2003 obliga Hidroelectrica la negocierea si incheierea unui contract cu acest consortiu motivand "cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele hidroelectrice Olt-Inferior, respectiv CHE Ipotesti, CHE Draganesti, CHE Frunzaru, CHE Rusanesti, CHE Izbiceni". In Hotararea de Guvern se mai prevedea ca Hidroelectrica trebuie sa asigure din fonduri proprii costurile aferente.

Desi proiectul pentru functionarea in regim de pompaj era evaluat, initial, la circa 120 milioane de euro, in cele din urma a ajuns sa coste peste 400 milioane de euro, fiind incheiate mai multe acte aditionale care au dus la cresterea sumei. Surse din domeniu spun ca in acest caz au fost facute sesizari la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT).

Treptat, din 2004 pana anul trecut, cele cinci hidrocentrale au fost retehnologizate astfel incat sa poate functiona in regim de pompaj. Insa, hidroagregatele nu au fost inaugurate imediat dupa finalizarea procesului de retehnologizare. Centralele au functionat in regim normal de generare, insa nu si in regim de pompaj pentru care s-au cheltuit 400 milioane de euro.  Inaugurarea a fost facuta, vineri, la Frunzaru in prezenta ministrului delegat pentru energie, Razvan Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Olt, Paul Stanescu, si administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza.

"Este un moment important si un moment chiar istoric pentru Romania. Practic, astazi punem pe harta Europei Slatina si Romania cu o noua realizare. Romania va avea de astazi, la dispozitie, intr-o maniera operationala, 200 MW prin pompaj. (...)Este, de asemenea, o experienta din care trebuie sa invatam o serie de lucruri: trebuie sa fim mai eficienti atunci cand ne apucam sa investim. Aceasta investitie initial a fost preconizata undeva la 140 de milioane de euro si a ajuns la 400 de milioane de euro si evident daca a costat 400 de milioane de euro, daca facem acum un calcul de eficienta si rentabilitate, e mult mai dificil sa-ti recuperezi 400 de milioane. Trebuie sa invatam sa cheltuim mult mai eficient banii", a declarat Razvan Nicolescu, cu ocazia inaugurarii centralelor.

  • Costuri de trei ori mai mari decat media

La randul sau, Remus Borza a afirmat cu aceasta ocazie ca centralele vor functiona timp de o luna, fiind culese in tot acest timp o serie de informatii de natura tehnica si comerciala, iar in functie de acestea se va putea demonstra, fara sa fie nevoie de alte studii, daca este sau nu fezabil un proiect ca Tarnita-Lapustesti.

"Ce facem noi astazi la Frunzaru este sa pornim, practic, un studiu de o luna de zile a acestor 20 de grupuri in regim de generator de energie ziua, si in regim de pompare noaptea. In acest rastimp, noi vom culege si vom analiza un set valoros de informatii de natura tehnica si comerciala care sa poata fundamenta, intr-un sens sau altul, un material argumentat decidentilor politici pentru ca, pana la urma, se pare ca vorbim despre o decizie politica vizavi de ce inseamna acest proiect lansat azi in practica, care va concluziona daca acest proiect merita a fi pastrat si finantat in continuare", a spus Remus Borza.

Practic, va fi un experiment care ar putea avea ca rezultat convingerea "politicului" ca nu are rost sa mai fie investite alte sume pe studii de fezabilitate pentru Tarnita-Lapustesti.

Deja exista indicii ca cele cinci centrale prin pompaj nu sunt rentabile, motivul fiind costurile extrem de ridicate. Borza sustine ca pretul de cost pentru un producerea unui MWh ar fi de 450 lei. Aceasta in conditiile in care pe bursa, in prezent, energia se vinde cu 160-180 lei/Mwh. Pentru comparatie, costul mediu de productie la Hidroelectrica este de 139 lei/MWh.

  • "Este rentabila o astfel de activitate? Noi ne-am facut niste socoteli. Eu va spun ca nu. Avem un pret de cost de 450 lei pe MWh. Doar amortismenul pe un ciclu optim de exploatare de 22 de ani, asta inseamna din capul locului 200 lei amortismentul pe MWh", a spus Borza. Fara amortisment, pretul de cost ar fi de 250 lei/MWh.

Acesta a explicat ca prin pornirea celor cinci centrale se vor putea vedea clar realitatile din piata si daca aceasta reclama necesitatea a inca 1.000 MW cat ar urma sa aiba Tarnita-Lapustesti. Prin comparatie, daca cele cinci centrale de 200 MW vor avea pierderi de 10.000 de euro, implicit Tarnita-Lapustesti va avea pierderi de cinci ori mai mari. Si invers in cazul unui castig. Remus Borza crede ca daca s-ar face, investitia de la Tarnita ar putea costa mai mult de 1,2 miliarde de euro cat se estimeaza in prezent. S-ar putea ajunge chiar la 2 miliarde de euro, considera Borza.

In plus, piata energiei nu ar avea nevoie acum de noi capacitati de productie. Dupa ce in ultimii ani au intrat pe piata energia regenerabila cu peste 4.000 MW instalati, s-a ajuns la excedent de productie, motiv pentru care pe piata libera s-a inregistrat o scadere a preturilor, de la circa 230 lei/MWh, la circa 160 lei/MWh.
  • Sunt utile la ceva centralele prin pompaj de pe Olt?

Dar chiar daca s-au cheltuit peste 400 de milioane de euro si chiar daca nu sunt rentabile, cele cinci centrale ar putea ajuta sistemul energetic in caz de nevoie. Regimul reversibil al centralelor asigura, in prima faza, turbinarea apei din amonte in aval, producand astfel energie electrica prin mecanismul clasic, urmat de pomparea apei din aval in amonte prin consum de energie din Sistemul Energetic in perioadele de gol de sarcina cand pretul energiei este scazut. Apoi apa ar urma sa fie din nou turbinata pentru a produce energie in perioadele de varf, cand pretul energiei este ridicat. Practic, ar putea fi folosite la nevoie participand la reglajul in sistem.

Ministrul delegat pentru energie considera ca trebuie analizate solutii pentru reducerea costurilor in cazul centralelor prin pompaj, stabilind daca este corect sau nu ca in cazul acestora sa fie platite o serie de tarife precum taxa de cogenerare si cele de transport.

  • Tarnita, un proiect scump si nerentabil
In ceea ce priveste Tarnita-Lapustesti, ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, a dispus saptamana trecuta Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize in privinta cheltuielilor facute pana in prezent pentru realizarea proiectului. Rezultatele controlului ar putea fi prezentate zilele urmatoare.
  • Acesta este un proiect controversat mai ales din punct de vedere al rentabilitatii acestuia, insa fostul ministru delegat pentru energie si actual ministru al economiei, Constantin Nita, a insistat pentru dezvoltarea unei companii de proiect care, mai departe, sa se ocupe de studii de fezabilitate. Studii inutile, de altfel, avand in vedere ca nu existe indicii care sa dovedeasca oportunitatea unui proiect evaluat la circa 1,2 miliarde de euro. Deja din 2008 pana acum s-au cheltuit cateva milioane de euro pe studii de fezabilitate fara ca acestea sa vina cu vreo concluzie.

Tarnita- Lapustesti este un proiect mamut de 1,2 miliarde de euro a carui rentabilitate este discutabila. Dintr-o inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica din 22 octombrie reiese ca nu s-a demonstrat pana acum oportunitatea acestui proiect. "Indicatorii (n.red.tehnico-economici)sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa", spunea Remus Borza, presedintele CS din acel moment, conform inregistrarii. "O fi el proiect strategic, dar banii ii va da compania asta (...) Noi va trebui sa ne-o fundamentam in functie de niste indicatori tehnico-economici. Eu in Hidroelectrica nu am vazut acei indicatori. Nu avem un studiu care sa ne demonstreze utilizatea acestui proiect si profitabilitatea ei in aceasta companie. Noi pana acum am bagat bani in consultanta, dar nu a existat o decizie a AGA care sa aprobe acest proiect pe niste indicatori obiectivi", spunea si Oana Truta, membru CS. Legat de proiect in sine, nici Remus Borza nu crede in oportunitatea lui. "E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot sa intre la finantare, ca restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca si in aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt prosti. Siguri ca multi vor sa ramana in istorie cu o ctitorie si asa cum Stefan cel Mare a ramas cu manastirile, altii vor sa ramane cu Tarnita. Dar nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem in masura acum sa ne pronuntam, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastra", a mai afirmat in luna octombrie Remus Borza.


In luna noiembrie, a fost semnata o scrisoare de confort pentru Tarnita-Lapustesti intre compania de proiect Hidro-Tarnita si compania chineza Sinohydro. Proiectul hidrocentralei Tarnita-Lapustesti este evaluat la circa 1,2 miliarde euro, costructia urmand a fi realizata pe parcursul a 7 ani.

Potrivit unei intentii a Departamentului pentru Energie din perioada in care ministru era Constantin Nita, in luna februarie 2014 ar fi urmat sa fie lansata o procedura de selectie de investitori privati pentru proiect.

In ianuarie,  Constantin Nita a cerut ca pentru compania de proiect Hidro Tarnita sa contribuie in acest an sase companii: CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Astfel, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar majoritar a solicitat convocarea AGA pentru aprobarea participarii la majorarea de capital. Intre timp, conducerea Departamentului pentru Energie a fost schimbata, ministru delegat pentru energie fiind numit Razvan Nicolescu. Fiind schimbat ministrul, si mandatul pentru AGA a fost schimbat si, astfel, una dintre companii, Romgaz, a amanat aprobarea implicarii in proiect. Celelalte companii apucasera sa aprobe participarea la proiect. Practic, fiecare companie ar fi trebuit sa scoata in 2014 cate doua milioane de euro pentru compania de proiect care, mai departe, ar fi cheltui sume importante pe studii de fezabilitate sau actualizarea lor. Si totul pentru un proiect care nu pare a fi fezabil.


Pentru Tarnita-Lapustesti au fost deja cheltuite deja vreo 5 milioane de euro pentru studiile de fezabilitate
. Surse din domeniu spun ca studiul a fost finalizat, insa, paradoxal, nu exista concluzii. Pentru concluzii ar fi nevoie de inca vreun milion de euro, o cheltuiala inutila in conditiile in care nu exista indicii ca ar fi un proiect rentabil.

Initial, studiul de fezabilitate a fost executat de Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH), societate controlata de Dan Ioan Popescu. Studiul urma sa fie actualizat pus pentru consultare de catre viitori actionari in primul trimestru din 2014. Studiul de fezabilitate si modelul financiar au fost pregatite de Deloitte in perioada 2010-2011, fiind aprobat de Hidroelectrica (contractantul modelului financiar la acea data) in 2011. Modelul avea la baza ipotezele generale din studiul ISPH realizat in 2008, iar preturile pe PZU si piata de echilibrare utilizate ca date de intrare in model sunt la nivelul anului 2011. Contractul cu Deloitte ar fi urmat sa fie transferat catre societatea de proiect.


Citeste mai multe despre   











Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO Expozitie la Muzeul National de Istorie: obiecte vechi de sute de ani au fost replicate cu ajutorul capacelor de plastic

Mii de capace de plastic care in mod normal ajung la gunoi au fost transformate in exponate la Muzeul National de Istorie. Dupa topire, prin intermediul tehnologiei 3D, plasticul a copiat piese vechi de mii de ani.
14387 vizualizari
  • +7 (7 voturi)    
    S-au cheltuit 400 mil. Euro doar pe pompaj? (Luni, 12 mai 2014, 0:09)

    dumitrica [utilizator]

    Cele 400 mil. Euro care s-au cheltuit pentru retehnologizarea a 5 hidrocentrale de pe Olt au fost folositi exclusiv pentru transformarea acestora in statii generatoare reversibile (adica pentru pompe) sau mare parte din bani s-au dus la turbine si in alte locuri astfel incit hidrocentralele in cauza sa fie mai rentabile decit erau inainte chiar fara pompaj?
    • +6 (6 voturi)    
      nu e chiar asa, dar tot furt (Luni, 12 mai 2014, 8:48)

      Ed___ [utilizator] i-a raspuns lui dumitrica

      hidrocentralele prin pompaj sunt de fapt folosite pentru a "inmagazina" energia in exces produsa de eoliene care nu are o productie constanta, si apoi de a reintroduce in sistem - pentru mentinarea unei situatii constante , adica o productie cat de cat egala cu consumul in curs sau estimat.

      PROBLEMA ESTE ALTA: frumoase intentiile dar aceste hidrocentrale fac treaba murdara a eolienelor, dar pe banii statului !!!!

      ATI INTELES ???

      Sunt grupuri de interese care zic "hai sa cheltuiasca statul certificate verzi, hidrocentrale de recuperare cu statii de pompare - ca noi sa venim pe banii statului cu eoliene si ei sa acopere si costurile nivelarii consumului prin hidrocentralele ineficiente care sa fie costul statului SI PROFITUL SA FIE AL PROPRITARILOR DE EOLIENE !"

      Cam asta este jocul murdar.

      Daca era o hidrocentrala normala, de productie, nu de recuperare, cu costuri mici SE MERITA SA FIE PROPRIETATEA SI COSTUL INITIAL AL POPORULUI ROMAN dar asa mi se pare un proiect mare de furat bani mari.
      • 0 (2 voturi)    
        Nu e deloc asa (Luni, 12 mai 2014, 11:02)

        Chianti [utilizator] i-a raspuns lui Ed___

        Domnule ED_, inainte de a posta prostii ar trebui sa va documentati.

        Producatorii din surse regenerabile (nu numai eolienii) cu centrale dispecerizabile (>10 MW) platesc dezechilibrele pe piata de echilibrare, la un cost suficient de piperat ca sa nu vrei sa produci asemenea dezechilibre. Prin urmare, acuzatia d-voastra ca aceste hidrocentrale fac treaba murdara a eolienelor pe banii statului denota o lipsa de intelegere a cum functioneaza piata. Hidrocentralele respective sunt platite cind produc pentru echilibrare din banii eolienelor (si nu numai, ci a tuturor care intra in dezechilibru).

        Mai mult, centrala de la Tarnita a fost gandita pentru a asigura back-up pentru Cernavoda, deci inclusiv Cernavoda ar beneficia (nu gratis!) de asemenea situatii.

        Iar statul nu cheltuieste nimic cu certificatele verzi, nu mai intoxicati lumea.
        • +2 (2 voturi)    
          corect (Luni, 12 mai 2014, 11:58)

          lucyan [utilizator] i-a raspuns lui Chianti

          nu statul plateste, ci poporul, ca din ce in ce mai mult apar pe factura costuriel energiei eoliene sau naiba mai stie ce...
          ca suntem obligati la plata, chiar daca sistemul de hidrocentrale ar asigura consumul...
          si daca mai punem si baietii destepti la socoteala, tot poporul plateste, pentru ceva facut de el , pe banii lui, prin munca lui...
          asa ca esti deja intoxicat...
  • -1 (9 voturi)    
    . (Luni, 12 mai 2014, 0:10)

    radukku [utilizator]

    Ar trebui sa se renunte la Tarnita-Lapustesti in favoarea unui reactor nuclear la Dej.
    • +5 (5 voturi)    
      nu, deloc (Luni, 12 mai 2014, 4:42)

      Sakura [utilizator] i-a raspuns lui radukku

      Nu are nici o logică ceea ce propui. România are constant supraproducţie de energie electrică, diferenţa fiind exportată. Deci noi nu avem nevoie de noi capacităţi de producţie.

      În schimb merită toată atenţia hidrocentralele reversibile pentru echilibrarea unui sistem în care funcţionarea surselor eoliene şi fotovoltaice depinde de nişte factori necontrolabili, necorelaţi cu necesităţile de consum ale momentului.
      • +2 (2 voturi)    
        Ce propune R Borza (Luni, 12 mai 2014, 13:22)

        DelMa [utilizator] i-a raspuns lui Sakura

        Este o aiureală. Nu va putea trage nicio concluzie cu acest experiment de la Oltul Inferior. În principal din 2 motive:
        1) Lacurile hidrocentralelor din sectorul respectiv au o capacitate mică de stocare apă;
        2) Ce se face cu debitul afluent al Oltului, care vine din amonte in acumulările respective, debit relativ mare mai ales în această perioadă.
        Toată lumea a văzut că în ultima vreme, și în zona respectivă, a plouat uneori cu găleata (și va mai ploua!). Sau deversează apa prin baraje și apoi o pompează din aval în amonte (ca la spitalul de "glumeți") !
  • -7 (11 voturi)    
    Penibil! (Luni, 12 mai 2014, 0:22)

    kasandra [utilizator]

    Și-au anunțat chinezii interesul pentru proiect și gata, golanii cu ochi albaștri pun deja strâmbe. Băieți, dacă tot sunteți sub contract cu fericiții de peste baltă, nu ați vrea voi să vă mutați cu tot calabalâcul acolo? Să nu mai trăim noi cu iluzia că avem ”apărători” ai interesului romanesc.
  • +6 (6 voturi)    
    Calcule... (Luni, 12 mai 2014, 0:30)

    Prostu' satului [utilizator]

