Comisia Europeana a decis joi sa trimita Romania in fata Curtii de Justitie a UE pentru ca tara nu ar fi implementat si nu ar fi aplicat corect Directiva privind stocurile petroliere, a informat executivul comunitar intr-un comunicat remis HotNews.ro. De asemenea, Romania va fi trimisa in fata CJUE si in legatura cu instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi. Daca va fi condamnata la curtea de la Luxemburg, tara risca penalitati financiare importante.
Conform Directivei 2009/119/UE privind stocurile petroliere, statele membre au obligatia de a asigura mentinerea si disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de titei si/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranta aprovizionarii cu resurse petroliere a Uniunii Europene.
La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit Romaniei obligatiile care ii revin in temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligatia de a dispune de proceduri de urgenta si de un plan de urgenta in cazul aparitiei unei disfunctionalitati majore in aprovizionare, dar si obligatia de a asigura un cadru clar si eficace pentru ca operatorii sa isi poata delega obligatiile de stocare.
Comisia a pus in discutie si faptul ca legislatia romana interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garantii reale, adica drept active oferite ca garantie pentru a obtine un imprumut, ceea ce ar putea face mai dificila indeplinirea obligatiei operatorilor economici de a detine stocuri.
Executivul european spune ca Romania nu a abordat aceste aspecte, motiv pentru care a trimis la Bucuresti un aviz motivat, pe 18 noiembrie 2016.
Comisia a decis acum sa trimita Romania in fata Curtii de Justitie a UE.
Directiva privind rezervele petroliere (Directiva 2009/119/CE a Consiliului) impune statelor membre obligatia de a mentine un nivel minim de rezerve de titei si/sau de produse petroliere si ofera UE siguranta aprovizionarii cu resurse petroliere.
In acest context, statele membre trebuie sa dispuna de proceduri si planuri corespunzatoare pentru situatii de urgenta, astfel incat sa faca fata eventualei aparitii a unei disfunctionalitati majore in aprovizionare. In plus, statele membre pot impune companiilor obligatii de a detine rezerve de titei si/sau de produse petroliere in anumite limite.
Companiile carora li se impun astfel de obligatii trebuie, de pilda, sa le poata delega pe teritoriul UE in anumite conditii si cu anumite limitari. Directiva privind stocurile petroliere trebuia transpusa pana la 31 decembrie 2012 - mai spune CE.
Combustibilii alternativi
Un alt dosar in care Romania va fi trimisa la CJUE, in urma unei decizii luate tot azi de CE, se refera la combustibilii alternativi.
Comisia Europeana a decis sa trimita Malta si Romania in fata Curtii de Justitie a UE pentru ca nu ar fi indeplinit obligatia de a notifica cadrele nationale de politica in temeiul Directivei 2014/94/UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.
Cadrele nationale de politica constituie principalul instrument care asigura crearea coordonata a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reincarcare pentru vehiculele electrice si a punctelor de realimentare pentru gaze naturale si hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajuta totodata la evitarea fragmentarii pietei interne prin introducerea coordonata a combustibililor alternativi.
Statelor membre li s-a solicitat sa notifice Comisiei cadrele nationale de politica pana la 18 noiembrie 2016. Pana in prezent, Malta si Romania nu au dat curs acestei solicitari, desi au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere in intarziere si un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017 - acuza CE.
Accelerarea instalarii infrastructurii pentru combustibilii alternativi este esentiala pentru a le oferi tuturor europenilor o mobilitate ecologica si competitiva, asa cum a anuntat Comisia in Pachetul privind mobilitatea curata, adoptat in noiembrie 2017.
La 8 noiembrie 2017, Comisia a adoptat un Pachet privind mobilitatea curata, menit sa consolideze pozitia de lider mondial a UE in sectorul vehiculelor nepoluante. Respectivul pachetul legislativ reprezinta un pas decisiv in ceea ce priveste punerea in aplicare a angajamentelor asumate de UE in cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel putin 40 % a emisiilor de CO2 pe plan intern pana in 2030. Printre altele, pachetul cuprinde o evaluare amanuntita a cadrelor nationale de politica, dar si un plan de actiune si solutii de investitii pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi in UE.
Obiectivul este de a incuraja crearea unor planuri nationale mai ambitioase, de a imbunatati gradul de informare a consumatorilor si de a spori investitiile in acest domeniu. Statele membre au avut obligatia de institui cadre nationale de politica in care sa defineasca obiectivele si tintele la nivel national si care sa cuprinda actiuni si masuri de sprijin pentru dezvoltarea pietei in ceea ce priveste combustibilii alternativi, inclusiv pentru instalarea infrastructurii necesare.
Ce amenzi risca Romania
Daca va fi condamnata la CJUE, Romania risca amenzi financiare. Potrivit datelor din anul 2015, de exemplu, pentru Romania, in baza Comunicarii Comisiei Europene C(2014) 6767/17.09.2014 privind actualizarea datelor utilizate pentru calcularea sumei forfetare si a penalitatilor cu titlul cominatoriu pe care Comisia urmeaza sa le propuna Curtii de Justitie in cadrul procedurii de constatare a neindeplinirii obligatiilor, s-a stabilit ca suma minima forfetara va fi 1.809.000 euro, iar penalitatile vor fi calculate pe baza unei formule specifice - intre 2.165 euro si 130.000 euro (pe zi de intarziere - n.r.) - de la data stabilita de Curtea de Justitie a UE prin hotararea sa (eventuala - n.r.).
Consecintele negative imediate de ordin financiar ar urma sa se rasfranga asupra bugetului general consolidat, conducand la majorarea deficitul bugetar.
0
0
