Oportunități de finanțare de la Bruxelles – Serial Informativ Episodul 8 – Exemplu practic

de EurActiv     HotNews.ro, EurActiv.ro
Vineri, 24 aprilie 2015, 17:43 Economie | EuROfonduri

Potențialul de a dezvolta cu succes o aplicație pentru finanțare de la Uniunea Europeană depinde de înțelegerea tuturor elementelor implicate, dar în final este determinat de un proces de tip trial and error.  Ce putem învăța din propriile erori? Cum putem să ne îmbunătățim munca? Un exemplu practic. 

Acest serial informativ a abordat o serie de elemente care subordonează potențialul de succes al dezvoltării unei aplicații pentru finanțare la Comisia Europeană. Fiecare subiect discutat are o relevanță specifică și reprezintă o piesă esențială de legătură.

De la concept și parteneri, la verificarea ghidului, completarea narativelor și dezvoltarea bugetului, fiecare etapă are o poziție determinată și un rol prestabilit.

Deși orice aplicație implică această structură logică, folosirea ei și a principiilor asociate nu constrânge potențialii aplicanți în ceea ce privește elementele de creație. Cu excepția condițiilor fixate de ghidul solicitantului și apelul de proiecte, aplicanții sunt încurajați să fie creativi și originali în idei. În acest sens, structura descrisă în acest serial trebuie înțeleasă ca un sprijin pentru o abordare creativă ferită de greșeli des întâlnite în aplicațiile pentru finanțare europeană.

Mai departe însă de aceste elemente, succesul unei aplicații va depinde de o multitudine de alți factori. În acest sens, calitatea narativelor, experiența echipei de proiect, logica bugetului și nivelul competiției vor influența șansele unui proiect de a primi finanțare într-un mediu dinamic și competitiv precum cel european.

Încercăm, încercăm, încercăm...

Nu există, prin urmare, o formulă a succesului. Putem să urmărim o serie de pași logici pentru a evita blocaje sau deficiențe esențiale, dar nu putem accesa o soluție universală de succes. Concret, acest lucru înseamnă că de multe ori ne vom lovi de eșec. O organizație aflată la început nu are experiență de implementare, narativele nu sunt foarte bune, bugetul este incomplet, partenerii nu sunt puternici și așa mai departe.


Citeste articolul integral pe EurActiv.ro







[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
1598 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Dezinformati fara sa vreti: (Sâmbătă, 25 aprilie 2015, 18:47)

    Gina Patrascu [anonim]

    Respingerile nu sunt deloc intamplatoare, doar ca sistemul e complex, insa rigid, iar beneficiarii sunt fiinte vii, adaptabile. Legiuitorii europeni stiu asta, si ca urmare, schimba foarte des cate ceva (nu neaparat ceva important ca volum, oficial fiindca trebuie, neoficial, stiind ca e prea des). Asta e mecanismul de aparare a unui organism rigid, impotriva organismelor vii. Interesul este evident, pentru a impiedica schemele automate de absorbtie, pe banda rulanta. Numai ca la scara larga, nu pot fi decat automate, asa ca e vorba doar de cine se misca mai repede si... atat. Asa castiga si Polonezii si Irlandezii 100% din fondurile alocate. Decidentii romani trebuie sa fi inteles asta demult, pentru a-si facut deja planul, sa fi organizat deja un mecanism care sa aplice informarile si modificarile automat: s-a schimbat ceva la ora 4, de la 5 trebuie sa-nceapa aplicarea modificarilor, iar a doua zi sa fie gata.
  • 0 (0 voturi)    
    Nimic mai fals (Sâmbătă, 25 aprilie 2015, 18:51)

    Gina Patrascu [anonim]

    Fals stimati domni, nimic mai fals.
    Prin "trial and error" s-ar putea sa nu reusiti niciodata, decat sa pierdeti timpul si banii (esential).
    Informatia actualizata la minut este esentiala, si asta nu poate fi facuta decat pe canale oficiale, prin implicarea activa a statului. Punct.
  • 0 (0 voturi)    
    Norica Nicolai, A.Severin etc (Sâmbătă, 25 aprilie 2015, 19:14)

    Gina Patrascu [anonim]

    Mai mult decat probabil e ca cineva a fost insarcinat sa afle cum de polonezii si irlandezii au absorbit 100% timp de peste 10 ani, iar cel insarcinat a fost trimis "dupa semintze", fiind refuzat in a-l ajuta / informa asupra procesului si sistemului de criterii (complex, insa fix, rigid, fiindca nimeni nu poate lasa la voia intamplarii -a deciziei unui individ o asemena responsabilitate, si nici n-ar trebui sa fie asa), iar prostul in loc sa-nteleaga ca a fost refuzat, a transmis mai departe bataia de joc drept solutie la centru in Romania.
    Ati putea lua ca exemplu modul de functionare al unui simplu angajat la Posta din vest, pentru a vedea ca absolut toate actiunile sale sunt trecute intr-un regulament, nu sunt lasati nici macar la acest nivel sa ia decizii, daramite cand e vorba de sume mari de bani. Intrebati cum se acorda creditele, chiar si in Romania, luati criteriile si schemele acestea drept schelet, si apoi ornati-l cu zecile si sutele de mici "amanunte" europene, si aveti un cadru aproximativ cu sanse bunicele. Pentru maximizarea sanselor trebuie notate in PE toate tendintele discutate in sedinte, adica parlamentarii romani trimisi acolo, sa nu doarma si sa fie capabili sa-nteleaga efectele acelor "tendinte" discutate acolo, sa fie in stare sa-si "imagineze" ce anume exact se schimba in regulamentul intern de acordare - ca urmare a ultimelor discutii, sau macar sa existe o echipa in Romania care sa analizeze aceste modificari cu IQ peste 125. Cu cumetrii nostri trimisi acolo sunt slabe sperantele, si nici in 1000 de ani nu vom absorbi mai mult cat timp ajung acolo o Norica Nicolai si un A.Severin cu IQ de tractoristi.
  • 0 (0 voturi)    
    Pe scurt... (Sâmbătă, 25 aprilie 2015, 19:34)

    Gina Patrascu [anonim]

    Informatia daca un dosar are sanse sa fie acceptat trebuie sa fie disponibila imediat, inainte de a fi inaintat dosarul pana la cel mai mic nivel din Romania, la nivelul fermierului sau micului intreprinzator, fiindca a lui este initiativa si decizia de a continua sau nu.
    In aceste conditii, evident ca "arbitrariul" de care se vorbeste trebuie sa fie exclus din start, inexistent.

    La banca nu exista arbitrariu, ti se spune de la ghiseu daca te incadrezi sau nu, si ce acte/dovezi trebuie sa mai aduci, ghiseul fiind interfata directa cu clientul.

    Prin incercare / "trial and error" inseamna "loz in plic" dar cu pierderi mult mai mari decat la "loz in plic", mai ales ca timp si nu poate fi decat o bataie de joc a celor care n-au reusit sa afle nici pana in 2015 care sunt criteriile de acordare.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri