Analiza HotNews.ro

Cum vrea Ministerul Energiei sa lase consumatorii casnici de gaze fara calendar de liberalizare, dar cu preturi reglementate prin proceduri neclare. De ce exista dubii asupra transparentei tranzactiilor pe bursa

de Claudia Pirvoiu     HotNews.ro
Marţi, 6 septembrie 2016, 21:06 Economie | Energie

Contor de gaze
Foto: Distrigaz Sud
Ministerul Energiei a supus dezbaterii publice, la sfarsitul saptamanii trecute, un proiect de Ordonanta de Urgenta care "reformeaza" piata gazelor, dupa cum sustine ministrul Victor Grigorescu. Proiectul prezinta o serie de neclaritati si provoaca multe semne de intrebare. Dupa multe insistente ale HotNews.ro, Ministerul Energiei a raspuns unui set de intrebari, insa tot au mai ramas aspecte de lamurit. In primul rand, nu este limpede ce se intampla in cazul consumatorilor casnici si CET-urilor incepand cu 1 aprilie 2017. Potrivit raspunsului furnizat de minister, va fi eliminat calendarul de liberalizare. Dar nu inseamna ca piata va fi libera pentru casnici si CET-uri, deoarece pretul final va fi reglementat. Cum? Inca mai trebuie oferite niste explicatii asupra acestui aspect, dar si asupra modului in care vor fi tranzactionte gazele pe o bursa insuficient de transparenta.

"Pana la data de 31 martie 2017, pretul de achizitie a gazelor naturale din productia interna pentru clientii casnici si producatorii de energie termica, numai pentru cantitatile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termica in centralele de cogenerare si in centralele termice destinate consumului populatiei se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului de resort", se arata in textul OUG.

Nu scrie in textul OUG ce se intampla dupa aceasta data in cazul consumatorilor casnici. Cum vor fi reglementate preturile? Ministerul raspunde ca nu va mai exista dupa aceasta data un calendar de liberalizare a pretului de achizite al gazelor din productia interna. Dar, totusi, pretul final pentru consumatorii casnici va fi reglementat pana in 2021, in baza unor metodologii pe care le va stabili Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE). Altfel spus, gazele din productia interna care ajungeau la casnici nu vor mai avea pret prestabilit printr-un calendar, ci vor fi achizitionate de catre furnizori la pret liber, "in conditii de eficienta economica".

Ministerul spune ca in proiectul de OUG nu exista prevederi referitoare la preturile reglementate, incepand cu 1 aprilie 2017, deoarece "prin proiectul de ordonanta de urgenta nu se modifica (cu exceptia obligatiei furnizorilor de a achizitiona gazele naturale destinate consumatorului casnic in mod transparent, consurential si nediscriminatoriu) prevederi legale care tin de furnizarea gazelor naturale catre clientii casnici in sistem reglementat".
  • Cat din importul de gaze va ajunge la consumatorul casnic?
Adica, asa cum este acum, OUG nu modifica prevederi care tin de sistemul reglementat. Dar cum vor fi reglementate pe viitor, ramane de vazut si dupa cum va considera ANRE. Ministerul spune ca "ANRE va controla costul de achizitie al gazelor naturale care intra in calculul pretului final reglementat alaturi de alte costuri precum tariful de transport, inmagazinare si distributie, furnizorii trebuind sa faca dovada faptului ca pretul de achizitie al gazelor naturale destinate ddcasnicilor este unul stabilit in conditii de eficienta economica si in mod transparent, concurential si nediscriminatoriu". Dar daca tot se elimina calendarul, de ce nu se liberalizeaza complet piata, chiar si la pretul final?

Ce poate intelege un consumator casnic din aceasta formulare? Va fi sau nu bine pentru el, mai ales ca in textul OUG mai este o prevedere potrivit careia incepand cu 31 martie 2017, nu vor mai fi furnizate gaze din productia interna cu prioritate catre consumatorii casnici si catre CET-uri?  Daca nu se mai furnizeaza cu prioritate din productia interna, furnizorii se pot indrepta catre gaze din import. Aceste gaze din import, adica din Rusia, ar putea ajunge in mare parte la consumul casnic. Ministerul Energiei sustine prin nota de fundamentare ca prin eliminarea prevederii din Legea 123/2012 care impune livrarea cu prioritate a gazelor din productia interna catre casnici, se elimina interdictiile de export. Asta inseamna ca va fi loc pentru exportul gazelor din productia interna. Mai trebuie sa existe si conditii tehnice, adica interconectare, pentru a se putea face exporturi, insa aceasta este deja alta discutie.

Ministerul justifica ordonanta prin faptul ca Romania se afla in procedura de infringement din cauza restrictiilor la export. Renunta Comisia Europeana la procedura daca se elimina aceasta prevedere incepand cu 1 aprilie 2017? Ministerul spune ca da, ca se vor asigura premisele necesare inchiderii procedurii de infringement.

La ce preturi vor fi importate gazele si cat din acestea vor ajunge la consumatorii casnici? Care sunt estimarile de pret?
Furnizorii se vor prezenta la ANRE solicitand anumite preturi finale pentru consumatorii casnici, justificand ca trebuie sa-si acopere costurile cu achizitia de gaze, parte din productia interna, parte din import. Potrivit raspunsurilor transmise la solicitarea HotNews.ro, ministerul sustine ca "in cazul in care achizitioneaza cantitati de gaze in afara pietelor centralizate vor fi obligati sa achizitioneze cantitatile destinate consumatorului casnic prin proceduri transparente, nediscriminatorii si concurentiale (exemplu, minim cerere de oferta)". Insa cum poate impune cineva unui furnizor privat sa achizitioneze prin "minim cerere de oferta"?

Dar daca tot se invoca nevoia achizitiei gazelor din productia interna pentru consumatorii casnici, in conditii de eficienta economica si in mod transparent, concurential si nediscriminatoriu, de ce mai e nevoie de reglementarea pretului final pana in 2021? Nu exista riscul ca acesti consumatori casnici sa suporte o serie de costuri nejustificate, mutate de furnizori dintr-un loc in altul?
  • Mai e de lucrat la transparenta pe bursa
Ministerul Energiei, prin ministrul Victor Grigorescu, spune ca preturile vor deveni transparente pentru toata lumea, deoarece se introduce, prin aceeasi OUG, obligatia ca 40% din cantitatile vandute si livrate sa fie tranzactionate pe bursa. "Tinta noastra este sa ajungem sa tranzactionam in jur de 40% din consumul Romaniei, ceea ce echivaleaza cu consumul din zona consumatorilor casnici. Ca atare, principalul beneficiar al acestei prevederi este consumatorul final, pentru ca este prima data cand vom obliga furnizorii care livreaza gaze in sectorul casnic sa achizitioneze aceste gaze intr-o maniera transparenta, nediscriminatorie si in conditii echitabile, nu prin contracte bilaterale pe care nu le poate verifica nimeni si care nu ofera in primul rand o imagine exacta asupra costurilor la gaze naturale. Va fi prima data cand veti putea vedea cum in practica se formeaza acest pret al gazelor naturale", a spus Grigorescu intr-un interviu acordat saptamana trecuta Agerpres. Ca o paranteza, interesant este ca in acel interviu, desi a tinut sa vorbeasca despre acest proiect de OUG, Grigorescu nu a pomenit absolut nimic despre celelalte prevederi, foarte importante de altfel pentru casnici, adica cele legate de eliminarea calendarului de liberalizare si a restrictiilor la export.  Si tot ca o paranteza, in acel interviu pentru Agerpres, Grigorescu a spus: "Exista in acest moment doua platforme. Nu am sa le numesc, ca sa nu favorizez pe cineva in mod particular". Este o declaratie ciudata. Cele doua platforme sunt ale OPCOM si alte BRM, lucru cunoscut de toti actorii de pe piata. De ce ar fi favorizat pe una dintre ele, daca le nominaliza pe ambele?

Cum se vor face aceste tranzactii pe bursa? Care burse? Ce poate vedea consumatorul casnic pe bursa? Avand in vedere ca se impune o cota de 40%, ce se tranzactioneaza pe bursa poate nu este pentru el. Nu exista riscul ca un consumator casnic sa suporte la final niste costuri in plus reclamate de furnizor?
  • Trebuie mentionat ca in acest moment, exista deja prevederi in Legea 123/2012 privind tranzactiile pe bursa. Sunt trecute si niste cote pentru vanzarea din productia interna destinata consumul intern: minimum 35% in anul 2015, minimum 30% in anul 2016, minimum 25% in anul 2017 si minimum 20% in anul 2018. In ciuda prevederilor, actorii de pe piata nu se inghesuie sa tranzactioneze pe bursa si asa s-a ajuns in 2015 doar la 1,5% din totalul consumului de gaze. De data aceasta, Ministerul vrea sa impuna sanctiuni. Cine nu tranzactioneaza pe bursa va primi amenda intre 1% si 3% din cifra de afaceri anuala.
Si, totusi, daca ramane proiectul in forma actuala, pe ce burse se va tranzactiona gazul? Exista doua platforme: OPCOM, societate controlata de stat prin Transelectrica si Ministerul Economiei, si Bursa Romana de Marfuri (BRM), companie privata. Putinele tranzactii care au loc se fac pe rigul bursier al BRM. Insa, acesta este prea putin transparent pentru a se ajunge la asigurarile date de Grigorescu ca un consumator va vedea cum se formeaza pretul. Vor sti doar participantii pe bursa intre ei cum se incheie contractele. De altfel, nu pot fi excluse intelegeri intre participanti. De exemplu, un producator va veni cu o oferta pentru vanzarea unei cantitati uriase de gaze, stiind ca doar unul sau doi mari furnizori au posibilitatea de a o cumpara. Ce vor face initiatorii proiectului pentru ca aceste cantitati de gaze sa se vanda intr-un mod cu adevarat transparent? Cum pot fi asigurati actorii de pe piata ca aceste prevederi nu sunt facute doar ca sa ajute la sporirea profitului companiei BRM? Pe OPCOM, instrumentul de tranzactionare este cava mai transparent pentru publicul obisnuit, insa nu este prea atragator pentru producatorii si furnizorii de gaze.

Deci, cum va putea publicul larg sa observe cum se formeaza preturile si contractele intre actori, avand in vedere ca BRM nu este in totalitate transparenta? Ministerul spune ca prevederile din proiectul de OUG vor "conduce si la dezvoltarea platformelor de tranzactionare si implicit transparenta acestora in raport cu prezentarea informatiilor aferente tranzactiilor". In acest caz, de ce nu s-a lucrat mai intai la transparentizarea platformelor bursiere si apoi sa fie impuse cote de tranzactionare? Ministerul sustine ca "fara a stimula tranzactionarea pe pietele centralizate nu vom reusi sa asiguram premisele necesare si utile stabilirii unui pret real al gazelor naturale pe piata din Romania si nici dezvoltarea echilibrata si corecta a platformelor centralizate".

Tot ministerul sustine ca in cazul in care se impune, va face demersuri pe langa ANRE pentru asigurarea transparentei depline a informatiilor. Mai afirma ca inclusiv operatorii pietelor centralizare vor intreprinde demersuri pentru transparenta, ca o consecinta fireasca a unui mediu competitiv. Insa, in continuare ramane intrebarea: De ce nu au fost facute demersuri inainte de a fi impusa tranzactionarea pe bursa? Nu era mai firesc sa fie pregatite platformele bursiere si apoi sa fie facute tranzactii in volum mare? Apoi, ce garantii pot avea consumatorii ca se va ajunge la transparenta pe ca o invoca Ministerul si ministrul?
  • In OUG nu se precizeaza ca tranzactiile "se desfasoara pe piata concurentiala, in mod transparent, public, centralizat si nediscriminatoriu", la fel ca la energia electrica. Se prevede doar ca producatorii si furnizorii au "obligatia sa incheie contracte pe pietele centralizate din Romania" si ca ANRE se va asigura "sa fie asigurata libera concurenta si accesul transparent si nediscriminatoriu al furnizorilor si clientilor". Adica, sa fie asigurat accesul transparent si nediscriminatoriu pe bursa. Insa, initiatorul OUG nu precizeaza nimic despre tranzactii care sa se desfasoare "public", fapt care ridica probleme asupra transparentei in fata consumatorului.
Apoi, cate calcule trebuie facute pentru respectarea prevederilor din proiectul de OUG? Acesta spune ca producatorii sunt obligati sa tranzactioneze pe bursa 40% din cantitatea de gaze vanduta si livrata intr-un an. Mai departe, un furnizor este obligat sa cumpere prin bursa minim 40% din cantitatea "cumparata si receptionata" intr-un an. Dar, furnizorul trebuie sa tranzactioneze catre clientii finali minim 20% din cantitatea de gaze vanduta si livrata. Tot furnizorul trebuie sa vanda prin bursa, catre clientii angro, minim 40% sau 35% (n.red. nu e sigur) din din cantitatea vanduta si livrata intr-un an. Practic, aceeasi cantitate de poate plimba de mai multe ori pe bursa, dupa tot felul de calcule facute de producatori si furnizori? Nu este clar. Ministerul Energiei ar trebui sa explice si aceste cote minime? De ce aceste cote? De ce nu toata cantitatea pentru a nu mai exista complicatii?
  • De ce pe repede inainte, fara sa fie clarificate aspectele legate de consumatorii casnici si tranzactiile pe bursa?
Ministerul sustine ca fara toate aceste masuri "nu se va putea asigura, in nicio ipoteza de lucru, sustenabilitatea procesului de eliminare a pretului final reglementat al gazelor naturale". Dar de ce nu s-a prezentat mai intai un calendar clar de lucru, de ce se "reformeaza" piata pe repede inainte, riscandu-se o bulversare a acesteia, poate in detrimentul consumatorului casnic?

Altfel spus, o alta problema este legata de urgenta acestor prevederi neclare. De ce urgenta? ANRE a transmis prin punctul sau de vedere asupra textului OUG ca prevederile privind tranzactiile pe bursa nu constituie urgenta, fiind recomandat un act normativ separat pentru acestea, care sa fie dezbatut si consolidat pana la 31 martie 2017, pentru a se respecta principiul predictibilitatii. In schimb, Ministerul Energiei sustine ca a avut in considerare la elaborarea proiectului de ordonanta de urgenta, chiar necesitatea asigurarii predictibilitatii in piata de gaze naturale. Adica ANRE sa aiba timpul necesar sa pregateasca legislatia subsecventa necesara organizarii, intr-un mod predictibil, a pietei gazelor naturale dupa data de 31 martie 2017. De aceea, ANRE va elabora mai multe acte normative subsecvente, potrivit Ministerului Energiei. "Daca nu am face acest demers acum, cu siguranta primii afectati de orice intarziere vor fi consumatorii casnici care risca sa suporte, in lipsa unor prevederi care sa conduca la un mediu concurential si tranaparent, un pret de achizitie al gazelor naturale care nu este format in conditii de piata libera sip e cale de consecinta, un pret final reglementat care risca sa nu reflecte realitatile pietei gaziere", mai sustine Ministerul Energiei.
  • Ce spun un consultant si un avocat: Este necesara crearea instrumentelor flexibile de tranzactionare
Bogdan Patru, consultant in Afaceri Guvernamentale si Afaceri Europene,  si Theodor Ricman, avocat specializat in legislatia energiei au declarat pentru HotNews.ro ca vor aparea probleme la tranzactionarea gazelor naturale in sistem centralizat, mai ales in conditile in care nu exista nu exista instrumente bursiere flexibile. "Pentru a incuraja tranzactiile pe pietele centralizate este necesara crearea instrumentelor flexibile de tranzactionare, asemanatoare celor de pe pietele din Vest", a spus Bogdan Patru. Cei doi amintesc ca in acest moment, doar 1,5% din consumul Romaniei se tranzactioneaza pe piete centralizate, iar restul de 98,5% se vand prin contracte bilaterale iar productia depaseste consumul in tara noastra, ca urmare a inchiderii unor combinate chimice, iar gazele de import sunt mai ieftine decat cele de productie interna.

In aceste conditii, o tranzactionare prin bursa nu se va traduce automat printr-o scadere (artificiala) a pretului gazelor naturale, deoarece aceast pret este reglat de cerere si oferta. Patru mai spune ca obligativitatea producatorilor si a furnizorilor de a vinde volume in sistem centralizat trebuie dublata si de o masura similara de corelare a obligatiilor ce revin atat vanzatorilor dar si cumparatorilor.

Bogdan Patru si Theodor Ricman considera ca punerea in aplicare a Proiectului pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale  nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, se va lovi si de alte probleme cu care se confrunta in  momentul de fata sistemul centralizat de tranzactionare a gazelor naturale, printre care mentionam:
  • Producatorii ofera cantitati de gaze naturale pe platformele de tranzactionare la pret mai ridicat decat in contractele bilaterale
  • Cererile de achizitie inregistrate pe plaformele de tranzactionare prevad conditii financiare inferioare valoric celor prevazute in contractele bilaterale
  • Lipsa unor case de clearing constituie un impediment major, existand retineri justificate din punct de vedere comercial pentru vanzatori de a intra in raporturi contractuale de anvergura cu clienti de bonitate indoielnica
  • Clientii finali, din diverse considerente, nu sunt prezenti pe platformele de tranzactionare. In acest caz, lipsa educatiei financiare constituie un impediment major.
  • Existenta unei multitudini de situatii in care cererea si oferta, fiind influentate de caracterul temporar limitat, nu se intalnesc in vederea generarii de tranzactii.
Ca o concluzie, Ministerul Energiei mai are multe aspecte de clarificat pana sa ajunga sa puna proiectul pe masa Guvernului. Astfel, transparenta pe care o invoca ministerul ar trebui sa se regaseasca inclusiv in dezbaterile pe marginea acestui proiect, mai ales in conditiile in care acesta vizeaza milioane de consumatori casnici. Pana atunci, pare de parca "ar fi fost scris cu picioarele"-vorba unui reprezentant de pe piata gazelor, consultat de HotNews.ro.


Citeste mai multe despre   









1868 vizualizari
  • +1 (1 vot)    
    Costuri (Marţi, 6 septembrie 2016, 22:36)

    HP [utilizator]

    Pe scurt - gazele de import sunt mai ieftine, dar se vrea sa consumam din productia nationala.

    Asta va insemna ca vor creste preturile la casnici.
  • 0 (0 voturi)    
    Vraja marii (Miercuri, 7 septembrie 2016, 8:45)

    Toni_Romania [utilizator]

    Atatea vrajeli in timp ce in Ro de 25 ani gazele si electricitatea se scumpesc INCONTINUU SI FARA VREO BAZA REALA ECONOMICA. La fel benzina.
  • +1 (1 vot)    
    mda (Miercuri, 7 septembrie 2016, 9:14)

    SoulSearcher [utilizator]

    si mai pe scurt = vrem sa bagam ceata in sistem, ca hotii de eon, cez.. etc sa poata mulge si mai multi bani prin tot felul de tarife fantoma.

    exact cum este la energie, daca consum energie in valoare de 100 lei, mai dau inca 100 lei pe tot felul de taxe: de certificate, de cpc, de cogenerare, de rezervare, tv, radio, si intr-un final tva-ul...

    ca de obicei astfel de reglementari se fac cu dedicatie, in urma spagilor si a lobby-ului intens facut de companiile de distributie...


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică