​Ministerul Fondurilor Europene va lua o serie intreaga de masuri pentru a nu se repeta "mizeria" din vechiul Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), in conditiile in care "sunt foarte multi oameni care se pregatesc sa toace bani pe proiecte fara impact" real, a declarat noul ministru de resort, Cristian Ghinea, intr-un interviu acordat HotNews.

El a detaliat masurile pe care Guvernul le ia pentru a preveni risipirea banilor europeni in noul cadru financiar multianual 2014-2020.

Operator si editor video: Victor Cozmei. Video realizat cu echipament Nikon

Pricipalele declaratii, pe scurt:

  • Absorbtia de fonduri structurale si de coeziune va ajunge la 80% in cadrul financiar 2007-2013.
  • Spre deosebire de vechiul POSDRU, in noul Program Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020, se va introduce "orientarea spre proiecte mari, sistemice, non-competitive". "Statul roman decide ca o anumita problema poate fi rezolvata nu deschizand apeluri competitive, ci concentrand resursele prin decizie de politica publica intr-o anumita zona si numai o singura entitate este capabila sa faca asta".
  • La finantarile deschise competitiei, "banii nu vor fi dati, decat daca va exista impact real la beneficiari. Asta este o schimbare care ma obsedeaza si pe care vreau sa o impun la toate programele - impact, impact, impact!".
  • "Nu vom da bani doar ca sa gaseasca cineva un tanar si o sa-l duca la un curs. Iti dam bani in momentul in care demonstrezi ca l-ai bagat la o ucenicie, l-ai intors la scoala si asa mai departe".
  • In privinta firmelor carora li s-au luat inapoi banii absorbiti in Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE), pe motiv ca au fost reclasificate ca firme mijlocii sau mari, MFE va aduce decizia in Guvern. "Pe de-o parte oamenii aia s-au comportat in limitele legii asa cum era in acel moment - problema a fost de interpretare ulterioara - dar nu pot eu sa decid ca Romania plateste de la buget".
  • "Mai avem doua conditionalitati grave: Masterplanul pe transport care trebuie aprobat de Parlament- aici e problema de vointa politica. Si mai este Planul National de Gestionare a Deseurilor - acolo e problema de capacitate".
  • Trebuie sa recunoastem: avem o capacitate foarte mica de a scrie proiecte complicate in administratia din Romania.
  • "Este vina" lui Victor Ponta si a lui Dan Sova pentru nerealizarea Autostrazii Sibiu-Pitesti.

Interviul pe larg:

Aproape 540 milioane de euro prin POSDRU vor veni in Romania in 2016

Hotnews: Avem absorbtie efectiva de 62% la fondurile structurale si de coeziune, in cadrul financiar 2007-2013, care s-a incheiat si este in circuitul de executie. Cat va mai creste aceasta absorbtie cand se vor transmite si ultimele cereri de rambursare la Bruxelles si se vor primi banii?

Cristian Ghinea: Aceasta este principala activitate in acest moment, se transmit aceste cereri, preconizam sa ajungem la 78% anul acesta, cu ce trimitem si e posibil ca in martie 2017 sa sarim de 80% cu toate schemele si metodele prin care sa aducem in zona europeana inclusiv proiecte nationale pe care le introducem in logica retrospectiva.

Pe POSDRU, care este programul cel mai problematic, se fac eforturi intense pentru a urca rata de absorbtie si eu cred ca vom trimite la Comisie, anul asta, cea mai mare cerere trimisa intr-un an. O sa avem o veste foarte buna, ma vad astazi (joi- n.r.) cu auditorii Comisiei, o sa avem o veste buna cu cererea trimisa in decembrie - cei 167 milioane euro (blocati prin procedura intreruperii de catre CE - n.r.). Sunt convins ca raspunsul va fi pozitiv si o sa mai trimitem in restul anului undeva la 539 milioane (cereri de rambursare - n.r.). Au fost trimisi deja saptamana asta la Unitatea de Certificare si Plati de la Ministerul de Finante, (cereri de rambursare de) 372 milioane euro din POSDRU. Autoritatea trimite apoi la Bruxelles cererea de rambursare.

Hotnews: Deci vom avea o crestere semnificativa a absorbtiei pe POSDRU care este cel mai slab dintre programele operationale, in jur de 50% absorbtie.

Cristian Ghinea: Ce am facut a fost separarea foarte clara a transelor curate de cele cu probleme. Adica am reusit sa punem intr-un singur pachet - acest 372 milioane de euro - acele proiecte fara riscuri, proiecte curate. Tocmai pentru a elimina riscul, le-am pus pe cele cu probleme, unde sunt in curs investigatii de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), Departamentul de Lupta Antifrauda (DLAF), Agentia Nationala de Integritate (ANI), intr-un pachet separat si le vom trimite spre sfarsitul anului. Practic, estimarea noastra este ca acesti 372 milioane euro se vor si intoarce anul acesta in Romania.

(Clic pentru a deschide) Situatia fondurilor structurale si de coeziune 2007-2013

Hotnews: Dar totusi si cererile de rambursare pe care nu le trimiteti la Bruxelles au fost achitate intern catre beneficiarii care au derulat proiectele respective...

Cristian Ghinea: Da, sunt bani pe care Romania ii plateste din buget, estimarea este de 420 de milioane de euro pe POSDRU, in total.

Este o situatie pe care o mostenim, pe care nu ne-o asumam, dar pe care trebuie sa o suportam si eu in calitate de contribuabil, ca si dumneavoastra. Si facem tot ce putem sa nu se repete o astfel de mizerie in viitor si vreau sa asigur ca noul Program Operational Capital Uman (POCU) nu se va mai asemana cu POSDRU.

Stiu ca sunt foarte multi oameni care cred ca se va repeta aceeasi poveste, care se pregatesc sa toace bani pe activitati fara impact. Nu va mai fi asa, deja a fost gandit programul altfel, au fost presiuni venite de la Comisie, au fost schimbari decise chiar de predecesorii mei si atunci povestea POSDRU in acea forma nu se va repeta.

Principalele masuri pentru eliminarea "mizeriei" din POSDRU

Hotnews: Si care va fi diferenta fundamentala intre vechiul POSDRU si noul POCU?

Cristian Ghinea: Sa va dau exemplul celor doua apeluri de proiecte deschise si unde au inceput deja sa intre proiecte in sistem: 4.1 si 4.2. (Detalii AICI despre cele doua linii de finantare) Acestea se refera la proiecte dezvoltate la firul ierbii de comunitati marginalizate, sarace. Asta inseamna ca o primarie, un ONG, o societate comerciala face o analiza a nevoilor in acea comunitate si vine cu un plan integrat la MFE, care presupune: pentru copii - diverse metode prin care sa stea la scoala, personal de sanatate, un centru medical care sa asigure in comunitatea marginalizata accesul la sanatate si asa mai departe. Asta nu mai seamana cu povestea POSDRU.

In februarie Guvernul a adoptat acel pachet anti-saracie si principala sa sursa de bani sunt fondurile europene si in special POCU. POCU va avea o orientare sociala foarte clara spre categoriile defavorizate.

O alta diferenta va fi orientarea spre proiecte mari, sistemice, non-competitive. Inseamna ca statul roman decide ca o anumita problema poate fi rezolvata nu deschizand apeluri competitive, ci concentrand resursele prin decizie de politica publica intr-o anumita zona si numai o singura entitate este capabila sa faca asta.

Si va dau doua exemple pe care sper sa le punem foarte rapid pe picioare pentru ca sunt avansate cu ministerele de linie: abandonul scolar si infectiile intraspitalicesti. In ambele cazuri, se pot gandi proiecte non-competitive in care Ministerul Sanatatii isi asuma pregatirea cadrelor medicale in zona scandalului public de zilele astea.

  • In zona de abandon scolar vor fi si competitive, nu renuntam la proiecte mici, dar pe langa aceste proiecte mici competitive, va fi un proiect mare, non-competitiv al Ministerului Educatiei, care va selecta cele mai amarate scoli din Romania - o sa decidem cate, in functie de buget. Va crea un mecanism de interventie la nivel de scoala specific zonelor sarace si acel mecanism va fi implementat in scolile sarace, pentru ca, daca doar deschidem competitia in zona asta, o scoala din Budila, de pilda, un ghetou rural din Brasov, nu va putea concura cu o scoala din centrul Brasovului, desi sunt la 15 km una de alta, pentru ca nu are resursa umana pentru a scrie proiectele.

Asa ca unde situatia este dramatica si sunt pungi de saracie dramatice in Romania va fi un proiect sistemic, non-competitiv, care va tinti aceasta problema, lasand celelalte in acest simulacru de piata libera.

  • O logica similara se va aplica la sanatate. De pilda, este o axa pentru screeninguri medicale in POCU si atunci gandim un sistem atat de implementare a proiectului la nivel de minister si de Institut de Sanatate Publica, deci centralizat, si gandim un sistem de plata pe rezultat. Si asta e o alta mare diferenta fata de POSDRU, pentru ca nu ne mai putem concentra pe verificarea hartiilor - vrem sa dam bani pe rezultat.

De pilda, daca proiectul isi asuma ca va face screening de cancer de col uterin la 500.000 de femei, vom da o prima plata pentru demararea proiectului si vor primi urmatoarele transe atunci cand demonstreaza Ministerului Fondurilor Europene ca au facut screening la 50.000 de femei. Astfel, banii nu vor fi dati, decat daca va exista impact real la beneficiari. Asta este o schimbare care ma obsedeaza si pe care vreau sa o impun la toate programele - impact, impact, impact!

Vreau sa orientam acest programe spre impact prin modul in care se fac platile, modul in care se intocmesc ghidurile.

In privinta ghidurilor, planificarea este asa: luam decizia la proiectele mari, sistemice. Am prezentat in Guvern acest mecanism si maine (vineri - n.r.) o sa am o intalnire specifica cu ministrii din zona sociala, cu vicepremierii si condusa de domnul prim-ministru, in care vom discuta din nou despre proiectele mari, non-competitive, sistemice pe fondurile europene.

Dupa ce vom avea aceasta decizie la nivelul cel mai inalt posibil, avem tabloul complet al fiecarei axe, pentru ca punem deoparte ceea ce isi asuma statul roman sa faca si isi va asuma pentru zonele sarace, cele mai defavorizate si apoi avem restul de bani care nu vor fi putini, vor fi multi - avem 900 de milioane de euro numai pentru educatie - si restul de bani vor fi lasati pentru apeluri competitive. Si vom face aceasta despartire de la bun inceput, pentru a urmari impactul.

Hotnews: In POSDRU au fost tot soiul de cursuri, traininguri la sate, pentru oameni nici nu prea ajungeau pe la cursurile respective sau, daca se duceau, se duceau pentru acea subventie - era o plata sa zicem de 1.500 de lei pe luna, timp de 3 luni cat tinea pregatirea, sau 6 luni, pe care oamenii respectivi o primeau daca faceau act de prezenta acolo. Si in final, nu se alegeau cu nicio competenta in plus si nimeni nu-i angaja nicaieri. Cum eliminati lucrul acesta, pentru ca in POSDRU s-au tocat niste bani pe lucruri de genul acesta in care beneficiarul final, cetateanul roman de la sate si zone defavorizate, nu a beneficiat la adevarata valoare a cheltuielii europene respective? Grosul banilor s-a dus la consultanti, la firme de catering, de transport, banii au ajuns mai mult la membrii echipelor de proiecte, care aveau salarii de ordinul miilor de euro pe luna.

Cristian Ghinea: Sunt mai multe metode.

  • Una dintre ele este reforma statului, care ar trebui sa se ocupe de zona asta. Un efect nedorit, pervers al POSDRU a fost slabirea, anemierea institutiilor de stat care ar trebui sa se ocupe de zona sociala si ma refer la ANOFM. Avem puse deoparte 100 de milioane de euro in POCU pentru intarirea acestei institutii. Am vorbit deja cu colegul meu, Dragos Paslaru (ministrul Muncii - n.r.), sper sa semnam contractul pentru acesti 100 de milioane de euro in luna iunie. Si am fost foarte ferm in acest punct si am spus: nu vreau sa fie bani doar pentru salarii, doar pentru ca sa se creeze noi posturi la ANOFM. Vreau sa vad un proiect prin care ANOFM sa-mi demonstreze ca angajeaza in mod real oameni. Daca angajeaza in mod real oameni, dam o noua transa din bani. Deci n-o sa fie un proiect clasic in care se creeaza niste joburi si se cresc salariile in administratie.
  • Sunt doua mecanisme pe care le vom implementa: un sistem de preventie a fraudelor si costuri simplificate. Deja am stabilit cu Comisia Europeana (...). Si atunci, intelegerea este asa: uitati ce vom face astfel incat sa nu se mai intample problemele de audit care au dus la blocarile de plati din POSDRU si alte programe. Costurile simplificate sunt un mecanism, astfel incat Ministerul Fondurilor si autoritatile de management sa nu mai verifice hartii dupa ce proiectul a fost implementat sau dupa ce actiunea raportata a fost, astfel incat se cereau acele liste de prezenta, un fel de cumetrie - "eu iti semnez tie prezenta, tu imi aduci 10 oameni sa semneze proiectul tau", ca la nunti, era sistemul de POSDRU-nunti.

Aceasta inseamna ca nu ma mai concentrez pe hartii, ci pe serviciul furnizat omului, iar autoritatea de management nu mai controleaza hartia dupa, ci face controale in teren in timp ce se intampla respectivul proiect. Dat fiind ca intarim serviciul public de ocupare ANOFM n-ar trebui sa se intample cazuri - care au fost multe - in care un om devine si bucatar si strungar si chelner, doar ca sa semneze si sa ia suma aceea de bani.

  • Si aici vine sistemul de preventie care, regret sa spun, nu a fost gandit de la bun inceput, sistemul MySMIS nu are aceasta componenta, dar sunt ferm decis sa o adaug.

Ce inseamna asta:

1. Ca nu vor mai fi posibile salarii multiple. Principala problema in POSDRU- sunt oameni care au luat foarte multi bani fiind ocupati de genul 70 de ore pe zi, pentru ca nu exista un sistem care, pe baza de CNP, undeva sa se aprinda o luminita si sa spuna: "acest om nu putea sa munceasca fizic atat cat a raportat ca a muncit". Aceste cazuri se gaseau doar tarziu, la audit si le platim salariile alea noi din buzunar, pentru ca nu accepta CE.

Atunci solutia ar fi ca pe baza de CNP aceasta componenta antifrauda din sistem sa emita alerte, inainte sa fie cheltuiti banii si sunt ferm decis sa adaugam aceasta componenta in sistem care - voit sau nu - s-a evitat sa se construiasca pana acum in sistemul informatic. Eu consider scandalos ca nu s-a intamplat, dar nu vreau sa stau sa verific din urma de ce nu s-a intamplat, ci vreau sa ma concentrez pe viitor si sa facem aceasta chestiune.

2. Salariile din POCU vor fi plafonate. Sunt salarii bune in continuare. Posibilii beneficiari care se plang acum in piata de salariile mici din POCU eu cred ca nu ar trebui sa se planga.

Salariile vor ramane la actualele plafoane, in POCU

Hotnews: Saptamana trecuta ati avut o discutie cu beneficiarii care deruleaza proiecte in POCU, dezvoltatorii de proiecte. Ce v-au cerut ei si ce ati stabilit?

Cristian Ghinea: (...) Erau ghidurile 4.1 si 4.2, cele cu zonele marginalizate, care urmau a fi publicate in sistemul electronic MySMIS luni dimineata, am dat un corrigendum prin care am tinut cont de unele dintre observatiile oamenilor. De pilda, era aceasta nebunie in care localitatile prinse in Grupuri de Actiune Locala (GAL) in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) era neclar daca puteau sa nu aplice aici. Era acea logica in care fiecare program e de capul lui. Si atunci am dat acel corrigendum prin care in mod clar comunitati din localitatile respective pot aplica, pentru ca localitatea este una, este o comuna cu 5 sate, dar cineva, un ONG, primaria poate face un proiect pentru o zona saraca, un sat sarac din acea comuna. Aceasta clarificare a fost facuta, e drept, printr-un corrigendum, cu o ora inainte de a se deschide aplicatia. Dar nu este o metoda buna si promitem sa nu mai venim cu corrigendumuri in ultimul moment.

Un alt punct decis a fost ca evaluarea sa inceapa de la 1 iulie. Oamenii vorbeau de principiul primul venit - primul servit si in loc sa scrie proiecte bune pentru comunitatea respectiva, se grabeau ca sa prinda primul val. Si am spus OK, sunt destul de multi bani, vorbim despre peste 300 milioane de euro dedicati saraciei si atunci, oricum evaluarea propriu-zisa nu putea sa inceapa imediat si atunci anuntam clar, transparent ca evaluarea incepe de la 1 iulie ca sa nu mai existe aceasta graba de a termina proiectul repede astfel incat sa fie sigur ca apuca fonduri.

Unele dintre sugestii nu le-am acceptat. Erau oameni acolo care voiau sa deschidem problema salariilor. Am spus: nu, nu se pune problema si am inchis acolo discutia.

Hotnews: Ce ghiduri ale solicitantului pentru noi linii de finantare lansati mai departe?

Cristian Ghinea: In primul rand, vom lansa non-competitivele. Sa luam non-competitivul pentru tinerii NEET's - tinerii care nici nu lucreaza, nici nu invata, tinerii pierduti din sistem, sunt cei care nu iau bac-ul, de pilda. Ne bucuram in fiecare an ca i-am prins pe unii copiind la bac sau de ce prostii au scris la bac, dar nu ne intrebam ce se intampla cu oamenii aia. Liceul profesional este la pamant, ce sanse au ei? Asa ca venim cu acest proiect mare non-competitiv, in care in primul rand vor fi inregistrati si apoi profilati, in sensul in care i se decide fiecaruia nevoia - "Tu, Gigel, ai nevoie sa termini liceul".

Intre timp, venim tot din axa pe educatie cu a doua sansa - competitiv si atunci ai o logica a interventiei ca sa nu se mai repete POSDRU. Spuneati ca fiecare face training de capul lui fara niciun impact. Impactul va fi urmatorul: in primul rand statul decide cadrul si apoi vin firmele, sindicatele, ONG-urile si il iau de mana pe Gigel, il inscriu in baza de date de la ANOFM si-l trimit la scoala, la programul a doua sansa sau la programul de ucenicii, pe care il pregatim cu Ministerul Muncii sau pe o alta axa din POCU, pe revigorarea invatamantului profesional tehnic si agricol. Toate astea ar trebui sa aiba o logica a interventiei.

Nu vom da bani doar ca sa gaseasca cineva un tanar si o sa-l duca la un curs. Iti dam bani in momentul in care demonstrezi ca l-ai bagat la o ucenicie, l-ai intors la scoala si asa mai departe. Asta este logica interventiei, dar pentru a avea succes aceasta logica, trebuie sa pregatim non-competitivele si cele sistemice.

In iunie demaram, acest proiect pentru tineri si nu asteptam sa se termine el, deci nu stam doi ani sa fie facuta baza de date si apoi sa lansam competitivele. Nu. Lansam asta, ca potentialitate, ANOFM va da drumul imediat la lucruri si cei care vor dori sa puna proiecte intr-o logica simplificata - iti dau bani o suma fixa pe tanarul pe care l-ai intors la scoala.

Corectiile financiare: miliardul de euro este exagerat

Hotnews: Se vorbea la un moment dat despre 1 miliard de euro, corectii financiare pe care le suporta Romania. Ce se mai intampla cu acele corectii financiare? Va trebui sa dam banii inapoi, acum in 2017, cand se va inchide tot ce inseamna ciclul financiar 2007-2013?

Cristian Ghinea: Cred ca este exagerata cifra. Nu avem o cifra definitiva, dar cred ca va fi mult mai putin de 1 miliard de euro, cand vorbim de corectii forfetare la nivel de tara. Cand vorbim de corectii individuale, nu avem o situatie si se aplica de la caz la caz. Noi trimitem dosarele la DNA, la DLAF si ei decid, nu decide MFE. MFE si-a facut treaba pe zona asta.

Si depinde, pentru ca corectiile au venit fie dintr-o neclaritate a regulamentelor europene, fie a modului in care au fost aplicate in Romania.

HotNews: In Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE), in Axa I, sunt o serie de firme care pierd bani, prin corectii financiare de 10% sau 100%, penru ca au fost reincadrate din intreprinderi mici in intreprinderi mijlocii sau in intreprinderi mari.

Cristian Ghinea: Este acel caz despre care imi spun oamenii de afaceri - ce inseamna si ce nu inseamna firme legate. Si atunci, fiecare autoritate de management a interpretat de capul lui modul in care aplica acel regulament: PNDR intr-un fel, POR intr-un fel, POC intr-un fel.

Trebuie sa refacem putin parcursul, ii chemam putin la masa si impreuna cu Consiliul Concurentei, care trebuie sa ia decizia, vom decide o politica unica de implementare a acelei probleme.

Ma intrebati ce se intampla cu banii din urma... E o decizie pe care trebuie sa o aduc pe masa Guvernului. Pe de-o parte oamenii aia s-au comportat in limitele legii asa cum era in acel moment - problema a fost de interpretare ulterioara - dar nu pot eu sa decid ca Romania plateste de la buget. Este o decizie pe care trebuie sa o ia Guvernul, dar trebuie sa avem inainte toate datele si trebuie sa preintampinam problema pentru viitor. Pentru viitor, o sa avem aceasta interpretare unica, o sa avem o intalnire cu presedintele Consiliului Concurentei, dl. Bogdan Chiritoiu, pe acest subiect.

Nu am o cifra (a corectiilor totale aplicate frmelor - n.r.), pentru ca trebuie adunate cazurile. La noi ajung cazuri individuale, pe unele le pierdem in instanta, deci ne obliga instanta sa luam o decizie. Nici nu as vrea sa aglomeram justitia cu acest caz. Cred ca cea mai buna varianta este o decizie politica, dar nu pot sa o iau eu. Dar voi face recomandari in acest sens.

(Citeste mai multe despre situatia firmelor reclasificate a POS CCE, AICI si AICI)

CNADNR, CFR, Metrorex au capacitate mica de a face proiecte

Hotnews: In noul cadru financiar, Romania nu a luat niciun ban european, in afara de avansurile care vin din oficiu, pentru ca nu avem arhitectura institutionala desemnata, acreditata. Cum stam aici?

Cristian Ghinea: Aici v-as contrazice putin, pentru ca nu ne impiedica sa demaram proiectele.

Hotnews: Nu putem sa incasam nimic, ca rambursari de cheltuieli, fara institutii desemnate...

Cristian Ghinea: Da, cu institutiile nedesemnate. Da, dar acel avans a fost deja primit. Am auzit pe cineva ca stam cu un miliard de euro blocati. Nu e chiar asa, au fost folositi pentru plata subventiilor din agricultura, care au fost deblocate, au fost transferuri financiare de colo-colo. Ce vreau sa spun este ca, daca va inchipuiti ca este 1 miliard de euro undeva si sta acolo si se cloceste, nu e adevarat. E un fel de cash-flow in administratie, sunt transferuri de la un minister la altul. De exemplu, noi acum imprumutam bani de la alte ministere pentru a face plati in POSDRU. Cand ne vor intra inapoi banii de la Comisie, vom da inapoi acesti bani colegilor de la alte ministere.

Pe PNDR au inceput proiectele, pe Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) au inceput proiectele de mediu. Ideea ca nu sunt call-uri deschise este falsa. Au fost deschise prin POCU apelurile 4.1 si 4.2 si probabil saptamana viitoare vom da drumul la ghidurile pe transporturi si vorbim de 5,6 miliarde de euro, unde intra atat fazatele, cat si proiectele noi. Vom incepe cu fazatele, pentru ca alea sunt pregatite.

Hotnews: S-au fazat toate proiectele pe care voia Romania sa le faseze?

Cristian Ghinea: Sunt in proces de fazare, sunt 31 la transport, 52 la mediu si 6 la competitivitate economica. Doar cele peste 50 de milioane de euro trebuie aprobate de Comisie, deci celelalte pot incepe la nivel de AM.

Partea cu fazarea este controversata. Depinde cum o iei. Daca vezi partea plina a paharului, proiecte incepute pe exercitiul bugetar 2007-2013 continua acum, iar daca vrei sa vezi partea goala a paharului, nu pierdem bani, ca nu e ca si cum i-ai avut si i-ai pierdut. A fost o decizie inteleapta, felicit guvernul care a decis sa folosim acest instrument astfel incat sa putem continua aceste proiecte. Si vom incepe cu ele, pentru ca sunt pregatite fata de proiectele noi.

Trebuie sa recunoastem: avem o capacitate foarte mica de a scrie proiecte complicate in administratia din Romania. Asta este problema- daca ar fi ceva ce trebuie rezolvat este capacitatea de a scrie proiecte bune de catre administratie: primarii, consilii judetene, CNADNR, CFR, Metrorex.

Nu vreau sa comentez capacitate altora de a scrie proiecte, cert este ca ar fi fost mult mai de succes inclusiv programele de infrastructura si infrastructura mare in cazul asta, daca s-ar fi acordat o atentie mai mare pregatirii proiectelor.

Masterplanul General pentru Transport este o problema a Parlamentului si ne-am complicat cu ea fara sa ne oblige nimeni.

Ma bucur ca a trecut legea achizitiilor. Avem hotararile de guvern pregatite pentru normele de aplicare. Este o tensiune a beneficiarilor de fonduri europene- "facem sau nu facem achizitii in perioada asta si pe ce legislatie?". Unii au facut, (Agentia Nationala pentru Achizitii Publice) (ANAP) a dat niste instructiuni. Cert e ca nu va mai fi aceasta neclaritate mult timp.

Mai avem doua conditionalitati grave: Masterplanul pe transport care trebuie aprobat de Parlament- aici e problema de vointa politica. Si mai este Planul National de Gestionare a Deseurilor - acolo e problema de capacitate. Contractul pentru consultanta a fost semnat foarte tarziu, luna trecuta. Este la Ministerul Mediului, a fost o achizitie cu mari probleme, cu contestari, a durat 1 an jumate povestea.

Cert e ca acel consultant trebuie sa livreze in 6 luni ceea ce intr-un proces normal ar fi trebuit sa dureze 1 an si jumatate. Deci e presiune mare pe consultant, pe Ministerul Mediului si pe noi, daca Romania nu are pana la sfarsitul anului Planul National pentru Gestionarea Deseurilor, nu putem lua bani de la Comisie pe proiectele de mediu. E problema pe care o mostenim si mi se pare mizerabil din partea unora sa arunce vina pe Guvernul asta pe partea de conditionalitati, in contextul in care stiau din 2014 care sunt conditionalitatile respective, nu s-a facut mare lucru si daca va uitati, s-a accelerat indeplinirea lor in acest an si s-au luat decizii pe fiecare dintre ele.

Lucram cu Ministerul Mediului sa ne asiguram ca acest contract merge cum trebuie, pentru ca avem "one shot". Daca ratam acest contract, ratam conditionalitatea si nu vom putea lua bani pe mediu.

Am ajuns ca Ministerul Fondurilor sa suplimenteze lipsa de capacitate administrativa a restului administratiei. Sunt si mai bine platiti, stiu domeniul si e logica pe care v-am spus-o. Nu stam in birouri si asteptam proiecte si asteptam sa dam vina unul pe altul, pentru ca, daca esuam cu conditionalitatile, esuam cu totii. Este tendinta asta a birocratului roman - prima sa grija este sa fie clar a cui este vina. Trebuie sa o depasim, pentru ca vom esua cu totii la sfarsitul anului.

- Descarca de AICI lista conditionalitatilor ex-ante realizate si nerealizate-

Victor Ponta si Dan Sova - vinovati pentru lipsa autostrazilor

Hotnews: Ati scris cartea "Eu votez DNA". A existat mereu lozinca asta: ca functionarii nu semneaza proiecte, documente, ca le e frica de DNA. Cum vedeti lucrurile astea, exista o frica justificata, se poate face treaba cu DNA deasupra capului?

Cristian Ghinea: Se poate face treaba cu DNA deasupra. Asta este un fel de fuga de responsabilitate. Pana la urma trebuie sa ai o trasabilitate clara a deciziei si sa fie clar de ce ai luat decizia respectiva. Daca poti sa argumentezi de ce ai luat decizia respectiva in conditiile date, pentru ca avem, toti constrangeri de reguli, de legi, de decizii luate de predecesori si asta este cea mai mare constrangere in mod evident.

Daca esti capabil sa justitifici cred ca nu ai de ce sa ai aceasta frica si mai ales nimeni, daca cineva ar trebui sa demonstreze ca tu ai avut un interes material sa iei decizia respectiva. Asta este chestiunea care nu prea este inteleasa in Romania, i se pare ca pentru orice decizie te ia DNA sau DLAF, Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit. Cred ca oamenii s-au obisnuit sa fuga de decizie, asta este o mare problema si atunci DNA devine un fel de scuza.

Hotnews: In total au fost 23 de miliarde de euro - soldul pozitiv al Romaniei in relatia cu UE din 2007 pana acum. Unde s-au dus banii astia, dvs. vedeti cei 23 de miliarde de euro in viata cetatenilor?

Cristian Ghinea: Cred ca exagerati putin. Daca si ministrul fondurilor UE care va fi in 2020 va primi aceasta intrebare, o sa consider ca e si un esec al meu. Ca nu s-ar vedea deloc e o exagerare. Sunt 8 aeroporturi reabilitate cu bani europeni - Craiova, Iasi, Baia Mare etc , sunt 5 porturi- Oltenita, Galati, Tulcea. Se vad niste kilometri de autostrada. Problema cu fondurile nu e ca nu se vad, ca, daca umblati prin Romania, vedeti peste tot placute cu "Platit din Regio". Se vad, problema este diferenta intre asteptari si ceea ce vedem. Asta este capcana.

Uitati-va si la ce se vede din bugetul national - comparati impactul fondurilor europene cu impactul fondurilor de investitii din buget national? Asa cum a fost sistemul de fonduri europene schimonosit, ai o trasabilitate, ai niste proceduri. De asta se plang oamenii ca nu pot sa ia, pentru ca, daca compari procedurile de la fondurile europene cu cele de la fondurile nationale, acolo nu exista de fapt. Nu stii de ce iau anumite localitati anumiti bani. Aici macar poti sa ai un program in spate, ai o strategie si ai autoritatea de audit si ai si auditorii de la Comisia Europeana. Deci nu e dracul chiar atat de negru cu fondurile europene.

(Clic pentru a deschide).Fluxurile de bani europeni si soldul 2007-31 martie 2016

Hotnews: Da, dar noi avem niste cioturi de autostrazi, pe care nu le putem folosi.

Cristian Ghinea: Pai, daca cineva a luat decizia sa faca autostrada Sibiu-Pitesti si s-a tot certat cu Comisia Europeana sa mute banii pe Bucuresti-Brasov. Cine este de vina? Intrebati-i pe aia care au luat aceasta decizie. Aveam acum gata Sibiu-Pitesti. Acum, nu o sa avem nici anul asta Sibiu-Pitesti, nu o sa avem nici anul viitor, probabil, pentru ca in loc sa se respecte logica din masterplan si de ceea ce conveniseram cu Comisia Europeana, cineva a venit cu ideea "hai sa o mut pe aici ca vreau eu sa ma duc in vacanta la Brasov". Intrebati-l pe omul ala de ce a luat aceasta decizie.

Nu este vina sistemului de fonduri UE, ci a acelui prim-ministru si a acelui fost ministru pentru mari proiecte ca au vrut sa mute autostrada

Hotnews: Va referiti la dl. Victor Ponta si la dl. Dan Sova....

Cristian Ghinea: Da. Dar nu sistemul de fonduri este de vina pentru problema asta. Ci, dimpotriva, oamenii aia care lucrasera la masterplan, la program, la intelegerea cu Comisia Europeana ca mergem pe coridorul european de transport, oamenii aia au fost la fel de frustrati ca dvs. de aceasta decizie. Sa ne asumam si nivelul politic din Romania.