    Un calcul superficial pare sa indice ca dl. Borza a presupus - macar cand a vb despre amortismente - ca acele agregate ar urma sa functioneze in regim de generare o medie de cca 6 ore pe zi (dintr-un maxim teoretic posibil de aproape 12). O presupunere ciudata, pana la proba contrarie.
    Doi, acela este amortismentul pornind de la premiza costului de 400 milioane euro/200 MW retehnologizati. Daca proiectul costa atat cat ar fi trebuit sa coste, adica de trei ori mai putin, amortismentul ar fi fost si el mult mai putin inspaimantator, sau perioada mult mai scurta etc.
    Altfel spus, daca luam ca o fatalitate faptul ca in Romania totul trebuie sa coste de 3-4-5-10 ori mai mult decat face ( a se vedea si deplorabila poveste a pistelor de biciclete, reteta Oprescu) si nu e nimic de facut, nu putem decat sa ne acceptam soarta, atunci fireste ca niciun proiect nu va fi in veci rentabil.
    • +3 (5 voturi)    
      absolut corect (Luni, 12 mai 2014, 9:15)

      ernst [utilizator] i-a raspuns lui Prostu' satului

      pretul de pornire de 140mn EUR / retehnologizare 200MW -- e mai aproape de realitate, si acesta ar trebui amortizat din profiturile viitoare. altfel inseamna ca amortizam si campaniile electorale [desi n-ar fi prima oara].

      si revin cu o mirare: de cand e dnul borza expert in toate cele? ca daca intra in faliment vreo cusatorie cred ca se duce sa le arare la tantile alea cum se pune ata corect pe mosor... pt asa niste aptitudini era o singura facultate -- stefan gheorghiu, dar s-a desfiintat [?]
  • +2 (2 voturi)    
    Cind nu s-a furat in energetica ??? (Luni, 12 mai 2014, 0:49)

    andreesanu [utilizator]

    Prin anii 90 -2000 cine avea cele mai mari salarii ?,cine avea cele mai mari prime de vacanta ,prima de craciun,de pasti ,prima de prima si nu platea nici curentul consumat ???,bineintales tot cei din electricitate si nu orcum cam dublu or triplu decit in chimie or in minerit !!!.
    Asa ca invatati cu bani multi toti de la vladica la opinca daca nu-si iau sau nu li se da furape capete.
    Un hot de hot este ANRE care face si desface dupa cum pica or curge la ei in sac .ANRE n-a vazut nici studiile de fezabilitate la eoliene or fotovoltaice ,n-a vazut nici amortizarile accelerate ,dar a acceptat intrarea in sistem a energiei mai scumpe decit energia pe carbune mergind pe regula caciulii in care baga care poate si din care trag toti !!!.
    Pagubele or preturile de preturi fiind platite de romanul de rind amarit rupt in coate rupt in cur.
    Asa ca la miliardele de euro infulecate pe contracte paguboase de baietii destepti se mai poate adauga si-un experiment practic de alte milioane de euro din care sa invete si lichelele care se fac ca guvcerneaza ,asa capata experienta si astia grei de cap mergind pe ideea ca experienta se capata numai pe baza a ce distrugi !!!
  • +3 (3 voturi)    
    Stocare energie regenerabila (Luni, 12 mai 2014, 7:14)

    Faval [utilizator]

    In toata lumea se doreste stocarea energiilor regenerabile ce au un maxim atunci cand este soare, bate vantul, dar sunt si perioade de randament scazut, de aceea la noi in tara sunt termocentralele ce intra in functiune pentru a creea energie cand este nevoie. In alte tari din nordul Europei ce au un puternic sistem eolian sunt in constructie asemenea sisteme de acumulare. Ar fi un imens ajutor pentru reglarea pietei de energie interne si exporturile preconizate pentru Modova , Turcia....
  • +2 (2 voturi)    
    Stocare energie regenerabila (Luni, 12 mai 2014, 7:35)

    Faval [utilizator]

    Energia provenita din centralele eoliene si solare are maxime si minime fiindca depinde de factorii de mediu. In strategia nationala s-a alocat un procent obligatoriu pentru termocentrale pentru a sustine reteaua nationala atunci cand este necesar si acestea trebuie sa fie in stanby cu cheltuielile si pierderile programate. In tari din nordul Europei astfel de sisteme de stocare sunt in constructie pentru a sustine imensul sistem eolian. Pentru noi ar fi de un imens ajutor pentru dezvoltarea sistemelor regenerabile si cresterea limitelor auto-impuse cat si pentru export
  • +3 (5 voturi)    
    Bun! Sa-i ia procurorii! (Luni, 12 mai 2014, 8:21)

    Matrafirefox [utilizator]

    S-a furat destul in tara asta, hotii trebuie pedepsiti! Nu mai e anul 1992 cand PDSR-ul avea superimunitate!
  • +1 (1 vot)    
    scaderea preturilor pe piata "libera"? (Luni, 12 mai 2014, 8:26)

    demaGOGU [utilizator]

    probabil se face referire la o alta tara, in Ro tarifele la consumator cresc continuu de mai bine de 10 ani!
  • +2 (2 voturi)    
    holocaustul raurilor (Luni, 12 mai 2014, 8:38)

    Tritonul [utilizator]

    Daca se recunoaste ca piata de energie nu are nevoie de noi capacitati de productie, ca exista excedent de productie, de ce se continua distrugerea raurilor prin MHC-uri ilegale, de ce se construiesc chiar si-n zone cu potential turistic gigantic, din inima parcurilor naturale, cum este cazul pe Repedea, in Maramures?! De ce nu se sesizeaza DIICOT cand aceeasi firma obtine fluierand acte de reglementare ilegale ce distrug arii protejate din trei colturi diferite ale tarii si toate autoritatile sesizate refuza sa intervina, cum este cazul firmei de pe Repedea? Asta cum se numeste daca nu crima organizata?
  • +1 (1 vot)    
    prin haos la ordine (Luni, 12 mai 2014, 8:51)

    ucun [utilizator]

    Aceasta ar fi una din putinele investitii de viitor care ar ajuta la independenta energetica a romaniei. De ce credeti ca sunt interesati chinejii in acest proiect?
    Bineinteles ca se poate desfiinta acest proiect cu putin lobby. La urma urmei, cine are nevoie de o tara independenta energetic? (si asa cream mari probleme cu rezervele de gaz, petrol, uraniu, etc)
  • +5 (7 voturi)    
    Miroase a amatorism (Luni, 12 mai 2014, 9:36)

    CatalinBanu [anonim]

    1. In modul in care se calculeaza "oportunitatea"
    2. In modul in care se construieste
    3. In modul in care se prezinta informatiile in articol.

    Cum sa spui ca 5 milioane de euro e mult pentru studii de fezabilitate, atunci cand vrei sa cheltuiesti 1.2 miliarde.

    Oportunitatea de cost trebuie gandita si in raport cu pretul curentului in urmatorii 20 de ani

    La Ciunget (prin acumulare in Vidra) functioneaza un sistem prin pompaj foarte eficient.
    • 0 (0 voturi)    
      asa gandesc si ei... (Luni, 12 mai 2014, 12:06)

      lucyan [utilizator] i-a raspuns lui CatalinBanu

      la o suma de 1.2 miliarde euro se pot fura linistiti 5 milioane... oare ce cuprinde acel studiu de fezabilitate de se asteapta rezultatele celor 5 centrale modernizate? oare cine a incasat cele 5 milioane? oare noi nu avem in tara specialisti care sa faca un asemenea studiu? cu cinci milioane de euro puteai sa pui in miscare un intyreg institut de cercetare, la ce salarii avem... dar cine stie ce firmulita sau firma straina are cazul luat....
  • +2 (2 voturi)    
    Hai hai (Luni, 12 mai 2014, 9:49)

    mircea_cjn [utilizator]

    Adica cum? Se fac studii de fezabilitate pe bani grei si pe urma se face un mic experiment pe Olt si gata, nu mai e nevoie de Tarnita, 'geaba studiu !

    Aici trebuie sa intre serios DNA-ul.
  • 0 (0 voturi)    
    1 milion? (Luni, 12 mai 2014, 10:52)

    batmen [utilizator]

    "Pentru Tarnita-Lapustesti au fost deja cheltuite deja vreo 5 milioane de euro pentru studiile de fezabilitate" si "pentru concluzii ar fi nevoie de inca vreun milion de euro"...
    Pai eu zic sa se ia un milion din investitia de la stadionul din Tg. Jiu (se descurca ei si cu 19 milioane).
    Faza e ca in RO nu se pune accentul pe R&D (de calitate!). Noi avem lipsuri majore in diverse domenii de infrastructura, care culmea de fapt e o oportunitate - ne putem crea infrastructura beneficiind de ultimele tehnologii... (cum de exemplu au facut cei din privat cu infrastructura internet, unde am ajuns sa fim printre primele tari la viteza).


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri