Deficitele fiscale ale statelor din Europa Centrala si de Est au crescut in timpul crizei, dar s-au mentinut cu mult sub nivelurile din statele cu probleme din zona euro, se arata intr-un raport al Erste Bank. Totodata, repezentantii grupului austriac spun ca statele din regiune sunt mai putin indatorate decat cele vestice, iar economiile lor functioneaza aproape sau sub potential, fiind mai bine pregatite pentru a putea face fata unei eventuale crize.
Cresterea deficitelor fiscale in regiunea ECE a avut la baza perioada de dinaintea crizei, in conditiile in care statele din regiune nu si-au consolidat suficient finantele publice in anii de boom economic. Cresterea mare a veniturilor fiscale, sustinuta de ciclul economic, a ajutat la acoperirea deficitelor structurale, a caror dimensiune reala a devenit cunoscuta ulterior.
Aproape toate tarile din zona ECE au intrat in criza cu un deficit structural de peste 3% din PIB. Intre timp, guvernele supuse presiunilor puternice ale pietei (si programelor FMI) au luat masuri ferme pentru consolidarea fiscala si si-au redus deficitele structurale sub nivelurile de dinaintea crizei.
"Rezultatul cel mai remarcabil a fost obtinut in Romania, unde deficitul structural a fost redus de la aproape 9% din PIB in 2007 la aproximativ 3,3% din PIB, conform estimarilor Comisiei Europene pentru 2011. Si Ungaria a facut progrese semnificative, insa prin masuri exceptionale sau temporare, adesea cu un efect advers pentru cresterea economica", arata analistii Erste.
Totodata, acestia au precizat ca statele din regiune sunt mult mai putin indatorate decat economiile vestice. "Niciunul dintre cele opt state din regiunea ECE nu se afla intr-o stare atat de problematica precum statele de la periferia zonei euro in ceea ce priveste dezechilibrele contului curent, sustenabilitatea datoriei publice sau eventualele expuneri din sectorul bancar", se mai spune in raport.
Reprezentantii grupului austriac precizeaza ca economiile din Europa Centrala si de Est se afla intr-un stadiu complet diferit al ciclului economic comparativ cu trei ani in urma, ceea ce inseamna ca scaderea actuala a activitatii are un impact mai putin sever asupra cresterii economice. Aceste economii functioneaza in prezent aproape sau sub potential si, prin urmare, PIB-ul nu se va reduce atat de puternic in cazul unui soc extern.
Juraj Kotian, co-director cercetare macro/fixed income ECE in cadrul Erste Group, atrage insa atentia ca daca economia din zona euro franeaza brusc, Europa Centrala si de Est nu va evita contagiunea.
"La o prima vedere, situatia actuala din Europa Centrala si de Est poate parea asemanatoare cu cea din perioada post-Lehman, deoarece canalele de contagiune raman aceleasi - posibila prabusire a cererii globale si oprirea brusca sau chiar inversarea fluxurilor de capital. (...) Dar exista trei motive pentru care regiunea Europei Centrale si de Est ar trebui sa reziste mai bine de aceasta data (comparativ cu zona euro) decat in perioada post-Lehman: niveluri mult mai reduse ale datoriei publice, imbunatatirea consolidarii fiscale si diminuarea deficitelor de cont curent", este de parere Juraj Kotian.
0
0
