Uniune bancara, mai multa uniune fiscala, uniune economica totala si uniune politica - de toate ar avea nevoie viitoarea Uniune Europeana ca sa iasa din criza datoriilor suverane si sa redea jumatatii de miliard de cetateni europeni speranta nivelului de trai de dinainte de 2008. Este un plan pentru urmatorii cinci – zece ani ai carui primi pasi se discuta astazi, la Consiliul European din 28-29 iunie de la Bruxelles. Pentru Romania, cea mai importanta miza vine din negocierile pentru viitorul cadru financiar multiannual – 2014-2020 – prin care se stabilesc banii dedicati politicii de coeziune si celei agricole. Discutiile pe viitorul buget al UE vor domina prima zi a summitului care incepe astazi la Bruxelles.

Liderii UE vor sosi la Consiliu incepand cu ora 15.00. In acel moment vom sti cine va reprezenta Romania la Consiliul European. Fotografia de familie de la ora 17.00 (ora Romaniei) va da raspunsul cert la aceasta intrebare.

• Vezi si agenda completa si temele de discutii anuntate de Herman Van Rompuy

Planul viitoarei Uniuni Economice si Monetare, publicat de presedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, si conceput impreuna cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, al Bancii Centrale Europene, Mario Draghi si al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, propune patru piloni de actiune pentru Zona Euro.

Masurile planului, vazut de un oficial german ca "o lista de dorinte" fara suficient control si cu prea multe variante de "combinare a datoriilor" va schimba radical controlul bugetelor nationale si chiar al bancilor din zona euro. Aceasta ultima actiune va enerva Londra, s-a grabit sa scrie presa engleza.

Ca principii ce vor schimba radical actualele raportari national-europene, planul prevede:

• Limitele maximale legate de deficit, datorii, imprumuturi guvernamentale in zona euro vor trebui agreate in comun de toate statele cu moneda unica
• Bugetele nationale ar putea fi rescrise in cazul in care, urmare a recomandarilor UE, statul membru nu face si nu duce tintele spre obiectivele stabilite
• Va fi introdusa supraveghere bancara integrata la nivel European pentru a garanta sanatatea deciziilor la nivel national, inclusiv un instrument de interventie preventiva in sistemul bancar national.
  

Cine si cum este PRO/CONTRA planului

Bruxelles-ul: Presedintele Comisiei Europene, Jose Barroso a admis luni ca in ultimele saptamani zona euro a fost din nou sub tensiune sporita. "Este acum clar ca lumea se asteapta ca Europa sa se angajeze la solutii credibile si concrete pentru a deveni mai integrata si mai unita", a spus Barroso. A reamintit: suntem intr-un moment definitoriu pentru integrarea europeana.

Pe de alta parte, liderii de la Bruxelles mai vor ca acest plan sa stea la baza colectivizarii datoriilor europene, pe care Germania nu il accepta, asa cum a avertizat deja cancelarul Angela Merkel.

Berlinul vrea insa mai mult control si mai multa integrare fiscala la nivel de UE si, de mai multe luni, pe mai multe voci vorbeste despre transferul de putere catre Bruxelles inclusiv de un minister de finante European.

Italia la rindul ei a cerut actiuni decisive la nivel European prin premierul Mario Monti pentru a mai ridica presiunea costurilor fabuloase ale imprumuturilor cu care Roma se confrunta pe fondul complicatiilor sistemului bancar din Spania.

Franta este, in mod traditional, reticienta la cedarea puterilor nationale insa este de asteptat ca detaliile pozitiei Parisului sa fie completate de dorintele Berlinului in cadrul unei discutii pe care cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande o vor avea miercuri noapte la Paris, inainte de a merge la Bruxelles.

Londra va reactiona vehement la supravegherea bancara integrata din aceeasi dorinta care a blocat si tratatul fiscal, cea de a proteja interesele industriei sale financiare.

UNIUNEA BANCARA

Un prim domeniu in care liderii europeni vor sa actioneze este cel bancar. Una din masurile cheie se refera la ruperea legaturilor dintre datoriile nationale si sistemele bancare nationale. Primul pas in acest sens este o asa numita "integrare bancara europeana" ceea ce presupune supraveghere bancara unica si la nivel de UE, un fond European de garantare a depozitelor bancare, un fond European de salvare a bancilor vulnerabile.

Integrarea sistemelor financiare va presupune doua elemente cheie: supraveghere bancara europeana unica si un fond comun de garantare a depozitelor bancare la nivel de UE.

Supravegherea integrata a bancilor este esentiala pentru a garanta aplicarea corecta normelor prudentiale, a controlului riscurilor si a preventiei pe timp de criza in intreaga UE, arata planul UE. Arhitectura actuala ar trebui sa evolueze cat mai curand posibil, spre un sistem unic de supraveghere bancara, cu un european si la nivel national. Nivelul european ar avea responsabilitatea finala. Un astfel de sistem ar asigura ca supravegherea bancilor in toate statele membre ale UE este la fel de eficace in reducerea probabilitatii de falimente bancare si in garantarea depozitelor. Pentru acest scop, autoritatea de supraveghere ar putea avea si putere de intervetie preventiva. Implicarea sa directa ar putea varia in functie de marimea si natura bancilor.

Variantele sub actualul tratat prevad acordarea puterilor de supraveghere peste bancile din zona euro Bancii Centrale Europene, mai arata planul celor patru lideri UE. O schema europeana de garantare a depozitelor bancare va adauga regulilor nationale supervizarea europeana pentru toate bancile. Aceasta masura ar consolida credibilitatea acordurilor existente si va garanta ca toate depozitele la toate institutiile de credit sunt suficient asigurate.

UNIUNEA FISCALA

Ce s-a facut pana acum/ Cat au cedat din putere guvernele nationale:

Cateva instrumente cheie au fost aprobate la nivel European pentru a corecta defectele de nastere ale monedei euro: o moneda unica ce trebuia sa suporte 17 sefi si tot atatea reguli bugetare.

Criza a aratat ca e nevoie de o guvernanta economica mai puternica si de coordonare la nivel European. In vara lui 2010, Comisia Europeana a propus introducerea acestui instrument, denumit "Semestrul European", care inseamna coordonarea politicilor fiscale si economice a tuturor statelor membre, la nivel european, inainte ca deciziile pe bugetele nationale sa fie luate in statele membre. In cadrul Semestrului European exista mai multe etape de raportare al caror rezultat sunt previziunile anuale de crestere anuntate de Comisia Europeana alaturi de un set de masuri ce trebuie luate la nivelul fiecarei tari. UE se afla acum in aceasta etapa, a recomandarilor specifice pe fiecare tara prezentate deja de Comisia Europeana si care vor fi adoptate si la cel mai inalt nivel, in Consiliul European din 28-29 iunie. A urmat apoi asa numitul six pack – pachetul celor sase legi privind guvernanta economica, care deja a intrat in vigoare in decembrie 2011 si care introduce supravegherea macroeconomica si sanctiuni pentru statele membre din zona euro care nu respecta tintele de deficit.

Statele din zona non euro pot fi sanctionate prin reducerea fondurilor structurale. Tratatul fiscal – interguvernamental – semnat de 25 de state membre in martie 2012 a impus statelor care au fost de acord cu el sa puna in legistatiile nationale, la cel mai inalt nivel, regulile privind stabilitatea finaciara, sanctiuni automate si judecata Curtii Europene de Justitie. Tratatul fiscal este in curs de ratificare in mai multe state europene.

De ce nu este de ajuns / Cat mai au de cedat guvernele nationale

Dupa toate aceste instrumente - si obligatiunile de stabilitate prezentate doar de CE - increderea pietelor nu s-a stabilizat, bancile europene nu au scapat de probleme si odata cu cererea de saptamana aceasta a Ciprului, numarul statelor UE care au dificultati de imprumut pe piete ajunge la cinci – toate au nevoie de planurile de salvare si apeleaza la imprumuturile de urgenta ale UE. Nici ajutorul de 100 de miliarde de euro pentru sistemul bancar spaniol nu a adus vesti mai bune de pe piete pentru Madrid.

Inaintea Consiliului de saptamana aceasta, intre reuniunea Eurogrupului si mini summitul celor patru puteri ale UE (Germania, Franta, Spania, Italia), seful FMI, Christine Lagarde a avertizat: este nevoie de o miscare puternica si hotarata spre o uniune europreana monetara completa.

"Intensificarea reinnoita a crizei datoriei suverane demonstreaza ca e neovoie de pasi suplimentari spre uniunea economica completa", avertizeaza Comisia Europeana. Aceasta ar necesita mai multe decizii luate la nivel european atunci cand vine vorba de cheltuielile publice, venituri si imprumut si, prin urmare, un grad mai ridicat de integrare politica. Executivul UE este de acord ca acesti pasi cer si masuri corespunzatoare si care se refera inclusiv la legitimitatea democratica in UE.