Raport foarte dur al Curtii de Conturi despre piata energiei: Pierderi in retea, de aproape 2 miliarde de euro, suportate de consumatori, majorari ilegale ale tarifelor de distributie si contracte neconcurentiale

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Miercuri, 20 aprilie 2016, 12:27 Economie | Energie

Mentenanta retelei electrice, o miza mare
Foto: AGERPRES
 documente
(20 Apr 2016) PDF, 2MB
Curtea de Conturi a descoperit foarte multe nereguli petrecute, in perioada 2010-2014, in sectorul energiei electrice, de la tranzactii dubioase cu certificate verzi pana la majorari nejustificate ale tarifelor de distributie de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei. Toate aceste nereguli sunt suportate de consumatorii finali, prin facturile majorate abuziv. Distribuitorii de energie si transportatorul national nu au efectuat investitiile necesare, fiind inregistrate, in patru ani, pierderi uriase in retea, estimate la aproape 2 miliarde de euro, insa au beneficiat de majorari de tarife, care mai departe au fost suportate de catre consumatori. Principalii distribuitori sunt Electrica, ENEL, CEZ si E.ON, iar transportatorul este Transelectrica.

Vezi in documentul atasat si in text ce a descoperit Curtea de Conturi.
  • Impactul certificatelor verzi asupra facturilor a crescut de 11 ori in trei ani
La nivelul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei s-a constatat lipsa unei monitorizari corespunzatoare a pietei de certificate verzi in sensul existentei unor neconcordante intre datele furnizate de entitatile cu atributii in administrarea Schemei de promovare a E-SRE prin certificate verzi (ANRE, CNTEE Transelectrica SA si SC OPCOM SA), precum si in nedeterminarea tuturor indicatorilor de monitorizare ai acestei piete. In perioada auditata (2010-2014), pentru promovarea productiei de energie din surse regenerabile, producatorilor de energie electrica din surse regenerabile le-au fost acordate, in vederea tranzactionarii, 30.757.466 certificate verzi, cel mai mare numar fiind acordat producatorilor din surse eoliene (17.031.291 CV), reprezentand 55,37% din numarul de certificate verzi acordate in aceasta perioada. Astfel, din tranzactionarea certificatelor verzi,  producatorii de E-SRE (beneficiari ai schemei) au beneficiat in perioada 2010-2014 de fonduri in suma estimata de 5,3 miliarde lei (echivalent a 1,2 miliarde euro).

Legislatia aplicabila in ceea ce priveste tranzactionarea certificatelor verzi a permis comercializarea acestora de catre operatori economici care, fie nu aveau obligatie de achizitie, fie aveau stabilita o cota redusa comparativ cu numarul de certificate pe care le-au tranzactionat, situatii care au condus la obtinerea de profituri insemnate de catre unii operatori economici. Din analiza functionarii pietei de certificate verzi s-a constatat tranzactionarea de certificate verzi de catre furnizori, peste cota obligatorie de achizitie stabilita (de pana la 9.565 ori fata de cota obligatorie), situatii constatate in cazul a patru operatori economici care prin aceste tranzactii au obtinut venituri suplimentare estimate la 1,9 milioane lei, in conditiile in care scopul schemei de promovare este de a oferi sprijin producatorilor de energie si nicidecum furnizorilor.

Totodata, s-au constatat situatii in care unii furnizori de energie au achizitionat in anul 2013 certificate verzi in baza contractelor negociate incheiate pe PCBCV, de la producatori unde erau actionari, la preturi cuprinse intre 262-264 lei/CV, in conditiile in care acestia au achizitionat certificate verzi de pe piata centralizata administrata de OPCOM (PCCV), la pretul mediu de 186,48 lei/CV (160 lei/CV ¬ 190 lei/CV).

Au fost inregistrate tranzactii cu certificate verzi si cu energie electrica intre aceiasi operatori economici
, respectiv furnizorii de energie achizitionau de la producatorii de energie atat certificatele verzi, cat si energia electrica la un pret minim (in unele cazuri energia electrica fiind comercializata la pretul de 40 lei/MWh) de la acelasi operator, existand suspiciunea unor intelegeri netransparente intre acesti operatori.

In Romania, sistemul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie a fost initial instituit prin Hotararea Guvernului nr. 1892/2004, act normativ care nu reglementeaza modul de suportare a acestei scheme. Prin Ordinul ANRE nr. 22/2006 (act normativ emis in baza H.G. nr. 1892/2004), s-a prevazut dreptul furnizorilor de energie de a recupera costurile aferente achizitionarii de CV, de la consumatorii captivi, prin intermediul tarifelor reglementate la energia electrica, iar de la consumatorii eligibili, prin marirea corespunzatoare a pretului de vanzare a energiei electrice. Ordinul ANRE nr. 22/18.10.2006 a fost abrogat incepand cu 04.11.2011 de Ordinul ANRE nr. 4/20.10.2011, act normativ prin care nu a mai fost prevazut in mod explicit dreptul furnizorilor de energie de a recupera costurile aferente achizitionarii de CV.  

Nu a fost urmarita si cuantificata valoarea certificatelor verzi incluse in facturile de energie suportate de consumatorii finali, monitorizarea schemei de promovare limitandu-se doar la cuantificarea sumelor de care au beneficiat producatorii de E-SRE in urma vanzarii certificatelor verzi primite, fara a se cuantifica si efortul financiar suportat de consumatorii de energiei electrica, in conditiile in care aceasta schema este suportata integral de acestia. Astfel, exista posibilitatea ca o parte din aceste venituri sa ajunga la operatorii economici care au tranzactionat astfel de certificate verzi in scopul obtinerii de profituri. Datorita neurmaririi modului in care furnizorii de energie electrica transfera catre consumatorii finali costul certificatelor verzi achizitionate, si implicit prin efectuarea unei monitorizari ineficiente, s-a constatat faptul ca in anul 2012, in facturile de energie electrica ale consumatorilor finali s-a dublat valoarea certificatelor verzi suportate de consumatori, atat prin includerea acestora in tariful reglementat de furnizare, cat si prin facturarea separata a acestei contributii, fapt ce a generat realizarea de venituri necuvenite de catre furnizorii de ultima instanta in valoare totala de 125.233 mii lei. Ulterior, situatia a fost corectata de ANRE prin efectuarea de corectii la momentul stabilirii tarifelor de furnizare a energiei electrice.

 Impactul aplicarii sistemului de promovare a E-ESR cu certificate verzi, in pretul energiei electrice inclus in factura consumatorului final, in perioada 2010-2014, s-a situat intre 3,55 lei/MWh in anul 2010 si 37,37 lei/MWh in anul 2014, evolutia pe ani fiind in sensul cresterii de peste 11,2 ori in perioada 2010-2013 pana la valoarea de 40,04 lei/MWh, dupa care a inregistrat o usoara scadere in anul 2014, pana la valoare a de 37,37 lei/MWh.

 Nu au fost elaborate reglementari privind monitorizarea productiei de energie electrica din surse regenerabile utilizata pentru acoperirea consumului national de energie electrica, precum si pentru monitorizarea energiei electrice din SRE destinata exportului, in conditiile in care legislatia in vigoare permitea comercializarea E-SRE care beneficiaza de sistemul de promovare doar pentru acoperirea consumului final brut de energie electrica al Romaniei. In aceste conditii, desi au trecut peste 3 ani si jumatate de la aparitia Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 88/2011, s-a constatat faptul ca nu a fost creat cadrul de reglementare privind: stabilirea modului de determinare a energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie care a beneficiat de sistemul de promovare prin certificate verzi destinata consumului national, astfel incat sa se evite exportul de energie electrica produsa din SRE pentru care consumatorii romani achita valoarea certificatelor verzi introduse in facturi.

 In legislatia nationala nu a fost transpusa prevederea din Decizia CE nr. 4938/2011 privind ajutorul de stat SA 33134 (2011/N),  referitoare la obligativitatea producatorilor de energie din surse regenerabile de a vinde energia electrica la pretul pietei pentru energia electrica produsa din surse conventionale, constatandu-se diferente substantiale intre preturile de tranzactionare a energiei electrice produsa din surse regenerabile care, in unele cazuri, a fost tranzactionata la pretul de 40 lei/MWh (inclusiv componenta de transport), respectiv la cel mai mic pret practicat pe PCCB de la infiintare, si pretul de tranzactionare a energiei conventionale care in unele cazuri a fost vanduta la pretul de 210,95 lei/MWh, de peste 5,2 ori mai mare. 
  • Ajutoarele de cogenerare au fost acordate, insa investitiile nu au fost facute
Desi pentru sectorul energiei regenerabile s-au prevazut finantari nerambursabile prin Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice" (POS CCE) - Axa prioritara 4, de aproape 550 milioane euro ceea ce ar fi insemnat un sprijin financiar destul de semnificativ, nivelul finantarilor nerambursabile acordate au fost de doar aproximativ 140 milioane euro, acest fapt datorandu-se in principal numarului mare de contracte de finantare reziliate si nivelului redus de implementare al proiectelor.

 In ceea ce priveste derularea proiectelor de investitii (in domeniul eficientei energetice -obiectiv stabilit in cadrul Strategiei Europa 2020) prin implementarea Schemelor de sprijin in cadrul POS CCE- Axa 4, se remarca un  grad de realizare redus al proiectelor de investitii, de 25% - 64,7% , in conditiile in care termenul de implementare a proiectelor aferente acestor operatiuni era 31.12.2015.  

In ceea ce priveste Schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta, pana la data de 31.12.2014, fata de Bugetul schemei de sprijin, cantitatea de energie produsa in cogenerare de inalta eficienta care a beneficiat de sprijin a fost de doar 10% (20.255 GWh), iar efortul financiar inregistrat a fost de 3.597.951 mii lei (816.903 mii euro), fiind inregistrat un grad de realizare de 21%

 In ceea ce priveste utilizarea fondurilor obtinute de producatorii de energie prin accesarea Schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta, se remarca un interes scazut din partea celor care au beneficiat de sprijin, in scopul in care a fost autorizata schema, respectiv pentru realizarea de investitii noi si pentru retehnologizarea unor unitati de cogenerare.

 In anul 2014, ANRE a constatat pentru perioada 2011-2013 supracompensarea (ajutoare de stat acordate suplimentar) in cazul a 8 producatori, situatie in care au fost emise Decizii de supracompensare in valoare de 429,7 milioane lei, iar in anul 2015 s-a constatat pentru anul 2014 supracompensarea in cazul a 5 producatori, situatie in care au fost emise Decizii de supracompensare in valoare de 48,8 milioane lei.

Referitor la modul de calcul al supracompensarii, s-a constatat: - existenta unor neconcordante intre cadrul legal emis de ANRE si cel aprobat de Guvernul Romaniei prin Hotararea Guvernului nr. 1215/2009, respectiv, in conditiile in care prin Hotararea Guvernului nr. 1215/2009 s-a prevazut faptul ca  supracompensarea se determina prin luarea in considerare a veniturilor rezultate din vanzarea energiei electrice si termice produse in cogenerare, ANRE a stabilit prin Ordinul presedintelui ANRE nr. 84/2013 faptul ca veniturile sunt calculate printr-o metoda virtuala, de extragere doar a acelor venituri care sunt aferente activitatii de cogenerare de inalta eficienta, utilizand valori de referinta, respectiv a pretului de referinta al energie electrice stabilit la nivelul de 90 % din pretul de tranzactionare a energiei electrice realizat pe Piata pentru Ziua Urmatoare, fara a exista date care sa sustina acest procent;  - utilizarea de catre ANRE, la calcularea valorii supracompensarii, a unor formule de calcul care nu au fost cuprinse in Metodologia aprobata prin Ordinul nr. 84/2013, fapt ce a condus la acordarea suplimentara de fonduri  producatorilor de energie in suma de 161.935 mii lei, in perioada 2011-2014.

Promovarea proiectelor pilot privind contorizarea inteligenta (implementarea sistemelor de masurare inteligenta pana in anul 2020, la cca. 80% din numarul de clienti ) nu a fost corelata cu Programele de investitii derulate de operatorii de distributie, astfel incat sa fie evitata situatia in care contoarele de masurare a energiei electrice sunt inlocuite la un interval scurt de timp, generand astfel costuri suplimentare pentru consumatori. Acest lucru se impunea deoarece in perioada 2010-2013, operatorii principali de distributie au efectuat in cadrul programelor de investitii anuale, montarea unui numar de 3.114.786 contoare electrice (34,41% din numarul total de 9.051.415 utilizatori racordati la retelele electrice din patrimoniul celor opt operatori principali de distributie) in valoare de 605.377 mii lei.
  • Cum au acoperit consumatorii pierderi de 1,8 miliarde euro, cauzate de lipsa investitiilor
La nivel national, nu a fost elaborata o Politica energetica, care sa cuprinda directiile  prevazute prin Strategia energetica a Romaniei, pe domenii de activitate, cu termene de  implementare a proiectelor prioritare de investitii. Astfel, in ultimii 25 de ani nu a existat o coerenta si consecventa in politicile din domeniul energetic, marile proiecte de investitii fiind incepute inca din perioada anterioara anului 1990 (exemplu: la SC Hidroelectrica SA, primele studii de amplasament pentru centrala de acumulare prin pompaj Tarnita - Lapustesti au fost realizate in perioada 1975-1985), fara a fi finalizate pana in prezent, majoritatea proiectelor nu au fost realizate si puse in functiune, unele dintre acestea nefiind demarate sau fiind in stadiul de proiect. Proiectele de investitii prioritare prevazute in Strategia energetica a Romaniei nu au fost realizate, una dintre cauze constand in faptul ca sectorul energiei electrice se confrunta cu o nevoie stringenta de finantare. La nivelul principalilor participanti la piata de energie electrica (producatori, operatori de distributie si transport), investitiile nefinalizate la 31.12.2014 au inregistrat valori de  8.158.419 mii lei (1.820.222 mii euro) aferent unui numar de 2.577 obiective de investitii, majoritatea fiind aferente obiectivelor demarate anterior anului 2010 (43%).

 In ceea ce priveste nivelul de retehnologizare a instalatiilor ce compun Reteaua electrica de distributie si Reteaua electrica de transport, raportat la necesitatile existente, s-a remarcat un grad scazut de retehnologizare al instalatiilor, respectiv desi peste 45% din instalatii necesitau retehnologizari, aceste lucrari au fost efectuate numai in proportie de 7%- 34 %, raportat la necesitati. Retelele electrice se caracterizeaza printr-un grad ridicat de imbatranire dar si printr-un nivel ridicat al pierderilor inregistrate in retea, fiind astfel evidenta necesitatea realizarii de investitii care sa conduca atat la cresterea eficientei sistemelor, cat si la reducerea pierderilor. Astfel, in conditiile in care au fost asigurate surse de finantare a proiectelor de investitii (prin includerea in tariful de distributie), nivelul investitiilor realizate in retelele electrice a fost diminuat accentuat, astfel ca in anul 2013 nivelul investitiilor realizate si acceptate de ANRE a scazut fata de anul 2011 cu 43 %.

 Desi prin Programul National de Electrificare 2012-2016, document elaborat de Ministerul Economiei (neaprobat pana la aceasta data), se mentioneaza faptul ca la nivel national exista un numar de 97.805 gospodarii neelectrificate, amplasate in 2.284 localitati, remarcandu-se astfel nevoia de extindere a retelelor de distributie, investitiile efectuate in realizarea de noi linii nu au acoperit necesarul pentru electrificarea acestor gospodarii.

 La nivelul operatorilor principali de distributie, in perioada 2010-2013, s-a constatat  inregistrarea unui nivel alarmant al pierderilor (CPT) in retelele electrice de distributie de 12,63% din energia electrica intrata in retelele de distributie.  Din evaluarea nivelului consumului propriu tehnologic (CPT) inregistrat in retelele electrice de distributie in anul 2013, comparativ cu anul 2004, se constata faptul ca, desi in perioada 2009-2013 au fost raportate de operatorii de distributie investitii realizate de 5.987.593 mii lei, din care, pentru inlocuirea echipamentelor in vederea reducerii CPT, in perioada 2010-2013 au fost efectuate investitii in valoare de 717.526 mii lei, investitiile realizate nu si-au atins scopul, pierderile inregistrate in retelele de distributie in anul 2013 (12,4%) au ramas la acelasi nivel inregistrat in anul 2004 (12,6%). Pierderile inregistrate in retelele electrice de distributie in perioada 2010-2013, de 27,6 TWh, reprezinta: 46,1% din energia livrata de Hidroelectrica SA, sau 64,7% din energia livrata de SN Nuclearelectrica SA, sau 49,1% din energia livrata de Complexul Energetic Oltenia SA, in aceeasi perioada. In retelele electrice de distributie si transport, pierderile inregistrate au fost, in perioada 2010-2014, in medie de 7,8 TWh/an, fapt ce a generat costuri estimate la nivelul operatorilor de distributie si transport de 1,88 miliarde euro, ce au fost suportate in cea mai mare parte de consumatorii finali de energie prin includerea acestora in tariful pentru serviciul de transport si distributie. Astfel, in tariful mediu de distributie aplicat consumatorilor, costurile cu achizitia de energie pentru acoperirea pierderilor la nivelul operatorilor de distributie a reprezentat in medie 26%.
  • Contracte ilegale, girate de ministri
 In ceea ce priveste modul in care au fost incheiate si derulate tranzactiile cu energie electrica in cadrul pietei de energie, s-a constatat derularea unor contracte bilaterale negociate direct (contractele incheiate intre furnizori, contractele de procesare a carbunelui), in conditiile in care aceste contracte exced cadrului legal. Prin aceste contracte, furnizorii de energie au tranzactionat in mod netransparent si neconcurential cantitati de energie care in anul 2011 au fost de  25.326 GWh, reprezentand 47% din consumul intern de energie electrica. Referitor la contractele bilaterale negociate incheiate de producatorii de energie electrica cu furnizorii de energie,  cea mai mare cantitate de energie a fost tranzactionata in anul 2010, respectiv de 14,3 TWh, din care SC Hidroelectrica SA a livrat cantitatea de 12,78 TWh, reprezentand 89% din cantitatea tranzactionata in baza acestor contracte.  Astfel, din cantitatea de energie electrica produsa si livrata de SC Hidroelectrica SA,  cantitatea de energie livrata in regim reglementat (destinata inclusiv populatiei si institutiilor publice) a reprezentat, in perioada 2010-2013, 22-34% (22,9%  in anul 2010,  26,6% in anul 2011, 34,3% in anul 2012 si 26,4% in anul 2013), restul fiind in cea mai mare parte livrata in baza contractelor bilaterale negociate direct incheiate cu furnizorii, astfel ca de energia cu cel mai redus cost de productie au beneficiat in cea mai mare masura furnizorii angro de energie.   Din derularea contractelor bilaterale negociate de SC Hidroelectrica SA cu furnizorii de energie, s-a constatat inregistrarea de pierderi de 444.872 mii lei (aproximativ 103.400 mii euro), generate de vanzarea de energie la preturi care se situeaza sub costul mediu de productie / achizitie,  in perioada 2011-2012.

 O influenta deosebita asupra pietei de energie, respectiv asupra preturilor practicate in piata in perioada 2010-2012, a avut-o si modul in care au fost aprobate si realizate "cosurile de energie electrica destinate exportului", pentru realizarea carora au fost incheiate contracte fara respectarea conditiilor de concurenta si transparenta, respectiv prin derogare de la Ordinul MECMA nr. 445/2009 (act prin care producatorii de energie electrica aflati sub autoritatea Ministerului Economiei au fost obligati sa vanda pe piata administrata de OPCOM SA intreaga cantitate de energie electrica angro disponibila). Pentru realizarea exportului de energie, preturile de vanzare a energiei electrice de catre producatori nu au fost stabilite in mod transparent si concurential, fiind stabilite prin Adrese semnate de directorii generali ai SC Electrica SA, SC Hidroelectrica SA, SN Nuclearelectrica SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA si SC Complexul Energetic Turceni SA si aprobate de ministrul Economiei, Comertului si al Mediului de Afaceri. Aceasta situatie a fost constatata in cazul contractelor incheiate de SC Electrica SA cu SC Rudnap SRL, in baza carora SC Electrica SA a vandut cantitatea de 3.623.902 MWh, inregistrand un castig mediu de numai  4,80 lei/MWh, in timp ce  SC Rudnap SRL, din vanzarea la export a cantitatii de 2.394.134 MWh, a inregistrat un castig mediu de 32,74 lei/MWh, de aproape 7 ori mai mare. In perioada 2010-2012, ministri au fost Adriean Videanu si Ion Ariton.

In ceea ce priveste monitorizarea pietei de energie in perioada 2010-2014, s-a constatat lipsa unor reglementari emise de catre ANRE, in vederea punerii in aplicare a art. 21 (7) din Legea nr. 123/2012,  prin care, desi a fost instituita obligatia participantilor la piata de energie de a transmite OPCOM SA informatii privind cantitatile de energie electrica tranzactionate, nu a fost emisa o reglementare  in acest sens. Totodata, adaptarea cadrului de reglementare la prevederile Legii nr. 123/10.07.2012 s-a efectuat cu intarziere (aproximativ 2 ani), elocvent in acest sens fiind faptul ca aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice a fost efectuata prin Ordinul ANRE 64/2014, care a intrat in vigoare la 23.07.2014 (cu o intarziere de aproximativ 22 de luni), iar reglementarea modului de incheiere a contractelor de procesare a fost transpusa prin Ordinul ANRE 78/2012, care a intrat in vigoare la 01.01.2015 (cu o intarziere de aproximativ 23 de luni).

Desi prin Ordinul ANRE nr. 30/2012 s-a prevazut faptul ca tariful CPC (componenta de piata concurentiala) cuprinde costurile cu achizitia energiei electrice din pietele centralizate, ceea ce presupune ca achizitia de energie sa fie efectuata din  pietele organizate de OPCOM SA,  in mod transparent, public, centralizat si nediscriminatoriu, in realitate, ANRE a acceptat (prin avizul acordat) in acest tarif, costurile de achizitie a energiei electrice efectuate de catre furnizori in baza unor contracte bilaterale negociate direct, in unele cazuri, contractele bilaterale negociate fiind incheiate cu parti afiliate. 
  • Tarife prea mari pentru consumatorii din Romania
 In perioada auditata, preturile de vanzare a energiei electrice la consumatorii finali  au inregistrat cresteri de 33,32% (de la 438,1 lei/MWh, la 584,1 lei/MWh), in cazul consumatorilor casnici, si de 21,7% (de la 396,88 lei/MWh, la 482,63 lei/MWh), in cazul consumatorilor noncasnici, aceste majorari datorandu-se pe de o parte cresterii nivelului taxelor/contributiilor (certificate verzi, cogenerare, acciza, TVA) incluse in pretul de vanzare al energiei electrice, iar pe de alta parte cresterii tarifelor aferente serviciului de distributie si transport. In semestrul I 2014, ponderea cea mai mare in pretul mediu de vanzare a energiei electrice pentru consumatorii finali o reprezinta tariful de retea (tariful pentru serviciul de transport si distributie), care in cazul clientilor casnici reprezinta 40,24%, iar in cazul clientilor noncasnici reprezinta 29,54%. Astfel, in semestru I 2014, din pretul de vanzare a energiei electrice la consumatorii casnici de 584,11 lei/MWh, costul energiei electrice (pretul energiei electrice vandute de producatorii de energie) a fost de 152,65 lei/MWh, reprezentand 26,15%, iar restul de aproximativ 73,85% reprezinta tarife pentru servicii (furnizare, distributie, transport, sistem, etc. - 44,4% %) si taxe/contributii (29,45 %).

 Referitor la tarifele la energia electrica suportate de consumatorii romani, comparativ cu cele suportate de cetatenii altor state UE, o situatie ingrijoratoare se inregistreaza in ceea ce priveste raportarea tarifului energiei electrice la puterea de cumparare a consumatorilor
(purchaising power standards - PPS), situatie in care Romania ocupa unul dintre primele locuri la nivel european,  cu un nivel de 26,78 PPS/kWh, cu 32% peste media europeana de 20,27 PPS/kWh, remarcandu-se nivelul scazut al puterii de cumparate al consumatorilor romani. Factorii care influenteaza in mod direct puterea de cumparare a consumatorilor romani si care trebuiesc avuti in vedere de ANRE la stabilirea tarifelor si preturilor la energie electrica pot fi: - nivelul PIB- ului pe cap de locuitor, in anul 2014 (valoarea Produsului intern brut pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard - PPS) - Romania s-a situat la 54% din media Uniunii Europene si ocupa penultimul loc in UE, inaintea Bulgariei, unde valoarea acestui indicator a fost de 45% din media UE. Cea mai prospera tara membra a blocului comunitar a fost Luxemburg, unde PIB/locuitor exprimat in PPS a fost de peste 2 ori mai mare (263%) fata de media UE; - nivelul salariului minim inregistrat in semestrul I 2015 - Romania s-a situat pe penultimul loc in UE cu un salariu minim de 217,5 euro/luna, inaintea Bulgariei (184,07 Euro/luna), in conditiile in care la nivelul UE, salariul minim inregistrat in Luxemburg a fost de 1.922,96 euro/luna, in Belgia si Olanda a fost de 1.501 euro/luna, iar in Germania de 1.473 euro/luna. Mai mult, in Romania, din numarul de 5.204.410 salariati activi la 01.01.2015, 1.050.610 salariati (20,18% din numarul total de salariati) incasau lunar salariul minim pe economie de 900 lei/luna. - numarul mediu de pensionari - in Romania, a fost in trimestru I 2015 de 5.332 mii persoane, din care 49,71% aveau pensii sub 800 de lei/luna, pensia medie fiind de 886 lei/luna. Un alt aspect deosebit de important il reprezinta situatia persoanelor care beneficiaza de pensia sociala minima (400 lei), acordata in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 6/2009, numarul acestora fiind de 558 mii persoane in trimestrul I 2015, cu 63 mii persoane mai mare decat in trimestrul IV 2014. 
  • Majorarile tarifelor de distributie, semnate cu ochii inchisi de catre ANRE
 Metodologiile aprobate de ANRE pentru stabilirea tarifelor aferente serviciului de distributie si transport a energiei electrice au fost emise in alte conditii decat cele prevazute la art. 76 (1) din Legea energiei (Legea nr. 13/2007 si Legea nr. 123/2012), respectiv fara a fi stabilita o cota de profit a operatorilor economici, fapt ce a condus la obtinerea, in anul 2013, de catre operatorii principali de distributie a unor profituri insemnate (din activitatea de distributie), care in majoritatea cazurilor s-au situat intre 15% - 25% (din veniturile inregistrate), iar in cazul Transelectrica, profitul inregistrat din activitatea de transport a fost de 24,5% in anul 2013 si de 33,74% in anul 2014 (din veniturile inregistrate). Totodata, aprobarea tarifelor aferente serviciului de distributie si transport s-a efectuat in discordanta fata de prevederile Programului de Guvernare 2009-2012, respectiv in conditiile  in care Guvernul Romaniei a stabilit, ca directie de actiune,  adoptarea unor metodologii de calcul al preturilor si tarifelor care sa permita reflectarea reala a cheltuielilor justificate in deplin respect fata de consumator, la nivelul ANRE, aceste tarife au fost determinate si aprobate fara a avea la baza cheltuieli reale efective ale operatorilor economici.  

In perioada 2008-2013, in tariful de distributie acceptat de ANRE, ponderea cea mai mare au detinut-o costurile de operare controlabile (33 %), urmate de costurile cu achizitia energiei pentru CPT (26 %) si rentabilitatea activelor (20,7 %). La determinarea tarifelor de distributie a energiei electrice, ANRE nu a instituit un cadru de reglementare care sa prevada faptul ca la determinarea tarifelor de distributie a energiei electrice sa fie luate in calcul veniturile obtinute de operatori (1.396.492 mii lei) si profitul obtinut din energia reactiva (787.560 mii lei), asa cum se procedeaza in cazul activitatii de transport, la determinarea tarifului pentru acest serviciu, fapt ce ar fi condus la reducerea acestui tarif cu 1,5%-2%. De asemenea, ANRE a acceptat includerea in cadrul activelor reglementate (a caror amortizare se accepta la calculul tarifelor), a unor bunuri care nu indeplineau conditiile stabilite de lege (durata si valoare)  pentru a fi considerate mijloace fixe, respectiv a unui numar estimat de 3.114.786 bucati contoare electrice (mijloace de masurare), in valoare totala de 605.377 mii lei (11,37% din valoarea investitiilor aferente activitatii de distributie).

In plus, ANRE nu a aplicat  formula de calcul a indicatorului rentabilitatea bazei activelor reglementate (RBAR) asa cum aceasta a fost stabilita prin Metodologia aprobata prin Ordinul ANRE nr. 39/2007, in sensul ca, la determinarea acestui element de cost in tarifele de distributie, indicatorul RRR (rata reglementata a rentabilitatii) nu a fost ponderat (impartit) cu 100, fapt ce a condus la majorarea acestui element de cost cu 3.975.063 mii lei. ANRE a acceptat determinarea indicatorului Baza reglementate a activelor (BAR - amortizarea activelor din BAR reprezentand un element de cost in tarif) fara a avea la baza documente oficiale prin care sa fie stabilita valoarea reala a activelor detinute de operatorii principali de distributie, caz in care nivelul tarifelor aprobate a fost supradimensionat inca din anul 2005, intr-un mod nerealist. In primul rand a fost dublata valoarea neta a activelor corporale si necorporale la 31.12.2002, luate in calculul amortizarii (element de cost inclus in aceste tarife). Apoi au fost luate in considerare terenuri in valoare de 111.910 mii lei, in conditiile in care aceste active nu se supun amortizarii.
  • Autoturismele ENEL, incluse in pretul energiei
Curtea de Conturi a constatat ca ANRE a acceptat indexarea valorii amortizarii anuale a activelor cu indicele de inflatie inregistrat in aceasta perioada, in conditiile in care, legislatia in vigoare nu prevede indexarea amortizarii, aceasta reprezentand o cheltuiala de exploatare fixa. Efectul acceptarii indexarii cu indicele de inflatie anual a costului cu amortizarea a constat in majorarea nejustificata a tarifului aferent serviciului de distributie suportat de consumatori cu suma estimata de 387.028 mii lei. De asemenea, a acceptat includerea valorii amortizarii unor bunuri care nu au condus in mod direct la retehnologizarea/imbunatatirea starii retelei de distributie, fiind acceptate bunuri pentru desfasurarea activitatii curente:  autoturisme (283 bucati in valoare de 16.594 mii lei, reprezentand 20,8% din valoarea investitiilor realizate in anul 2013 de SC Enel Distributie Banat SA si acceptate de ANRE; 249 bucati in valoare de 13.907 mii lei, reprezentand 18,52% din valoarea investitiilor realizate in anul 2013 de SC Enel Distributie Dobrogea SA si acceptate de ANRE), scari metalice, sisteme de imprejmuire a zonelor de lucru, etc.

ANRE a mai acceptat la calculul indicatorului fond de rulment - NFRR (element de cost in tarif), costuri cu finantarea creditelor pe termen scurt, in conditiile in care operatorii principali de distributie nu au inregistrat astfel de cheltuieli, respectiv in perioada 2010-2013, la stabilirea tarifelor a fost acceptata suma de 62.298 mii lei, in conditiile in care, operatorii de distributie nu au inregistrat costuri financiare decat in suma de 332 mii lei, intr-o proportie foarte scazuta, de doar 0,53%. Tot ANRE a acceptat includerea in tariful de distributie a costurilor cu amortizarea unor investitii efectuate de operatorii principali de distributie (societati cu capital majoritar privat), fara a verifica sursele din care au fost realizate investitiile raportate de acestia (surse proprii sau contributii de la terti), in conditiile in care, prin Metodologia de stabilire a tarifelor, s-a stabilit faptul ca in cadrul activelor nu se includ  activele finantate din contributii primite de la terte parti si din contributii financiare.

La determinarea tarifelor de transport a energiei electrice, ANRE a acceptat includerea in tarif a amortizarii calculate pentru investitii (in valoare estimata de 51.839 mii lei) care nu sunt destinate infrastructurii de transport. De asemenea, a acceptat includerea in baza reglementata a activelor si implicit includerea in tarif a amortizarii aferente pentru doua lucrari de investitii, in valoare estimata de 73.742 mii lei, nefinalizate, trecute in conservare si scutite de la calculul amortizarii (cu avizul Ministerului Finantelor Publice- ANAF).

ANRE a aprobat tariful pentru serviciul de distributie pentru cei 8 operatori principali de distributie, in conditiile in care acesti operatori nu detineau in  concesiune exploatarea serviciului de distributie a energiei electrice, in baza unor contracte incheiate in conditiile legii
, respectiv Contractele de concesiune a serviciului de distributie incheiate de Ministerul Economiei si Comertului in anul 2005 cu cei 8 operatori nu au intrat in vigoare, in sensul ca nu au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, ParteaI.  Mai mult, din aceste contracte, contractele  incheiate cu SC FDFEE Electrica Banat SA, SC FDFEE Electrica Dobrogea SA, SC FDFEE Electrica Transilvania Nord SA si SC FDFEE Electrica Muntenia Nord SA nu au fost aprobate |prin ordin al ministrului de stat".

Referitor la activitatea de control desfasurata de personalul ANRE, s-a remarcat faptul ca la nivelul entitatii nu a fost elaborat si aprobat un Regulament privind organizarea si desfasurarea activitatii de investigare, in conformitate cu prevederile art. 90 din Legea 123/2012, desi de la data intrarii in vigoare a prevederilor care instituiau efectuarea de investigatii de catre personalul ANRE  au trecut mai mult de 3 ani. Raportat la numarul de agenti constatatori, numarul de actiuni de control efectuate in perioada auditata, in domeniul energiei electrice si eficientei energetice, a avut o evolutie oscilanta, respectiv in perioada 2010-2012 a fost inregistrata o scadere a actiunilor de control, de la aproximativ 23 actiuni/agent constatator in anul 2010, la aproximativ 15 actiuni/agent constatator in anul 2012, urmata de o majorare pana la aproximativ 18 actiuni/agent constatator in anul 2013, respectiv  pana la aproximativ 21 actiuni/agent constatator in anul 2014.


Citeste mai multe despre   











[P] Ultimele zile de inscrieri la conferinta RIUF YouForum

Conferinta YouForum are loc la Bucuresti, la Sala Palatului, in perioada 1-2 octombrie si propune elevilor si studentilor sesiuni de discutii, ateliere, seminarii si prezentari ale universitatilor din Romania si din strainatate care au drept scop informarea si orientarea tinerilor cu privire la viitoarele alegeri educationale.
12175 vizualizari
  • -4 (14 voturi)    
    Pareri. (Miercuri, 20 aprilie 2016, 12:54)

    Andrei_Fieraru [utilizator]

    Vedem cum iarasi , unii destepti , zic ei , bat campii cat cuprinde , ce-i drept sub umbra unui adevar legat de lipsa investitiilor in modernizare . Cum poti sa spui ca pretul trebuie ajustat dupa puterea de cumparare ? Ideal ar fi o dorinta fireasca insa realitatea economica globala este alta . Sa spunem ca faci o invetitie in energie si cumperi scule din import , ca de la noi nu mai gasesti de mult si nu cred ca producatorul lasa din pret ca esti tu dintr-o tara cu putere mica de cumparare . Dupa ce pui in functiune investitia , amortismentele sunt cele care nu te lasa sa faci preturi dupa puterea de cumparare . Asa ceva nu se intampla nici la benzina , nici la otel sau ciment si nici la mai nimic . Curtea a vrut sa faca politica sociala la vedere si asa ceva este inacceptabil . Economia globala este aceeasi si nu poate fi pusa in fata doar atunci cand ne convine . Sunt alte cauze care duc la ineficienta , cauze legate de coruptia din sistem , de faptul ca regiile statului nu platasc la termen ( in fapt , intarzie cu lunile la plata facturilor emise de privati ), ca se capitalizeza pe banii privatilor si tot asa .
    • +5 (5 voturi)    
      Daaa (Miercuri, 20 aprilie 2016, 15:17)

      mopsu [utilizator] i-a raspuns lui Andrei_Fieraru

      draga dle, dar ei produc si vand la noi cu salarii de mizerie si cu toate utilitatile aproape gratis, deci bati campii cu seninatate. Ei produc energie cu salarii de mii de euro si vand aproape ca la noi. Asa ca .....
      • -1 (1 vot)    
        Replica . (Miercuri, 20 aprilie 2016, 18:20)

        Andrei_Fieraru [utilizator] i-a raspuns lui mopsu

        Intr-o investitie , valoarea utilajului este cam 65 % din total ( daca discutam doar de dotare cu utilaje ) . Mai ai manopera de montaj cam 20 % , profit cam 8 % , restul , energie si utilitai . Adica , utilitati cam 1 % , oriunde ai fi in Europa . De unde gratis , in Romania ? In rest , lumea habar n-are ca energia electrica in tari din Europa este mai scumpa ca la noi - la consumator - de cateva ori . La noi , furturile si spagile din regii trag totul inapoi . Si , evident , puzderia de angajati care taie frunza la caini .
        • +2 (2 voturi)    
          Ne pierdem (Miercuri, 20 aprilie 2016, 18:38)

          mopsu [utilizator] i-a raspuns lui Andrei_Fieraru

          in cifre, dar de salarii ? Nimic ? Lucrez in Italia , curentul e derizoriu comparativ cu salariul, 20 de eurocenti e mult in comparatie cu 1150 euro salariu ? Can d am spus de utilitati am gresit, toata suprastructura din Romania , construita din 50 de ani de noi , romanii a fost data aproape gratis la straini. Restul este o hotie generala, iar profitul imens , mutat cu grija in occident. Oare ce dracu fac cu atatia bani ?
    • 0 (0 voturi)    
      parere (Miercuri, 20 aprilie 2016, 23:25)

      misunel [utilizator] i-a raspuns lui Andrei_Fieraru

      Poate..poate undeva ai si tu dreptate dar in primul rand, CURTEA NU A VORBIT DOAR DESPRE PRETURILE MARI
      Si oricum majoritatea infrastructurii este mostenire comunista ,modernizari nu sunt extraordinare .
  • +10 (12 voturi)    
    capitalism de corporatie "multinationala" (Miercuri, 20 aprilie 2016, 12:59)

    OvidiuStoica [anonim]

    Tot petrolul şi jumătate din resursele de gaze – la austrieci; distribuţiile din energie (cele care strâng banii) – la nemţi şi francezi în cazul gazelor, la italieni, nemţi şi cehi în cazul electricităţii, la austrieci, kazahi şi ruşi în cazul carburanţilor; băncile – la austrieci, greci şi francezi; industriile câte mai există – la nemţi, britanici, ruşi, italieni etc; telefonia – la francezi, britanici şi nemţi; pădurile (probabil peste jumătate) – la austrieci, unguri, nemţi; pământurile agricole (probabil peste 40%) – la italieni, unguri, danezi etc.
    • +6 (6 voturi)    
      nu neaparat asta este problema.... (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:24)

      rochiri [utilizator] i-a raspuns lui OvidiuStoica

      ce daca erau romani nu furau!
      Problema esta alta...ca s-au luat bani si s-a tacut!
  • +8 (8 voturi)    
    curtea latra (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:00)

    Francisc 1 [utilizator]

    caravana trece , parca ar fi prima data.
  • +11 (11 voturi)    
    Mafia (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:01)

    Trojan.H [utilizator]

    Sigur ca profiturile astora au mers in parte si la mafia "oficialilor" care tin captiv statul roman.
  • +5 (7 voturi)    
    mda (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:04)

    sad_wank [utilizator]

    astept un sweet spot in care o sa merite sa-mi pun panouri pe casa si by-e-bye electrica! In principiu astept o scadere de pret la baterii.
  • +9 (9 voturi)    
    Nimic nou sub soare... (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:12)

    fghr [utilizator]

    fraierii platesc ... si primesc flegme in cap, preturi mult umflate si scuze cand sunt pene de curent...
  • +2 (6 voturi)    
    NOUA ANI CU VACAROIU. (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:19)

    Johanis [utilizator]

    Din 2008 acest personaj si institutia pe care o conduce acopera toate furturile din institutiile de stat. Acum a dat in clocot de frica DNA-ului. Predecesorul sau, Saguna, si acum acest individ comunist, votcaroiu, au distrus tara, ei fiind singurii care verifica toate cheltuielile institutiilor bugetare.
    Chiar nu mai are Romania niciun om in stare sa faca aceste controale?!
  • +13 (15 voturi)    
    Vor sa se scoata (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:19)

    vodatepes [utilizator]

    Da Curtea de a factu in 2011, 2012, 2013 , 2014, 2015 ? Era plecata in concediu? Nu au vazut lucrurile acestea? Cum se poate recupera sumele platite de prostime? Daca din cei care au platit sunt deja plecati pe lumea de dincolo bani cine ii va primi inapoi? E o actiune a curti sa se scoata ca au tolerat ani de zile si ca sunt partasi la jaf. Cine sunt cei care in ani respective de la curtea au facut control si au iinchis ochi? Alo DNA ia luati la intrebari pe cetateni de la Curtea de Conturi .
  • +14 (14 voturi)    
    ANRE (Miercuri, 20 aprilie 2016, 13:21)

    mos_teaca [utilizator]

    Probabil nu o sa se schimbe nimic pana cand cei de la ANRE nu se vor incolona spre DNA
  • +9 (9 voturi)    
    Nu o punem de un proces colectiv? (Miercuri, 20 aprilie 2016, 14:58)

    Calin02 [utilizator]

    In USA daca exista situatia asta, zeci de case de avocatura specializate in procese impotriva corporatiilor, ar fi deschis procese.

    Bazat pe raportul curtii de conturi, nu se pot da in judecata distribuitorii de energie si ANRE, pt. daune? M-as baga.
  • +5 (5 voturi)    
    Hotie (Miercuri, 20 aprilie 2016, 15:11)

    Vladescu [utilizator]

    Ăștia ne fură ca-n codru (în cazul meu CEZ) si am constatat că singur n-am sorți de izbândă; pur si simplu nu te bagă în seama; ca persoană fizică nu ești interesant pentru ei. Nu există o autoritate a statului care să se ocupe de ei ? Au dreptate minerii ăia !
  • +5 (5 voturi)    
    contradictie (Miercuri, 20 aprilie 2016, 15:33)

    athos64 [utilizator]

    De mai bine de 4 ani, preturile la producator ale energiei electrice au scazut dramatic, ajungand azi la 55-60% fata de nivelul anilor 2011-2012, respectiv 28-30 EUR/MWH fata de 50-55 EUR/MWh. In ciuda acestei scaderi care provoaca durere de cap multor producatori, consumatorii finali nu au simtit nimic! Intreaga diferenta de pret a revenit distributiei, nu s-a transferat nimic catre clientii pe joasa, care au fost in schimb terorizati cu costul energiei verzi.
  • +3 (3 voturi)    
    dar la ANRE gaze naturale (Miercuri, 20 aprilie 2016, 15:59)

    zigot [utilizator]

    pe cand o analiza similara, unde in afara pretului gazelor sa fie verificate modul de emitere al autorizatiilor, birocratia care ii domina, nerespectarea propriilor ordine in domeniu referitoare la emiterea autorizatiilor, termenele si tarifele practicate la alimentarea cu gaze a locuintelor noi?
  • +2 (2 voturi)    
    da da (Miercuri, 20 aprilie 2016, 16:05)

    misunel [utilizator]

    Pai uite asta motiv de iesit la ''plimbare '' in stil mare ..
  • 0 (0 voturi)    
    Si cine raspunde ? (Joi, 21 aprilie 2016, 10:12)

    madas [utilizator]

    .....Asa si cine raspunde ??
    Se va pune schestru penntru a recupera prejudiciul ?
    Si cand ?
    In secolul asta ?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri