Nord Stream 2, elefantul din camera Comisiei Europene. Necesitate, monopol sau influenta ruseasca in UE?

de Ariana Lazurca, Ionut Baias     HotNews.ro
Joi, 9 februarie 2017, 0:41 Economie | Energie

Ruta Nord Stream 2
Foto: Gazprom
Saptamana trecuta, Comisia Europeana a lansat a doua parte din "State of the Energy Union". Potrivit Comisiei, UE ramane pe calea cea buna pentru a atinge obiectivele pentru anul 2020, privind reducerea emisiilor cu efect de sera, eficienta energetica si energiile regenerabile, scrie euobserver.com

In domeniul securitatii aprovizionarii, Comisia a subliniat realizarile in dezvoltarea interconectarilor de gaze naturale, faptul ca terminalele de gaz lichid (GNL) au fost introduse spre exploatare si ca au inceput lucrarile la parti ale coridorului sudic al gazelor, un proiect care prevedere conducte de gaze naturale in Regiunea Caspica. 

In ciuda acestui progres, "State of the Energy Union" nu a reusit sa faca o mentiune cu privire la cea mai mare problema care ameninta sa deraieze o mare parte a lucrarilor: conducta Nord Stream 2 de gaze naturale intre Rusia si Germania. 

Tacerea a fost, pur si simplu, asurzitoare, insa este timpul ca cei din Comisie sa-si asume responsabilitatea si sa elaboreze o evaluare aprofundata a proiectului din punct de vedere juridic, in ceea ce priveste mediul si impactul economic, noteaza euobserver.com.

Indiferent de cum se pune problema, este evident ca proiectul Nord Stream 2 vine intr-o serioasa contradictie cu setul de principii cuprinse in strategia energetica a Uniunii Europene; o strategie care urmareste (intre altele – dar in mod deosebit!) diversificarea surselor de alimentare cu energie (gazele naturale fiind prioritare in acest context). Aceasta necesitate este data de o realitate deloc linistitoare pentru UE, care importa circa 70% din necesarul de gaze naturale, 30% din importuri avand ca tara de origine Rusia; mai mult, un numar important dintre statele membre sunt complet dependente de gazele de import din Rusia. Acestora li se adauga si unele state (ne-membre) aflate in mijlocul Europei, cu retele de gaze si economii puternic integrate cu ale vecinilor – unele dintre acestea fiind de altfel membre ale Comunitatii Energetice (o asociere intre statele UE si cele din Europa de Sud-Est, care are ca scop crearea unei piete comune a electricitatii si gazului intre UE si alte tari), scrie Petroleum Review.

Fie ca vorbim de tabara sustinatorilor, fie de cea a celor care-l combat - proiectul conduce la schimbari majore in structura sistemului energetic european cu numeroase si complexe implicatii subsecvente, care vor pune UE la grea incercare.

Informatia pe scurt:
  • Proiectul Nord Stream 2 este o completare a Nord Stream 1 - un proiect format din doua conducte de gaze care leaga Rusia de Germania prin Marea Baltica
  • Proiectul Nord Stream 2 va fi pus in functiune inainte de sfarsitul anului 2019 (Gazprom)
  • Nord Stream 2 - capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Astfel Nord Stream si Nord Stream 2 ar putea transporta 110 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.
  • Primele doua conducte deja existente, operationale din noiembrie 2011, respectiv octombrie 2012, sunt detinute de un consortiu inregistrat in Elvetia format din Gazprom (51%), companiile germane Wintershall si E.ON Ruhrgas (cu 15,5% fiecare), Gasunie (Olanda) si GDF Suez (cu cate 9%). (petroleumreview.ro)
  • Intr-o prima faza, Comisia Europeana a limitat exploatarea sa de catre Gazprom, suspectata de abuz de pozitie dominanta in Europa de Est
  • Polonia si Ucraina se opun vehement proiectului Nord Stream 2 afirmand ca le pune in pericol securitatea energetica, aceste tari fiind ocolite de traseul conductei.
  • Comisia Europeana cauta surse diverse si alternative de aprovizionare energetica, iar Nord Stream 2 reprezinta contrariul cu aproape 80% din transportul total al gazelor rusesti.
  • Atlantic Council  atrage atentia ca una dintre strategiile folosite cu succes de Rusia este recrutarea de lideri politici germani pentru proiecte energetice precum gazoductul Nord Stream
  • Sustinatorii proiectului Nord Stream arumenteaza ca este vorba doar de o investitie comerciala, realizata 100% din fonduri proprii si imprumuturi, unde nu se vor folosi bani publici (costul este estimat la 8 miliarde de dolari).
  • Specialistii insa se intreaba ce rost ar avea inca o investitie uriasa intr-o conducta noua in contextul declinului cererii de gaz din Europa.

Compania rusa Gazprom a anuntat pe 7 ianuarie ca livrarile zilnice de gaz natural catre tarile din afara fostului spatiu sovietic au atins un nivel record datorita vremii reci din Europa, informeaza Reuters. 

Gazprom a pompat 615,5 milioane de metri cubi de gaz catre tarile din afara fostelor granite ale URSS pe 6 ianuarie, depasind fostul record, atins cu o zi inainte, cu aproape 1 milion de metri cubi. 

Compania livreaza circa o treime din gazul Europei, iar recenta crestere brusca a cererii din partea europenilor a urcat furnizarile Gazprom prin conducta Nord Stream la un maxim istori de 165 milioane de metri cubi in ultimele zile, fata de nivelul de 160,75 milioane metri cubi pe 1 ianuarie, potrivit Gazprom.

Polonia si Ucraina reproseaza CE ca favorizeaza Rusia

Polonia si Ucraina au criticat la sfarsitul anului 2016 Comisia Europeana pentru ca a dat concernului rus Gazprom autorizatia de a transporta mai multe gaze naturale prin gazoductul Opal, care ocoleste cele doua tari, afirmand ca astfel li se pune in pericol securitatea energetica, transmite AFP.

"Consideram ca aceasta decizie trebuie sa fie revizuita, fara sa ignoram faptul ca acest demers ar putea fi foarte dificil si dureros", declara presedintii polonez si ucrainean, Andrzej Duda si Petro Poroshenko, intr-un text adoptat in cursul intrevederii pe care au avut-o la Varsovia.

La finalul lunii octombrie, Bruxelles-ul a autorizat gigantul energetic rus Gazprom sa ridice la 80% capacitatea de exploatare a gazoductului Opal, fata de nivelul de 50% stabilit anterior.

Gazoductul Opal, detinut de o filiala germana a Gazprom, Wingas, livreaza Cehiei, prin Germania, gaze rusesti aduse prin gazoductul Nord Stream, care trece pe sub Marea Baltica. Capacitatea sa este de 36 de miliarde de metri cubi pe an.

Intr-o prima faza, Comisia Europeana a limitat exploatarea sa de catre Gazprom, suspectata de abuz de pozitie dominanta in Europa de Est.

"Ne vom angaja sa aparam interesele noastre comune, recurgand la toate mijloacele legale adecvate", au adaugat presedintii Andrzej Duda si Petro Poroshenko, fara sa precizeze daca intentioneaza sa depuna plangere impotriva Comisiei.

Cei doi sefi de stat considera ca decizia executivului european contravine prevederilor acordului de asociere dintre UE si Ucraina si "submineaza strategia de securitate energetica a UE".

"(Decizia) creeaza un risc tangibil de perturbare a transportului de gaze intre Polonia si Ucraina si de reorientare a fluxurilor catre alte state", afirma ei in text.

Mai mult, decizia CE incurajeaza constructia gazoductului Nord Stream 2, pe care Varsovia si Kievul o resping la unison.


In final, Duda si Poroshenko noteaza ca pozitia Comisiei Europene la acest capitol "reprezinta o noua incurajare pentru simpatizantii Rusiei in statele membre si in institutiile UE".
 

Atlantic Council: "Caii troieni" ai Rusiei, reteaua prin care Moscova incearca sa influenteze politicile europene

Germania

Agresiunea ruseasca in Ucraina s-a tradus printr-o pierdere fundamentala de incredere din partea Berlinului, arata Atlantic Council.

Campania de dezinformare a Rusiei in Germania si sprijinul pentru partidele populiste a marcat o noua etapa a degradarii relatiilor.

Dar Angela Merkel, care a sprijinit fara rezerve sanctiunile europene impotriva Rusiei, se afla sub o presiune puternica pe plan intern din cauza politicii liberale in privinta migrantilor si a atitudinii dure fata de Rusia.

Una dintre strategiile folosite cu succes de Rusia este recrutarea de lideri politici germani pentru proiecte energetice precum gazoductul Nord Stream.

La scurt timp dupa ce a parasit functia de cancelar, in 2005, Gerhard Schroder acceptat pozitia de sef al bordului proiectului ruso-german. Matthias Warnig, director executiv, a condus operatiunile Dresdner Bank in Rusia si a fost ofiter Stasi inainte de caderea Zidului Berlinului.

In ultimii 20 de ani, a fost creata o retea "prietenoasa Rusiei" de experti, ziaristi, politicieni si institutii de lobby. Aici se remarca German-Russian Forum (GRF), creat in 1993, si Petersburg Dialog (PD), fondat de fostul cancelar Gerhard Schroder si de Vladimir Putin in 2001.

German-Russian Forum este strans legat si partial finantat de companii active in Rusia. Consiliul de administratie este format din oameni de afaceri care au adeseori interese in Rusia, precum Bernhard Reutersbeger (EON AG), HansUlrich Engel (BASF), Hans-Joachim Gornig (GAZPROM Germania) sau fostul sef al cailor ferate rusesti Vladimir Yakunin.

Seful GRF este fostul premier al statului Brandenburg, social-democratul Matthias Platzeck.

"Pierdem acesti oameni care intotdeauna au privit spre Vest, prin intermediul sanctiunilor, care sunt percepute ca o pedeapsa de societatea ruseasca; prin respingerea dialogului pe picior de egalitate; prin aroganta, prin care credem ca avem valori mai bune; si prin dublul standard", spunea acesta, reluand practic tiparul tipic de comunicare al gruparilor pro-Rusia, asa numitul Putinversteher sau Russlandversteher.

Legaturi economice


In plan politic, actualul lider al SPD, vicecancelarul Sigmar Gabriel, a pus sub semnul intrebarii pozitia lui Merkel in privinta Rusiei si a pledat pentru ridicarea sanctiunilor economice.

Doua partide de opozitie - comunistii de la Die Linke si extrema dreapta Alternative fur Deutschland - cultiva relatii cu Rusia.

La fel ca Die Linke si AfD, miscarea anti-Islam PEGIDA prezinta Rusia lui Putin ca o alternativa la influenta SUA si la birocratii de la Bruxelles.

Mass-media ruseasca, precum Sputnik, RT si biroul german RTdeutsch sunt active in Germania. Ele coopereaza indeaproape cu ziaristii care sunt critici la adresa sistemului international dominat de SUA, precum Jurgen Elsasser, un adept al teoriilor conspirationist


Citeste mai multe despre   























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

6958 vizualizari

  • +2 (6 voturi)    
    Elefantul e altul, lignitul ars de Germania (Joi, 9 februarie 2017, 1:18)

    Harald [utilizator]

    Isteria împotriva emisiilor de carbon și sancțiunile împotriva Rusiei nu încap în aceleași politici.

    De dragul energiilor regenerabile și al subvențiilor necesare pentru ele, Germania arde lignit în neștire. La Garzweiler au ajuns să mute fizic diverse tronsoane de autostradă (A61, A44) pentru a exploata lignitul.

    Lignitul e un cărbune de proastă calitate, cu emisii de carbon mult mai mari decât ale gazului care-l poate înlocui în termocentrale. Prin urmare, ori se importă gaz din Rusia pentru a reduce emisiile de carbon (un obiectiv prostesc, în opinia subsemnatului) ori se exploatează și arde lignit din Germania în continuare, aplicând sancțiuni împotriva Rusiei și lăsând în plata Domnului emisiile de carbon. Și cu slănina în pod și cu sufletul în rai nu merge :)
    • -3 (3 voturi)    
      dfhsrhr (Joi, 9 februarie 2017, 10:26)

      dava10 [utilizator] i-a raspuns lui Harald

      ,,Isteria împotriva emisiilor de carbon și sancțiunile împotriva Rusiei nu încap în aceleași politici.'' - ba da. Gazul poate fi cerut sa se transporte prin cele 2 tari, astfel obligi Rusia sa negocieze cu ele si nu apar tensiuni in interiorul UE.
      • +5 (5 voturi)    
        scârţ (Joi, 9 februarie 2017, 13:21)

        Soarele [utilizator] i-a raspuns lui dava10

        Nu mor caii când vor câinii,
        Daca Rusia vrea să vândă gaze, şi Germania să cumpere, crezi tu că vor întreba Polonia şi Ucraina? Ucraina care a şantajat deja Gazprom închizînd abuziv conducta în 2012? când le măriseră preţul la gaze, dar era încă sub 50% din ce plătea Germania? Ucraina vroia gaz pe gratis, uite că în capitalism "banii vorbeşte" şi nu mai iau nimic.
  • +3 (5 voturi)    
    o marsavie (Joi, 9 februarie 2017, 11:29)

    MConstantin [utilizator]

    Angela Merkel a interzis Bulgariei sa primeasca south stream pe teritoriul ei..
    Ca sa faca Germania north stream.

    Iar prostii de bulgari au cedat presiunilor Angelei.
    Nu au avut curajul sa isi promoveze propriile interese.

    Germania isi promoveaza propriile interese, se sterge la poponeata cu "interesele comune europene".

    Bafta in a decela diferentele dintre interesele Romaniei, ale UE si ale Germaniei.

    Sint unii care zic ca interesul Romaniei = interesul Germaniei. Astia sint cei mai manipulati.
  • -1 (1 vot)    
    Nelamurire (Marţi, 9 mai 2017, 15:41)

    GeluVlad [anonim]

    Asta inseamna UE, sa stai la cheremul Poloniei sau altor state vasale SUA !


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă