Raport Candole Research: Infiintarea Electra si Hidroenergetica distruge concurenta si genereaza preturi mai mari la energie

Vineri, 4 februarie 2011, 12:27 Economie | Energie

Infiintarea companiilor energetice, Electra si Hidroenergetica, va distruge competitivitatea pe piata de energie electrica a tarii, se arata intr-un raport realizat de Candole Research. Potrivit acestuia, piata va fi controlata de catre cele doua companii formate din comasarea societatilor producatoare de energie, lasand un spatiu foarte redus pentru concurenta. Potrivit studiului, se va forma un duopol care va determina cresterea preturilor la energia electrica. Potrivit raportului, Hidroelectrica si Nuclearelectrica ar trebui privatizate.​​

• Concurenta sporita permite o utilizare mai eficienta a resurselor, stimuleaza realizarea de noi tehnologii si garanteaza preturi mai mici. "Hidroenergetica si Electra ar avea capacitati suficiente pentru a satisface cererea pe termen scurt si mediu de energie electrica, lasand prea putin spatiu pentru concurenta din afara, mai ales in coditiile in care costurile sunt reduse de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica", se arata in studiu. Vezi graficele din documentul atasat. Potrivit acestuia, duopolul format va avea stimulente pentru a preveni intrarea de noi participanti pe piata printr-un comportament cunoscut sub numele de blocare verticala, prin controlul minelor de carbune.

Studiul respinge argumentele Guvernului potrivit carora formarea celor doua companii ar determina cresterea concurentei in productia de energie. Guvernul sustine ca structura actuala a pietei, cu producatorii de energie electrica împartiti în functie de tipul de combustibil, nu este concurentiala. Rationamentul oficial este ca nu este loc pentru competitie, deoarece unitatile pe baza de carbune au costuri marginale ridicate si nu pot concura cu Hidroelectrica si Nuclearelectrica, care sunt mult mai eficiente. Guvernul sustine ca restructurarea propusa nu va împiedica concurenta, din trei motive:

• Primul este cresterea productiei de energie electrica de la 57 Twh in 2009 la 90 Twh in 2020, potrivit unor prognozee. Cea mai mare parte de productia suplimentare, este de asteptat sa fie generata de producatori privati.
• Al doilea motiv este inchiderea unor unitati invechite, in special pe carbune, fapt care ar lasa loc altora mai eficiente.
• Al treilea motiv este ca pana in 2017 se asteapta sa apara noi surse de energie. Acestea sunt reactoarele nucleare 3 si 4 de la Cernavoda, centralele de la Galati, Braila si Doicesti, precum si 3.000 MW de energie eoliana.

In urma unor calcule si corelarii a doi indici care masoara concurenta pe o piata, indicele de alimentare reziduala (RSI), respectiv indicele Herfindahl-Hirschman (IHH), se demonstreaza ca infiintarea celor doua companii limiteaza competitia. Vezi calculele in documentul atasat. "Deoarece ambele companii ar fi controlate de Guvern, ne asteptam ca piata sa devina cvasi-monopol, cu nici o concurenta reala între cei doi producatori", se mai arata in raport.

In afara duopolului ar mai ramane o capacitate de aproximativ 4.166 MW dintr-un total de 14.000 MW în total, insa multe sunt centrale de cogenerare pe baza de carbune ale caror costuri sunt foarte mari.

"Guvernul recunoaste costurile de productie ridicate la producatorii de energie electrica lasate în afara duopolului, dar cu toate acestea, sustine ca ar trebui considerati concurenti seriosi pe piata (...)Exista foarte putine sanse de concurentea din partea noilor intrati, chiar daca unele dintre unitatile Electra vor fi eliminate treptat pâna în 2020", se arata in raport.

"Sunt exagerate afirmatiile Guvernului potrivit carora vor aparea investitii noi private"

Guvernul sustine ca orice efecte nocive le-ar putea avea duopolul pe piata ar trebui sa fie remediate prin investitiile private în noi capacitati de productie eficiente, cu costuri variabile mai mici.

Potrivit proiectului, Guvernul îsi asuma investitii în doua reactoare nucleare de la Cernavoda, in Petrom (cel mai mare producator de petrol din România) si o serie de proiecte convenite în perioada 2006-2008 între Termoelectrica si investitorii privati, cum ar fi Enel, E.ON si CEZ. Vezi tabelele din documentul atasat.

• Insa, aceste proiecte intarzie sa apara. "Aceste afirmatii sunt exagerate. În afara de Petrom care construite o centrala pe gaz de 860MW, alte proiecte ramân doar pe hârtie. CEZ a anuntat retragerea sa din proiect centralei de 400 MW cu Termoelectrica de la Galati. În plus, proiectele Enel si E.ON cu Termoelectrica sunt semnificativ întârziate din cauza birocratiei si dezacordurilor între producatorii privati si cei de stat". In plus, aceste noi active vor diminua doar cotele de piata ale producatorilor mici si mijl;ocii, cum ar fi centralele electrice de la Mintia, Doicesti si Borzesti.

De asemenea, Guvernul conteaza pe productia eoliene pentru a dilua puterea de piata a companiilor Electra si Hidroenergetica. "Este greu de imaginat ca productia de energie eoliene, care este în mod inerent imprevizibila, poate intra în concurenta cu hidroelectrice mari, centrale nucleare si de carbune (...). In primul rand, pietele de energie electrica vor fi diferite. Productia de energie eoliana va fi licitata pe piata la vedere sau pentru ziua urmatoare. In schimb, pe piata futures, cele doua companii vor avea un puternic avantaj competitiv".

Guvernul mai sustine ca importurile sunt o alta sursa de concurenta pentru campionii nationali. "Acest argument este eronat din cauza capacitatii de interconexiune cu tarile vecine. Este un drum lung pana la o piata regionala integrata cu lichiditati suficiente pentru a reduce puterea companiilor Electra si Hidroenergetica pe piata. În plus, România este un exportator net de energie electrica, importurile reprezentând mai putin de 1,4% din consumul de electricitate în 2009. Numai 1.5TWh au fost importate în 2008 si 2009, comparativ cu 8.52TWh exportate în aceeasi perioda. Bulgaria, singura tara cu potentialul de a deveni un important exportator de energie electrica in România, nu ar avea o capacitate suficienta exceptia decat daca va construi centrala nucleara de la Belene", mai precizeaza raportul.

Solutii propuse in raport

• Protejarea si promovarea competitivitatii pe pieta de energie electrica. Eliminarea birocratiei si aplicarea regulilor simple si transparente de tranzactionare prin OPCOM-bursa energiei. Eliminarea piatei reglementate. Pietele competitive tind sa aiba preturi mai mici decât cele necompetitive.
• Mentinerea Hidroelectrica si Nuclearelectrica, ca producatori de energie electrica independenti. Privatizarea lor, de preferinta, prin listarea participatiilor majoritare. Acest lucru ar genera sume importante la bugetul de stat si de capital pentru cele doua companii, care au nevoie sa investeasca în crestere (de exemplu, hidrocentrala de la Tarnita-Lapustesti) si de întretinere a activelor existente. Listarea unor participatii minoritare creeaza riscul ca managementul, sprijinit de stat ca actionar majoritar, sa ia decizii care nu maximizeaza valoarea actiunilor actionar
• Privatizarea unitatilor pe baza de carbune si de gaze naturale pentru care exista cerere. Privatizarea ar aduce bani la bugetul de stat si de capital în la aceste unitati.

Din Electra vor face parte Complexurile energetice Turceni, Craiova si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.

Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes.